Zac Poonen (1982) Revised (1994)
This book has been copyrighted to prevent misuse. It should not be reprinted or translated without written permission from the author. Permission is however given for any part of this book to be downloaded and printed provided it is for FREE distribution, provided NO ALTERATIONS are made, provided the AUTHOR'S NAME AND ADDRESS are mentioned, and provided this copyright notice is included in each printout. For further details, please contact: The Publisher
Domnului. Există o diferenţă ntre un slujitor plătit şi un rob. Unslujitor lucrează pentru plată. nsă un rob este un sclav care aparţinestăpnului său şi nu are drepturi personale. Cine sunt, deci, robiiDomnului? Acei care au renunţat cu bucurie la toate planurile şiambiţiile lor, la toate drepturile lor, şi care acum şi doresc să facănumai voia lui Dumnezeu pe toate planurile vieţii lor. Numai astfel decredincioşi sunt robi adevăraţi. Domnul are mulţi slujitori, dar foartepuţini robi benevoli. Cuvntul lui Dumnezeu poate fi nţeles cuacurateţe numai de către robii Săi. Alţii pot fi capabili să-l studiezepe plan intelectual, la fel cum studiază cineva un manual. Dar ei nuvor fi vreodată capabili să pătrundă realităţile spirituale ascunse nel. Isus a clarificat aceasta n Ioan 7:17, că numai prinsupunerea faţă de voia lui Dumnezeu poate cineva să cunoască adevărul.
n al treilea rnd, ni se spune că această carte i este făcutăcunoscută lui Ioan2 (v.1). Aceasta nseamnă că mesajul a fostcomunicat prin simboluri. Numai n primele trei capitole citim despresfeşnice şi stele, picioare de bronz şi o sabie cu două tăişuri, manaascunsă şi o piatră albă, etc., care nu trebuie interpretate literal.Acestea sunt simboluri ale unor realităţi spirituale. Trebuie săcomparăm Scriptura cu Scriptura pentru a nţelege ce nseamnă acestesimboluri.
Mncarea cu care ne hrănim se transformă n carne, snge şi oase, chiardacă nu nţelegem cum se ntmplă aceasta. Este suficient ca sistemulnostru digestiv să funcţioneze cum trebuie. Aşa se ntmplă şi pe planspiritual. Cunoaşterea fără ascultarea (n.n. supunerea) faţă deDumnezeu este ca o mncare nedigerată. Aduce moarte n loc de viaţă.Cunoaşterea mpreună cu ascultarea aduce viaţă. La nceputul şi lasfrşitul cărţii Apocalipsa observăm această chemare repetată laascultare (1:3, 22:7). ntreaga carte a Apocalipsei este intercalată ntre aceste două chemări la ascultare.
n versetul 8, Dumnezeu se numeşte pe Sine Alfa şi Omega,Dumnezeul Atotputernic şi pururea existent. El exista ncă de lanceput, cnd nimic nu exista. El va fi acolo şi la sfrşitulveacurilor. Nu există evenimente care să-L surprindă pe Dumnezeuoriunde și oricnd ar avea loc. Tatăl nostru nu doar cunoaşte sfrşitulncă de la nceput, ci, fiind Dumnezeu Atotputernic, El şi crmuieşte
totul. De aceea, nu trebuie să avem vreo temere cu privire la viitor.La sfrşitul cărţii Apocalipsa, Dumnezeu este din nou numit CelAtotputernic, Alfa şi Omega (19:6, 22:13). Putem spune căntreaga carte a Apocalipsei este cuprinsă ntre aceste afirmaţii cuprivire la atotcunoașterea şi atotputerea Dumnezeului şi Tatăluinostru. Aceasta ne dă o siguranţă desăvrşită, pe măsură ce citimdespre ncercările şi necazurile care se vor abate asupra poporului luiDumnezeu, şi despre calamităţile care vor cuprinde lumea din jurulnostru n zilele din urmă.
Cteva dintre cele mai importante adevăruri pe care trebuie să ne bazămn zilele noastre sunt cele care l privesc pe Domnul nostru şi relaţianoastră cu El, pe care tocmai le-am luat n considerare:
Nu este, deci, de mirare că pentru prima dată ntr-o ţară (Anglia) undecreştinii trăiau n confort, şi ntr-un timp (mijlocul secolului alXIX-lea) n care ei nu erau persecutaţi deloc pentru credinţa lor, aapărut doctrina cum că Isus va veni n taină şi-Şi va lua (răpi)biserica din lume, mai nainte de marele necaz. Astăzi, aceastădoctrină continuă să fie proclamată şi crezută de creştinii caretrăiesc n dezinvoltură şi confort, n ţări unde creştinii nu suntpersecutaţi deloc.
interesat n a ne face pe noi biruitori, dect să ne scape de necaz,pentru că este mult mai interesat de caracterul nostru dect deconfortul nostru. Isus nu a spus nici că scăparea din marele necaz esteo răsplată a credinţei, precum nvaţă unii. Din contră, El a spus căcei care şi lasă totul pentru a-L urma vor avea chiar mai multenecazuri dect cei care nu-L urmează (Marcu 10:30).
n secolul al treilea, cnd creştinii erau aruncaţi la lei namfiteatrele romane şi erau arşi pe rug n diferite părţi aleImperiului Roman, Domnul nu i-a scăpat de astfel de necazuri. AcelDumnezeu, Care a nchis gurile leilor şi a ndepărtat putereacuptorului n flăcări din zilele lui Daniel, NU a făcut astfel deminuni pentru ucenicii lui Isus
Chiar şi astăzi, cnd ucenicii lui Isus sunt torturaţi şi persecutaţipentru Numele Lui n multe ţări, Domnul nu-i ia de pe pămnt. Nici penoi nu ne va lua la cer nainte de marele necaz. Va face ceva cu multmai bun. Ne va face biruitori n mijlocul necazului.
Aceste mici ncercări prin care trecem acasă şi la muncă acum sunt doaro pregătire pentru cele mai mari care urmează să vină n zilele dinurmă. De aceea, este esenţial să fim credincioşi acum, căci Dumnezeuzice
Dar mai sunt şi alte voci n aer care strigă pentru a ne atrageatenţia. Sunt voci care vor să ţi spună cum să faci mai mulţi bani,cum să-ţi obţii partea din proprietatea familiei, cum să rezolvitreburile cu o persoană care te-a nşelat şi cum să te aperi mpotrivacelor care răspndesc poveşti false despre tine, etc., etc., staţiileradio ale lui Satan transmit minciuni, amărăciune şi nelinişte 24 deore din fiecare zi. Tot ce trebuie să faci este să prinzi postul şisă-ţi alegi ce vrei!!
Cnd credincioşii se plng că Domnul nu le vorbeşte, aceasta nu estepentru că Domnul nu vorbeşte. El vorbeşte mereu. Minţile lor suntacordate la această lume şi la interesele ei. Sunt convins că existăncă multe lucruri transmise de Duhul n trecut care sunt adresate șinouă, dar pe care nu le-am cules pentru că nu eram n Duhul.
Permiteţi-mi să vă ndemn şi să vă provoc pe fiecare dintre voi să văţineţi n Duhul n fiecare zi - mai ales n zilele acestui veac.Menţineţi-vă sensibili faţă de păcat şi umblaţi n smerenie nainteafeţei lui Dumnezeu, astfel ca urechile voastre să poată fi deschise săaudă ceea ce Domnul are de spus.
Dumnezeu ne dă mesaje nu doar pentru noi, ci şi pentru alţii. CndDumnezeu ne vorbeşte, este un bun obicei să scriem ceea ce auzim, lafel cum i s-a poruncit şi lui Ioan (v.11), care ar fi pututaltfel uita ceea ce Dumnezeu i-a vorbit.
Biserica este o lucrare a lui Dumnezeu, zidită de Hristos, iardenominaţiunile sunt lucrări omeneşti. Toate nvăţăturile şi scrierileapostolilor clarifică faptul că voia lui Dumnezeu este ca fiecarebiserică să se afle direct sub conducerea lui Hristos şi nu partedintr-o denominaţiune.
Biserica numită sfeşnic indică faptul că, n ochii lui Dumnezeu,funcţia sa primară este să ofere lumină. Sfeşnicele sunt aurite, ceeace indică originea divină a unei biserici adevărate. Ea este zidită decătre Domnul şi nu de oameni.
Nu se doreşte ca un sfeşnic să fie o simplă decoraţiune. La fel este şicu biserica! Lumina pe care ar trebui fiecare biserică să o ofere esteCuvntul lui Dumnezeu, care singur este o lumină pentru calea noastrăntr-o lume ntunecată
Primul loc menţionat n Biblie unde a locuit Dumnezeu este rugulaprins, pe care Moise l-a văzut n pustie (Deuteronom 33:16).Precum Ioan n Patmos, Moise, la rndul său, s-a ntors pentru a vedeaacea vedere minunată. Şi atunci Dumnezeu i-a vorbit (Exod 3:3).
Astăzi, biserica este locaşul lui Dumnezeu. Dumnezeu vrea ca fiecarebiserică să fie nflăcărată de Duhul Său precum era rugul de odinioarăcare ardea fără să se mistuie. Cnd cineva priveşte către o bisericălocală, ar trebui să poată vedea viaţa lui Hristos, descoperită prinmembrii acelei biserici. Atunci, Dumnezeu poate vorbi poporului prinbiserică.
Haina Sa lungă, (fără ndoială de culoare albă) care-I ajungea pnă lapicioare, semnifică lucrarea Sa de Mare Preot n mijlocirea pentru noi- pentru că aşa se mbrăca marele preot iudeu cnd intra n LoculPreasfnt din tabernacul, n ziua ispășirii din fiecare an ( v.13).
Domnul purta un bru de aur n jurul pieptului (v.13). Aurulsimbolizează caracterul divin, brul simbolizează dreptatea şicredincioşia (conform Isaia 11:5). Aceasta subliniazădreptatea desăvrşită a lui Dumnezeu, care s-a văzut n viaţapămntească a lui Isus,
Capul şi părul Lui erau albe ca lna (v.14). n Daniel 7:9 se foloseşte exact acelaşi simbolism pentru a sereferi la eternitatea lui Dumnezeu (vrsta Sa nesfrşită). Părul albnseamnă şi nţelepciune. Aceasta, deci, ntăreşte faptul că Isus, deşiFiu al Omului, este totodată Dumnezeu Veşnic, desăvrşit nnţelepciune.
Picioarele Sale erau ca arama aprinsă (v.15). Bronzul eramaterialul din care era făcut altarul pentru jertfă (din curteadinafara tabernaculului), unde era junghiată jertfa adusă pentru păcat.Bronzul, deci, simbolizează judecata lui Dumnezeu mpotriva păcatuluiomului realizată pe Golgota. n timp ce zdrobea capul şarpelui,picioarele lui Isus trebuia să fie străpunse pe cruce ( Geneza 3:15).
Glasul Lui era ca vuietul unor ape mari (v.15). Rurile de apăvie simbolizează pe Duhul Sfnt (Ioan 7:37-39). Cuvntărilelui Isus au fost ntotdeauna pline de blndeţea şi de nţelepciuneaDuhului Sfnt.
Din gura lui Isus ieşea o sabie cu două tăişuri (v.16).Aceasta face referire la Cuvntul lui Dumnezeu pe care l vorbeşte ( Evrei 4:12). Am observat n versetul 15 că vocea Saera ca vuietul a multor ape. Dacă punem aceste versete laolaltă reiesecă Isus vorbeşte ntotdeauna Cuvntul lui Dumnezeu prin puterea DuhuluiSfnt. El vorbeşte cu o
7fc3f7cf58