Fiindcă am tot discutat aici despre ODF, vă semnalez că recent a avut
loc un seminar despre folosirea practică a ODF și despre soluții de
implementare.
Persoane interesate din toată lumea s-au întâlnit la Pretoria pentru
a-și prezenta reciproc experiențele legate de utilizarea ODF în
organizațiile *mari* pe care le reprezintă.
La
http://www.odfworkshop.com/agenda.html
puteți vedea agenda întâlnirii și puteți studia direct materialele
discutate (pe care eu unul le găsesc instructive, fiindcă au tentă
practică).
(De exemplu, mi se pare interesantă ideea de a pune în funcțiune, în
interiorul unei organizații, un mic server care să asigure conversia
centralizată a documentelor, din formatele vechi în cele noi... )
Alte detalii la:
http://www.odfalliance.org/blog/index.php/site/brasilia_protocol_odf/
http://www.raffee.co.za/post/48537757/brasilia-protocol-translated
MCTI, anyone ? ;-)
Numai bine,
Răzvan
Dar as fi curios sa-l vad si eu pe acel Prim Ministru care va avea curaj sa faca asta !
> Apropo de openoffice localizat in limba romana.
> Am cumparat officegratuit.ro, urmare a discutiei cu Jani Monoses si Adi
> Roiban de la lansarea Ubuntu 8.10 de la Tirgu Mures.
> Sper sa gasesc si traducatorul potrivit pentru a putea finanta ceea ce
> mai este de localizat in limba romana pentru openoffice 2.4 si 3.0.
Atat pentru localizare cat si pentru scrisul ghidului, persoanele cele
mai potrivite
cred ca ar fi cele care au lucrat si coordonat aceste doua subproiecte
si pana acum.
Dar e alegerea sponsorului pana la urma. Ce e important e ca oricine
lucreaza la acesta
sa fie in permanent contact cu comunitatea, sa urmeze regulile de
facto existente,
si sa fie clar ca proiectul e complet necomercial, pentru a evita
suspiciuni (cum a fost cu Romanian Office)
Singurul dezavantaj al finantarii unor proiecte care in alte tari se
fac in mult mai mare masura
pe baza de voluntariat e ca cei carcotasi vor putea zice 'ei vezi, si
cei cu soft liber
termina ceva doar daca sunt platiti'.
Oricum numarul firmelor si guvernelor care sponsorizeaza dezvoltarea
de soft liber si
a documentatiei aferente este in crestere rapida, deci ideea lui Dan
cu finantarea mi se pare
buna. Nu putem astepta ca institutiile statului sa faca asta, ca nu
trece nici o firma mica
sau persoana fizica de bariera licitatiilor.
Jani
Filosofia este simpla : daca dai, ai ! O aplicam de cind lumea.
Sigur ca se face cu respect fata de comunitate orice actiune !
Spor la succese !
Dan
Stiam, doar ziceam sa fie evident si pe site, pentru cei care vor vedea
proiectul prima data. Trebuie sa nici nu le treaca prin cap ideea ca un proiect
nu poate fi facut pur si simplu 'pentru a da inapoi' fara a avea
profitul direct in vedere, chiar
daca e o firma in spate :)
Jani
Jani
Părerea me este că nu prea sunt diferenţe. Cel puţin nu la nivel
„omenesc”. Diferenţa e de sistem. O să încerc să mă explic printr-un
exemplu.
Lucrez acum la un aplicaţie care implementează un soi de Quality System
destinat (în principal) administraţiilor locale dintr-o ţară scandinavă.
Există multe tipuri de „documente de calitate”, dar cele mai importante
sunt *procedurile*. Ideea centrală este că tot ceea ce se face la
nivelul unei (să zicem) primării (cu tot ce ţine de ea: şcoli, spitale
etc.) se face pe baza unor proceduri foarte clare, ce deriva din nişte
standarde (există şi ceva ISO în direcţia asta, clasa 9000 este doar o
parte). Orice procedură trece printr-un proces de aprobare şi este în
permanenţă „scrutinized" de cei care o utilizează. Dacă apar situaţii
care nu sunt acoperite de proceduri (sau incorect acoperite),
utilizatorul emite rapoarte de non-conformitate, care trec şi ele
printr-un sistem de rezolvare care-i musai să se încheie cumva (adică
nici un raport din ăsta nu poate să „moară” pe undeva printr-un sertar).
Sigur că o companie poate să lucreze cum vrea ea (cu propriile proceduri
sau fără proceduri - e treaba ei). Dar pentru sistemul public, eu,
contribuabilul, trebuie să ştiu ca birocraţia pe care o plătesc are
norme clare şi univoce de lucru, pentru că altfel nu poate fi
controlată. De fapt, foarte puţine lucruri ar trebui lăsate la
inspiraţia şefului (că şi el are proceduri). E şi o chestie de
responsabilitate: dacă ceva a mers prost, te duci la proceduri: s-au
respectat? Dacă da, de ce n-ai emis un raport de non-confortmitate când
ai văzut ca nu e ok? Dacă nu... Oricum, cineva răspunde.
Iaca, accidentul minier de zilele trecute... N-am auzit pe nimeni să
vorbească despre proceduri, desi este clar o situaţie care, chiar şi pe
la noi, e musai să fie acoperită de norme clare. În loc să speculăm la
nesfârşit şi să politizăm problema, ar trebui să ne ducem la proceduri.
Există? Dacă nu, de ce şi cine ar fi trebuit să le conceapă? Dacă da,
cine nu le-a respectat?
(povestea cineva cat de greu i-a fost lui Raed Arafat să-i înveţe pe cei
de la SMURD că totul trebuie făcut după proceduri... şi era vorba de
medici, nu de vidanjori).
Dar treaba se aplică şi la chestii care ţin de sisteme informatice. Dacă
un organism public face o aplicaţie care comunică cu publicul, aia ar
trebui într-un fel avizată şi aprobată (adică ar trebui şi ea să treacă
printr-un filtru de calitate şi conformitate), că altfel pot ieşi nişte
aberaţii. Iată, nu demult un client m-a anunţat că s-au schimbat normele
de raportare (ceva chestii medicale) şi că acum trebuie făcute în XML.
Bucurie mare! (de când tot răcnim pe aici pe chestia asta?) Când am
văzut ce scoate aplicaţia lor (că nici vorbă de gramatici sau alte
fineţuri) am înlemnit! Toate datele (toate!) erau exprimate ca atribute
ale unor elemente vide! Eu nu zic că nu se poate şi aşa, dar totuşi...
Şi dacă tot am ajuns aici: Barack Obama vrea să angajeze un Chief
Technology Officer (CTO) la nivel federal. Se vechiculează nume mari:
Eric Schmidt de la Google (dar a zis că nu vrea...), John Chambers de la
Cisco, Vinton Cerf (TCP/IP, tăticul internetului), Larry Lessig (cel cu
Creative Commons, printre altele), chiar şi Bill Gates etc. Eu zic că e
o idee super şi că, mai devreme sau mai târziu, aici va trebui să
ajungem şi noi.
Sorry pentru postul prea lung şi dezlânat. Rezumatul este scurt: oricât
ar fi de indolent funcţionarul public tipic, de vină este sistemul care
nu ştie să-i dea norme clare pe care să le aplice. Prea multă inspiraţie
în birocraţie strică.
Mircea
ps/ Am şi uitat de OpenOffice... Câteva statistici recente spun că rata
de penetrare a OO este de 73% pe computere personale (home) şi 28% în
companii. Probabil la noi este mult mai puţin, dar tendinţa din ultimii
zece ani este ca firmele să adopte produsele soft utilizate de angajaţi
pe cont propriu (şi nu invers, cum se petrecea mai demult), aşa că se
estimează o creştere importantă în următorii ani pe zona enterprise. ODF
va fi adoptat pe scară largă abia când OOo va avea o cotă de piaţă
comparabilă cu MS Office. Deşi nu-i corect politic, eu deocamdată salvez
totul în formate MS Office (97/2000/XP).
OO in general e managiuit destul de prost (e foarte mare proiectul, cu
multe practici si cod legacy, si Sun vrea sa tina controlul cat mai
mult).
Iar pe Launchpad nu prea se baga proiecte care au deja o
infrastructura care merge cat de cat. Poate la anul cand va deveni
free software se va schimba ceva.
Iar pentru traduceri OO in romana nu se foloseste Launchpad ci
unealata web Narro scrisa de Alexandru Szasz
Spre deosebire de LP e reutilizabil mai usor pentru orice distributie
Linux, si si Windows.
Jani