URGENT: PROPUNERI ref. proiect OUG de modificarea OUG 57 / 2007 ref. ARIILE NATURALE PROTEJATE
1 view
Skip to first unread message
CLUBUL DE CICLOTURISM NAPOCA
Dec 15, 2014, 5:51:56 AM12/15/14
to alpinet, sport...@yahoogroups.com, CLUJMONT, cos...@yahoogroups.com, SCHITURlist, Turmedlist
Dragi colegi pasionati de munte si de turism activ si sport montan
nemotorizat,
Dupa cum majoritatea stiti, avem la ora actuala una din cele mai tembele
legislatii din Europa privind ariile naturale protejate, situatia
inrautatindu-se substantial in 2011, cand nu am reusit sa stopam
introducarea unor mari aberatii in lege. Ministerul mediului a initiat
un proces de ampla revizuire a elgii, si dupa multe eforturi publice dar
si de culise, gratie si unora dintre voi care s-au implicat in campanie,
ministerul mediului a initiat procedura de modificare a legii si a
publicat pe Internet spre consultare publica un masiv proiect de
modificare, proiect care a preluat cateva dintre propunerile noastre si
ale voastre, chiar daca departe de forma in care ne-o dorim.
Trebuie o mobilizare intensa si de ultima clipa ca proiectului de OUG in
forma prezentata pe Internet in 03.12.2014 sa i se mai aduca o serie de
imbunatatiri si mai ales ca nu i se anihileze prevederile bune.
Asadar:
ASTAZI ESTE TERMENUL-LIMITA DE DEPUNERE LA MINISTERUL MEDIULUI DE
OBSERVATII SI PROPUNERI RELATIV LA PROIECTUL DE ORDONANTA DE URGENTA DE
MODIFICARE A LEGII ARIILOR PROTEJATE (OUG 57 / 2007).
PUTETI PRELUA MODELUL DE MAI JOS SI PARTILE CARE VA INTERESEAZA, CARE AU
LEGTURA CU DOMENIUL DE ACTIVITATE AL ORGANIZATIEI VOASTRE SI CARE VI SE
PAR PERTINENTE CUM LE-AM FORMULAT SI ARGUMENTAT NOI.
PE TEME DE ACCES SI PRACTICARE DE FORME DE TURISM ACTIV SI SPORT MONTAN,
A SE VEDEA IN SPECIAL PUNCTELE 2.14 - 2.21 DINSPRE FINALUL DOCUMENTULUI,
CARE E ATASAT SI IN FORMAT .DOC SI .PDF
TREBUIE TIMISE OBSERVATIILE PE ADRESA DE MAIL cristin...@mmediu.ro
SPOR!
Radu Mititean
director executiv CCN
ANEXA:
Adresa CCN catre MMSC ref. modificarea Legii Ariilor Portejate
se poate liber folosi de model pentru orice persoane fizice sau juridice
doritoare sa scrie MMSC pe aceasta tema!
Asociatia turistica sportiva civica si ecologista
CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)
str. Septimiu Albini nr.133 ap.18
400457 Cluj-Napoca web: www.ccn.ro
tel. 0744-576836 e-mail: off...@ccn.ro
CIF: 5800675 RNPJFSP: 3561 / A / 1992
========================================
Catre:
MINISTERUL MEDIULUI SI SCHIMBARILOR CLIMATICE
Attn:
Cristina Irimia
Subiect:
Proiect OUG modificare OUG 57 / 2007 ref. ARIILE NATURALE PROTEJATE
observatii si propuneri conform Legii 52 / 2003
Ref:
Anuntul Dvs. din 03.12.2014 pe site-ul MMSC la adresa:
http://mmediu.ro/new/?p=7412
Subscrisa Asociatia turistica sportiva civica si ecologista CLUBUL DE
CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN), persoana juridica romana de drept privat cu
scop nelucrativ, infiintata la 03.06.1992, cu sediul in Cluj-Napoca,
str. Septimiu Albini nr.133 ap.18, cu cod de inregistrare fiscala
5800675 si inscrisa la Ministerul Justitiei in Registrul National ONG la
pozitia 3561 / A / 1992, legal reprezentata prin director executiv av.
Radu Mititean,
In calitate de ONG de mediu si totodata de asociatie cu profil de turism
activ nemotorizat si sport montan, parte interesata in problema
legislatiei de mediu in general si de arii naturale protejate in
special, si care de-a lungul anilor am formulat in repetate randuri
observatii si propuneri in acest domeniu si am participat la dezbateri
publice pe aceasta tema,
Afland de pe site-ul MMSC de proiectul de OUG de modificare si
completare a OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate,
conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei sălbatice, datat
03.12.2014 si publicat la adresa http://mmediu.ro/new/?p=7412 ,
Constatand cu stupoare ca din nou, in mod ilegal, autoritatea publica
centrala pentru mediu, reprezentata la ora actuala de MMSC, a omis sa ne
transmita din oficiu spre consultare aceste proiect de act normativ,
desi suntem de peste un deceniu declarati si inregistrati ca parte
interesata conform prevederilor art.6 din Legea 52 / 2003 privind
transparenta decizionala in administratia publica,
Respectand totusi termenul care rezulta implicit din anuntul datat de
Dvs. 03.12.2014 si in care se specifica un termen de 10 zile, termen
care, in lipsa unei reglementari speciale cu rang de lege derogatorii de
la cea de drept comun prevazuta de art. 2551, 2553 si 2554 Cod Civil
concordant cu art. 181 Cod de procedura civila, prin neluarea in calcul
a zilei de 03.12.2014 si nici a zilei transmiterii documentului de
raspuns si prorogarea termenului pentru prima zi lucratoare, si anume
15.12.2014,
Depasind dificultatile ridicate de analiza a modificarilor propuse, dat
fiind marele volum al acestora (document de peste 20 pagini) fara o
prezentare comparativa cu actualul text, cum este buna practica in
domeniu, si cu o nota de fundamentare care nu abordeaza adecvat multe
dintre modificarile propuse si consecintele scontate,
Constatand falsitatea evidenta a unora dintre motivele invocate in nota
de fundamentare (de exeplu cu privire la eliminarea institutiilor
academice din lista entitatilor care pot deveni administrator sau
custode, se pretexteaza in mod ipocrit ca oricum acestea nu prea sunt
interesate pentru ca nu au bani, ignorand ca situatia este generata
tocmai de culpa autoritatilor, in frunte cu MMSC, care nu au pus in
aplicare obligatia legala expresa de a finanta administrarea ariilor
naturale protejate, si au lasat in mod abuziv de ani de zile
administratorii si custozii sa se descurce cum pot),
In temeiul art. 6 alin.(7) din Legea 52 / 2003, solicitam organizarea
unei dezbateri publice pe tema acestor modificari, iar
In temeiul art. 6 alin.(2) din Legea 52 / 2003, formulam urmatoarele
propuneri, sugestii si opinii cu valoare de recomandare fata de
proiectul de OUG publicat pe site-ul MMSC si anume fisierul:
http://mmediu.ro/new/wp-content/uploads/2014/12/2014-12-03_Proiect_OG_57.pdf
1. MODIFICARI NECESARE LA OUG 57 / 2007 CARE NU AU FOST INCLUSE IN
PROIECTUL DE OUG DE MODIFICARE A ACESTEIA, DAR AR TREBUI INLCUSE:
1.1 REF. ART.11 ALIN.(1) LIT.b^2
Ar trebui eliminata sau in tot cazul revizuta si actuala cerinta
imperativa de a obtine hotararile consiliilor locale sau judetene ale
unitatilor administrativ-teritoriale in a caror limite sa afla
suprafetele propuse a fi incluse in aria naturala protajata.
Desi suportul comunitatilor locale este dezirabil, aceasta regula
implica premisa falsa ca interesul local prevaleaza asupra celui
general, ca mediul natural este o valoare locala, divizata sau
divizibila, nu un tot unitar, ca patrimoniul natural national nu este un
bun de interes national si ca relativ al el comunitatile locale ar avea
un drept de veto.
Astfel, prin mentinarea aceste prevederi, se mentine practic dreptul de
veto pe care un municipiu, oras, comuna sau judet il are cu privire la
instituirea regimului de arie naturala protejata de interes national,
ajungandu-se la incalcarea principiilor democratice si constitutionale
de prevalare a vointei majoritatii, putand o minoritate infima sa
blocheze interesul general al cetatenilor Romaniei sau sa exercite un
santaj in schimbul obtinerii acelui HCL sau HCJ, si ajungand sa
prevaleze interesul de moment, real sau mimat, al unei comunitati mici,
asupra interesului public general si al intregii tari, ceea ce este
neconstitutional.
Mai mult, aceasta prevedere face lipsite practic de eficacitate juridica
prevederile art.6 din Ordonanta, privind caracterul prioritar al
instituirii regimului de arie naturala protejata fata de alte criterii,
cu cele cateva exceptii expres prevazute de lege.
Dealtfel s-a si vazut in practica efectul acestor prevederi aberante,
prin blocarea institurii de noi parcuri nationale si naturale care aveau
indeplinite criteriile si intocmite documentatiile, dar a devenit
suficient un refuz de la consiliul local al unei singure comune pentru
ca declararea sa fie blocata - vezi cazurile propuselor PN Fagaras,
Parang sau Tarcu...
Actuala formulare a legii nu lasa loc niciunui remediu legal, neexistand
posibilitatea, in actualul cadru legal privind contenciosul
administrativ, ca o autoritate de mediu sau o alta unitate
administrativ-teritoriala sau alta persoana sa poata obliga consiliul
local in cauza sa emita acea hotarare a consiliului local, acesta putand
sa refuze discretionar si pe orice motive, inclusiv de pura oportunitate.
Asa cum in mod imbucurator se propune prin proiectul de OUG reformularea
lit.b^1 incat sa se inlatura cealalta bariera semnalata si de noi in
demersuri anterioare ( cea a identificarii concrete a proprietarilor
tuturor suprafetelor de teren, ceea ce e practic imposibil in actuala
perioada in cvasitotalitatea zonelor extraurbane de mari dimensiuni),
asa ar trebui inlaturata si aceasta a doua bariera reprezentata de
art.11 alin.(1) lit.b^2, altfel situatia nu se va ameliora.
1.2 REF. ART.22 ALIN.(1)
Ar trebui neaparat eliminata actuala contradictie dintre prevederile
art.21 alin.(1) si art.22 alin.(1) din Ordonanta, deoarece exista o
grava contradictie a carei rezolvari prin corecta aplicare a metodelor
de interpretare a legislatiei ar duce cel mai probabil la aberantul
rezultat ca, spre deosebire de planurile de management ale altor
categorii de arii naturale protejate care necesita structuri proprii de
administare, pentru parcurile nationale si naturale, aceste planuri de
management nu s-ar aproba prin hotarare a Guvernului, ci prin ordin al
ministrului de resort.
Desi proiectul de OUG de modificare a OUG 57 / 2007 propune modificarea
atat a art.21 alin.(1) cat si art.22 alin.(1) din Ordonanta,
contradictia se mentine, ceea ce este inacceptabil.
Astfel, in OUG 57 / 2007 in forma actualmente in vigoare, aplicand
principiul lex specialis derogat lex generalis, constatam ca prin art.
22 se deroga de la prevederile art. 21, astfel că rezultatul
interpretarii sistematice a celor doua articole ar duce la concluzia ca
pentru toate rezervatiile biosferei, precum si pentru acele geoparcuri,
situri ale patrimoniului natural universal, zone umede de importanta
internationala, situri de importanta comunitara, arii speciale de
conservare si arii de protectie speciala avifaunistica la care s-a decis
ca necesita structura speciala de administrare, planurile de management
se aprobă prin HG, pe cand in cazul parcurilor nationale si parcurilor
naturale, planurile de management s-ar aproba prin ordin al ministrului,
deci printr-un act de rang inferior, mult mai repede si usor de
modificat din punct de vedere politic si administrativ, si avand forta
juridica inferioara din cauza rangului ierarhic inferior, ceea ce nu ar
fi dezirabil.
Consideram deci ca se impune imperativ inlocuirea in art. 22 alin.(1) a
sintagmei "aprobat de autoritatea publica centrala pentru protectia
mediului" cu sintagma "aprobat prin hotarare a Guvernului" sau, mai
riguros din punct de vedere al normelor de tehnica legislativa, prin
sintagma "aprobat conform prevederilor art.21 alin.(1)".
1.3 REF. ART.18 ALIN.(1) LIT.b)
Ar trebui eliminata din enumerarea de la aceasta litera referirea la
operatori economici, si anume eliminata sintagma "regii autonome,
companii si societati nationale, administratiile parcurilor din
subordinea Regiei Nationale a Padurilor - Romsilva".
Scopul administrarii unei arii naturale protejate este indubitabil,
inclusiv prin prisma prevederilor OUG 57 / 2007, ca trebuie sa fie
protectia naturii in context de dezvoltare durabila, nu obtinerea de
profit. Dar obtinerea de profit este prin definitie scopul oricarui
operator economic, fie el SRL, SA, RA, PFA sau alta forma juridica de
entitate cu scop lucrativ. Prin urmare, exista o incompatibilitate
fundamentala si insurmontabila intre a fi administrator / cusotde de
arie naturala protejata si a fi persoana juridica cu scop patrimonial
sau alta entitate cu scop lucrativ.
Dealtfel, recent RNP Romsilva a declarat publica ca intentioneaza sa
renunte la administrarea mai multor parcuri nationale si naturale, din
cauza ineficientei economice a acelei activitati, ele fiind
"neprofitabile", confirmand ca scopul administrarii era pentru ea
obtinerea de profit, si nicidecum conservarea patrimoniului national
natural, cum dealtfel e si firesc pentru un operator economic.
Chiar daca de la 1 octombrie 2011, odata cu intrarea in vigoare a noului
Cod Civil , spre deosebire de vechiul Decret 31 / 1954 , s-a limitat
numai la structurile non-profit interdictia expresa de a incheia acte
juridice care nu servesc scopului persoanei juridice (scop care la
operatorii economici este prin definitie obtinerea de profit) si prin
urmare nu mai sunt expres lovite de nulitate absoluta actele unor
structuri de tipul regiilor autonome administrator de arii naturale
protejate care pretind ca nu sunt facute in scop exclusiv sau
predominant de a obtine profit, tot ilegala ramane situatia prin prisma
mentionatei ireconciliabile contradictii dintre scopul definitoriu al
unui operator economic si scopul definitoriu al administrarii unei arii
naturale protejate, mai ales cand acea administrare este principalul sau
chiar unicul obiect de activitate, cum este cazul administratiilor de PN
din subordinea Romsilva RA.
1.4 REF. ART.19 ALIN.(5)
Ar trebui eliminata prevederea potrivit careia componenta consiliilor
stiintifice se propune de catre administratia ariilor naturale protejate..
Astfel, actuala formulare a art.19 alin.(5) prevede expres acest fapt.
Proiectul de OUG de modificare a Ordonantei prevede modificarea art.19
alin.(5) dar formularea propusa mentine aceasta precizare.
Structura de administrare este practic nu doar consiliata si indrumata,
ci si implicit controlata de consiliul stiitific, care trebuie sa decida
cu privire la multe aspecte esentiale cum sunt zonarea interioara,
aprobarea unor activitati etc. Prin urmare chiar daca componenta
consiliului stiintific se cere avizata de Academia Romana si aprobata
prin ordin ministerial al conducatorului autoritatii publice centrale
pentru protectia mediului ( la ora actuala MMSC), formularea legala
criticata implica faptul ca numai administratia ariei naturale protejate
poate propune candidaturi la calitatea de membru al consiliuli stiintific.
Ori, reglementand posibilitatea propunerii de candidaturi numai de catre
administratia însasi a acelei arii protejate, se incalca un principiu
logic si juridic elementar, conferind celui controlat o puternica
parghie de control asupra consiliului stiintific. Devine astfel posibil
ca administratia sa propuna numai persoane care considera ca sunt
favorabile vederilor ei si să nu ii propuna pe cei care ar fi cei mai
adecvati din punct de vedere profesional si moral dar au vederi posibil
diferite de cele ale administratiei sau sunt reputati ca incoruptibili
sau sa negocieze neoficial propunerea cuiva in calitate de membru al
consiliului stiintific in schimbul angajamentului de a vota in anumit
fel cu privire la anumite subiecte "fierbinti" sau de a nu ridica in
sedintele consiliulu stiintific anumite subiecte.
Mai mult, exista riscul ca autoritatea publica centrala pentru mediu sa
se simta obligata, in lipsa de prevedere expresa legala contrara, cu
rang de lege, sa faca aplicarea principiului simetriei actelor juridice,
intr-o interpretare larga, in sensul ca, daca o administratie anunta că
retrage sprijinul acordat initial unui candidat, sa considere ca acesta
e demis de drept si să numeasca alta persoana agreata de administratie.
In tot cazul, in actuala reglementare, daca nu va fi modificata adecvat,
va ramane in continuare serios stirbita independenta profesionala si
impartialitatea membrilor consiliului stiintific prin existenta acestui
control indirect asupra lor de catre organul pe care trebuie sa il
controleze si indrume, fapt total inacceptabil si care explica dealtfel
de ce la anumite arii naturale protejate nu sunt reprezentati in
consiliul stiintific cei mai reputati specialisti competenti pentru
specificul, valorile si problemele acelei zone, si respectiv de ce multi
dintre membrii acestor consilii adopta o atitudine pasiva sau chiar
voteaza decizii care in mod evident au impact negativ major asupra ariei
protejate si este greu de crezut ca ei nu realizeaza in sinea lor
caracterul lor nociv.
1.5 ART.22 ALIN.(6) LIT.b), ALIN.(8)LIT.b) SI ALIN.(9)LIT.b) REF. ECOTURISM
Astfel, la art. 22, prin al.(6),(8) şi (9) se enumera activitatile
admise in zonele de protectie intregrala in afara rezervatiilor
stiintifice, in zonele de conservare durabila si respectiv de management
durabil din parcurile nationale si naturale si zonele-tampon din
celalate categorii de arii naturale protejate cu zonere interioara. In
aceste zone, care au regim mai putin sever de protectie decat zonele de
protectie stricta si zonele de protectie integrala cuprinse in
rezervatii stiintifice, in mod firesc sunt permise mai multe categorii
de activitati umane, daca au un impact de mediu redus.
Logic ar fi sa fie acceptate si formele nemotorizate de turism activ si
sport montan care nu necesita amenajari speciale. Cu toate acestea,
actuala legislatie prevede, pe linie de activitati turistice, ca sunt
permise numai "activitati de ecoturism care nu necesita realizarea de
constructii-investitii", in schimb permite expres multe alte categorii
de activitati umane cu impact de mediu evident mai ridicat.
Proiectul de modificare a OUG 57 / 2007 nu prevede modificarea
redactarii actualei lit.b) a art.22 alin(6) si prevede o usoara
modificare de redactare a actualelor lit.b) din art.22 alin.(8) si (9)
din Ordonanta, in sensul inlocuirii sintagmei "activitati de ecoturism
care nu necesita realizarea de constructii-investitii" cu sintagma
"activitati de ecoturism care nu necesita realizarea de constructii si /
sau investitii", ceea ce este doar o ajustare de exprimare,
neclarificand macar ce inseamna acele "investitii" - oare si amenajari
minimale de tipul unei punti de lemn peste un parau sau a unui lant sau
cablu pentru siguranta parcurgerii unei portiuni abrupte sau expuse a
unei poteci de vizitare / acces?
Problema vine din faptul ca "ecoturismul" nu este definit de OUG 57 /
2007, nici in forma actuala, nici in modificarile si completarile
propuse, dar este definit in OUG 195 / 2005 privind protectia mediului,
care este norma generala in raport cu OUG 57 / 2007, astfel ca
interpretarea termenului "ecoturism" în cadrul OUG 57 / 2007 nu poate fi
alta decât cea prevazuta in art. 2 pct. 26 din OUG 195 / 2005:
"ecoturism - forma de turism in care principalul obiectiv este
observarea si constientizarea valorii naturii si a traditiilor locale si
care trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
a) sa contribuie la conservarea si protectia naturii;
b) sa utilizeze resursele umane locale;
c) sa aiba caracter educativ, respect pentru natura - constientizarea
turistilor si a comunitatilor locale;
d) sa aiba impact negativ nesemnificativ asupra mediului natural si
socio-cultural;"
Aceasta definitei este extrem de restrictiva, excluzand practic formele
comune de turism pedestru, ecvestru, biciclistic, pe schiuri, nautic
nemotorizat si aerian nemotorizat. Criteriul privind impactul negativ
nesemnificativ este indeplinit. ar fi insa mai fortat a pretinde ca
pentru toti practicantii de activitati din cele mentionate in propozitia
anterioara motivul principal de venit la munte este "observarea si
constientizarea valorii naturii si a traditiilor locale" (motiv prezent
dealtfel la cvasitotalitatea acestor persoane, dar nefiind la
majoritatea singurul sau principalul) si considerand eventual ca
implicit exista efect eductiv, de constientizare si respect, si ca
astfel indirect se si contribuie la conservarea si protectia naturii
pentru ca numai cunoscand-o o poti iubi si ocroti.
Criteriul privind utilizarea resurselor umane locale este insa absolut
hilar ca aplicare generala in toate ariile naturale protejate de orice
tip si in orice zona a acestora, in conditiile in care, existand trasee
turistice marcate si drumuri publice, ghiduri si harti turistice,
cluburi de turism specializate etc. cea mai mare parte din persoanele
care vin in scop turistic, sportiv sau recreativ nu au nevoie de ghid
local si de alte servicii asigurate de personal local, asa cum se
intampla dealtfel in aproape toate ariile naturale protejate din Europa,
unde mersul cu ghid este exceptia si procentul infim de beneficiari ai
acestui serviciu raportat la masa de vizitatori...
In plus, in majoritatea parcurilor nationale si naturale din zona
montana a Romaniei nici nu exista ghizi, cabane sau alte servicii de
care sa beneficize turistii, si in cea mai mare parte din cazuri chiar
daca ar exista, doar un procent foarte mic din vizitatori ar avea motiv
sa o faca si ar fi tehnic posibil sa o faca... la cate mii sau zeci de
mii de turisti merg in fiecare sezon estival in anumite parcuri
nationale si naturale. Dealtfel cele cateva duzini de ghizi montani
activi in Romania in mod comercial nici nu sunt de cele mai multe ori
localnici din zona, ci cu domiciliul in marile orase...
Facand abstractie de situatia concreta de la noi, a prevede respectiva
restrictie in zonele cu regim de protectie stricta sau in rezervatiile
stiintifice este oarecum firesc, pentru ca menirea lor este sa conserve
zone cu impact uman cvasiabsent, si atunci ar trebui admis un numar
limitat de oameni, si prin urmare, data fiind cererea potential mare,
spectrul va fi restrans la cei cu interes specific pentru valorile ce
fac obiectul specific al declararii acelor arii protejate, deci pentru
cercetatori, studenti la facultati de profil, persoane in proces
specific de educatie ecologica etc. dar nu simpli turisti sau persoane
care doresc recreere in natura. Desi, o abordare mai riguroasa ar fi cea
de determinare a fluxului uman acceptabil total si mediu pe an, sezon si
zi, si o contingentare adecvata, cu eventuale restrictii de tipul
accesului numai pe poteca marcata si eventual chiar in grup ghidat sau
nominal autorizat.
In schimb, a impune o asemenea restrictivitate masiva si pentru zonele
de protectie integrala din afara perimetrului rezervatiilor stiintifice
este excesiv, inechitabil si inacceptabil social, in conditiile in care
in acele zone sunt acceptate in mod expres activitati precum cosit,
pasunat, combaterea "daunatorilor forestieri" la nevoie inclusiv cu
taiarea si scoaterea "materialului lemnos infestat" etc.
Insa excesivitatea reglementarii merge mult mai departe, pana la nivelul
aberant de interzice practic, chiar daca doar implicit, toate formele
comune de turism activ nemotorizat (turism pedestru - trekking, hiking,
packpacking - iarna snowshoeing, schi de tura, schi-alpinism si alte
forme de schi off-piste, alpinismul de stanca, de gheata si pe teren
mixt - inclusiv escalada bazata exclusiv pe asigurari mobile si fara
mijloace artificiale de progresie, sporturile aeriene nemotorizate
(parapanta, deltaplan, formele de turism nautic nemotorizat si de
sporturi de "whitewater" gen rafting, cayaking, canyoning, hydrospeed,
cicloturismul clasic si cel "de munte" MTB etc.) si pentru zonele de
conservare durabila sau management durabil din parcurile nationale si
naturale, si implicit a obliga la desfiintarea traseelor turisrice
marcate ce le strabat, in conditiile in care, pe de alta parte, in acele
zone sunt expres declarate admise foarte multe alte activitati umane
care au un impact negativ de mediu cert superior formelor de turism
activ nemotorizat anterior amintite. De exemplu se admite: cosit,
pasunat, cules de fructe de padure, ciuperci, si plante medicinale, ba
chiar si extragere de masa lemnoasa, agricultura, pescuit si vanatoare!!!!
Solutia este modificarea, in textul lit. b) din al.(6),(8) şi (9) si
eventual si in art.22 alin.(3) a OUG 57 / 2007 a referirii la tipul de
activitate turistica admisa, prin inlocuirea sintagmei "ecoturism" cu
sintagma " ecoturism si alte forme de turism activ nemotorizat cu impact
redus de mediu" cu eventuala exemplificare prin " turism pedestru,
ecvestru, biciclistic, pe schiuri sau nautic si aerian nemotorizat cu
ambarcatii usoare respectiv aeronave ultrausoare".
1.6 REF. PCT.59 REF. MODIFICARE ART.30 ALIN.(3) SI (4)
privitoare la instituirea de tarife de vizitare
Consideram ca este si imorala si neconstitutionala instituirea de tarife
de vizatare pentru simplul acces in orice zona a ariei naturale
protejate de orice tip, dat fiind ca ariile naturale protejate de toate
tipurile acopera circa o cincime din tara, inclusiv intregi masive
montane, zone cu numeroase localitati ( a se vedea cazul PN APuseni sau
Sitului N2000 Podisul Tarnavelor), si sunt strabatute de drumuri publice
de tranzit, uneori si de cai ferate, si de poteci turistice marcate de
lung parcurs etc. si este evident aberant a taxa toate persoanele care
intra in acel mod pe teritoriul ariei naturale protejate chair daca nu
sunt in scop utilitar ci recreativ.
Logica ar fi instituirea posibilitatii de tarifare numai pentru servicii
specifice prestate sau pentru acces in zone cu caracter special prin
intensitatea amenajarilor necesare (de exemplu pesteri amenajate
turistic, chei in care strabaterea fara mijloace tehnice specializate
este posibila numai gratie unor amenajari masive efectuate ex. canionul
7 Scari) sau unde din cauza sensibilitatii foarte ridicate a zonei se
impune o supraveghere speciala a vizitatorilor ceea ce impune
administratiei un efort de personal si / sau tehnic mult peste media
obisnuita raportat la suprafata ariei naturale protejate).
Consideram ca se impune revizuirea redactarii acestor prevederi in
sensul excluderii posibilitatii institurii de tarife de acces in
teritoriul ariei naturale protejate in orice tip de arie pe orice tip de
zona sau suprafata interna.
2. REFERITOR LA MODIFICARILE PROPUSE IN PROIECTUL DE OUG
2.1 REF. PCT.4 CARE PREVEDE INTRODUCEREA LA ART.2 A LIT.i)
privitor la arii naturale protejate de interes local si judetean
Consideram ca se impune reanalizarea in sensul introducerii, cu privire
la ariile naturale protejate de interes local si judetean, si a
referirii la valori geomorfologice, nu doar la specii de plante si
animale salbatice.
2.2 REF. PCT.10 ALINEATUL AL TREILEA, CARE PREVEDE MODIFICAREA ART.4
PCT. 28 referitoare la zonarea interna
Definitia zonarii interne face referire numai la parcuri nationale si
naturale si rezervatiile biosferei.
Consideram ca ar fi oportuna prevederea zonarii interne si pentru alte
categorii de arii naturale protejate.
Actualele pseudosolutii de tip o categorie de arie naturala protejata
inclusa ca insula in alta de alte categorie ( ex. rezervatii naturale
sau stiintifice in interiorul siturilor Natura 2000) nu este o solutie
viabila si a ridicat probleme practice foarte mari.
2.3 REF. PCT.10 ALINEATUL AL PATRULEA, CARE PREVEDE MODIFICAREA ART.4
PCT. 31 referitor la activitatile traditionale
Definitia activitatilor traditionale este excesiv de restrictiva,
deoarece trimite numai la "comunitati locale". Ori, exista arii naturale
protejate unde nu prea existau activitati traditionale ale
"comunitatilor locale" sau existau si ale comunitatilor locale, dar si a
altor tipuri de comunitati, de exemplu activitati traditionale de turism
activ si sport montan, cu numar mare de persoane care veneau regulat de
la distante apreciabile pentru a le practica, si care sunt majoritatea
iubitori si ocrotitori ai acelor zone, uneori chiar fata de agresiunile
de mediu ale "comunitatilor locale". De exemplu turismul pedestru montan
in numeroase masive montane care au statut de arie naturala protejata se
practica organizat si sistematic de peste un secol, desi practicantii nu
sunt "comunitate locala" raportat la locatia zonei. Consideram ca se
impune largirea definitiei prin completarea sintagmei "comunitati
locale" cu expresia "si alte comunitati de persoane cu preocupari
regulate specifice legate de zona".
2.4 REF. PCT.24 CARE PREVEDE MODIFICAREA ART.12 ALIN.(1)
referitor la consultari si / sau dezbateri publice referitoare la
instituirea regimuli de arie naturala protejata
Consideram ca dezbaterile publice nu trebuie sa fie o alternativa sau o
optiune in raport cu consultarile publice, ci ca sunt obligatorii si
trebuie desfasurate in toate ocaziile si totdeauna dupa etapa de
consultari punlice, urmand sa se axeze in primul rand pe problemele
controversate rezultate in urma consultarilor publice si sa puna in
dezbatere in primul rand argumentele pro si contra si variantele si
solutiile conturate in urma consultarilor publice.
2.5 REF. PCT.26 CARE PREVEDE INTRODUCEREA DE TREI NOI ARTICOLE, CU
PRIVIRE LA PRIMUL ALINEAT, CE INSTITUIE ART.13^1
referitor la incetarea regimului de arie naturala protejata
Formularea propusa face referire numai la ariile naturale protajate de
interes national.
Consideram necesara extinderea prevederilor acestor articole la toate
categoriile, inclusiv cele de interes judetean si local, sau
introducerea unor prevederi analoge specifice acestora, pentru a
impiedica desfiintarea lor arbitrara, din aceleasi ratiuni pentru care
s-au introdus prevederile referitoare la cele de interes national.
2.6 REF. PCT.29 AL DOILEA CALUP DE PARAGRAFE, CARE PREVEDE INTRODUCEREA
ART.15^2
referitor la valoarea de conservare
Consideram ca se impune o reformulare pentru a evita expresia
"contravaloarea bunului" deoarece o asemenea formulare face trimitere
implicita la conceptul respectiv din dreptul civil si poate duce la mari
confuzii si dificultati practice. Valoarea de conservare este un concept
de mediu autonom fata de valoarea bunului in lumina dreptului civil,
putand pentru unul si acelasi bun sa fie foarte ridicata desi dpdv civil
contravaloarea este infima pentru ca, de exemplu, nu are utilitate
practica directa pentru oameni si deci valoarea de piata este aproape nula.
Distinctia rezulta doar implicit, din textul legal, care arata ca
aceasta valoare de conservare stabilita prin HG trebuie achitata, in caz
de distrugere a bunului, catre stat, intr-un fond special cu destinatie
de conservare a naturii, si deci total diferit de regimul de drept
civil, care impune ca, separat, contravaloarea acelui bun in sens civil
sa fie platita ca despagunire proprietarului bunului degradat sau distrus.
Propunem inlocuirea in art. 15^2 propus a termenului "contravaloarea" cu
termenul "valoarea de conservare stabilita" si sa se precize ca este
"distinct de despagubirile civile eventual datorate proprietarului".
2.7 REF. PCT.30 CARE PREVEDE MODIFICAREA ART.16 ALIN.(1)
privind componenta retelei nationale de arii naturale protejate
Consideram ca ar trebui extins conceptul pentru a include sau asimila,
macar in unele privinte, si ariile naturale protejate de interes local
sau judetean, precizand expres care prevederi din Ordonanta le sunt
aplicabile, in caz contrar fiind acestea lasate intr-o zona de
neclaritate juridica din punct de vedere al normelor legale aplicabile.
2.8 REF. PCT.34 CARE PREVEDE ABROGAREA ART.18 ALIN.(1) LIT.b^1
privind rolul institutiilor de cercetare in invatamant in administrare
arii protejate
COnsideram inacceptabila inlaturarea, prin aborgarea art. 18 alin.1
lit.b^1 din Ordonanta, a posibilitatii legale ca administrator de arie
naturala protejata sa devina si universitatile, institutele nationale de
cercetare - dezvoltare, muzeele si alte entitati stiintifice.
Cu atat mai mult cu cat s-a prevazut mentinerea unei asemenea
posinilitati pentru mai multe categorii de operatori economici, desi
completenta si interesul acestora este evident prin definitie inferior
unor entitati academice si stiintifice iar resursele materiale nu ar
trebui sa conteze deoarece conform legii ar trebui asigurate de stat.
2.9 REF. PCT.36 ALINEATUL AL PATRULEA CARE PREVEDE UN NOU CONTINUT
PENTRU ART.19 ALIN.(4) DIN ORDONANTA
referitor la atributiile Consiliului Stiintific
Noua formulare inlocuieste termenul de "autoritate stiintifica" cu cel
de "coordonare stiintifica". Consideram riscanta modificarea
terminologica, deoarece face sa sune mai putin imperative deciziile
consilului stiintific si le da percepita unor recomandari, desi sunt de
fapt decizii cu caracter obligatoriu si specific, proprii si cu efect
direct, nu doar de coordonare in linii generale a altor structuri.
2.10 REF. PCT.53 ALINEATUL AL DOILEA CARE PREVEDE UN NOU CONTINUT PENTRU
ART.27 ALIN.(3) DIN ORDONANTA
referitor la eliminarea referirii la scoaterea din circuitul silvic
Noua formulare face referire doar la scoaterea terenului din circuitul
agricol, nu si la scoaterile din circuitul sivilc, spre deosebire de cea
actuala, care face referire la ambele situatii.
Consideram ca se impune reanalizarea daca nu cumva ar trebui pastrata si
referirea la scoaterea din cictuitul silvic.
2.11 NECLARITATI REF. ADMINISTRATOR VS.CUSTODE
PCT.54 ULTIMUL ALINEAT , PCT.55 AMBELE ALINEATE, PCT.57, 58, 59
ALINEATELE PRIMUL SI AL TREILEA, toate facand referire la
"administrator" nu si la "custode".
Prin pct. 10 al proiectului de OUG s-a propus eliminarea actualului
pct.37 din art.4 din OUG 57 / 2007, care defineste "administratorul
ariei naturale protejate", si care, corelat cu pct.36 din art.4, face
evident ca termenul "administrator" acopera la ora actuala atat
structurile de administrare special constituite, cat si custorii.
Prin suprimarea acestui punct, nu mai rezulta de nicaieri in mod clar
ca, in varianta propusa prin proiectul de OUG de modificare, termenul
"administrator" asa cum este utilizat la pct. 54, 55, 57, 58, 59, 86,
98, 90 si 1991 al proiectului de OUG de modificare a OUG 57 / 2007
acopera si structurile speciale de administrare si custorii. S-a
reglementat in schimb, prin nu introdusul punct 37^1 in enumerareaa de
la art.(4) din Ordonanta, conceptul de "structura de administrare"
definita ca referindu-se la cele special constituite in acest scop. Prin
urmare, pare mai probabil ca interpretarea termenului de
"administrator", acum propus a ramane fara o definitie legala, va fi ca
acopera doar structurile speciale de administrare, nu si custozii, ceea
ce ar avea o maxima gravitate pentru ariile protejate, custozilor
fiindu-le astfel suprimate toate atributiile de avizare a diverselor
acte de reglementare si de activitati care se desfasoara in ariile
naturale protejate, pe o cale acoperita insa, si nu fatis cum a
preconizat scandaloasa varianta propusa in anul 2013 de modificare a
acestui OUG.
Consideram ca se impune in mod absolut imperativ mentinerea actualului
pct.37 din art.4 din OUG 57 / 2007 in sensul definirii exprese a
administratorului de arie naturala protejata ca fiind atat structura de
administrare special constituita cat si custodele, sau introducerea la
art. 28 alin.(10) si urmatoarele a termenului " sau custozilor, dupa
caz" in toate situatiile de mentionare a termenului "administrator".
2.12 REF. PCT.56 PRIVIND ABROGAREA ART.28 ALIN.(11)
Consideram discutabila abrogarea acelui articol, in conditiile in care
noua formulare a alin.(10) nu face evident ca acopera si etapa de
incadrare. Este foarte important ca atat administratorii cat si custozii
sa fie consultati in cadrul etapei de incadrare, indiferent de eventuala
solicitare de aviz in cadrul procedurii de emitere de acte de
reglementare de tip aviz sau acord de mediu sau aviz N2000, pentru ca
acea consultare in etapa initiala previne erori sau abuzuri de incadrare
ca nenecesitand EIM / EM / EA.
2.13 LA PCT.72 SI 73 - CORELAREA
referitor la anuntarea descoperirilor de pesteri
La pct. 72 se prevede un nou continut pentru art.42, cu un alin.(5) care
impune celor care au descoperit o pestera in alt context decat
activitati specific speologice sau proprietarul / administratorul
terenului pe care e situata pestera, sa o notifice la APM.
In schimb pct.73 introduce la art.42 un alineat, (4^1), care impune
anuntarea descoperirii unei pesteri la APM, SAU direct la
administratorul ariei naturale protejate SAU administratiei publice locale!?
Propunem eliminarea termenului "pestera" din prevederile pct.73. pentru
a evita redundanta si contradictiile.
2.14 REF. PCT. 87 AL TREILEA ALINEAT, CARE PREVEDE REFORMULARE ART.53
ALIN.(1) LIT.f) referitor la acces in arii de interes geologic:
Noua formulare restrange la ariile naturale protejate de interes
geologic interdictia generala si absoluta de intrare fara permis de
acces eliberat de cel care administreaza aria.
O asemenea interdictie generala, fara exceptii, este inacceptabila si
total nejustificata. In primul rand este echivoc spectul de acoperire a
ei, dat fiind ca nu exista o definitie legala clara a ariilor naturale
protejate "de interes geologic", nici in art.5 nici in Anexa 1 din OUG
57 / 2007, majoritatea parcurilor nationale si naturale de exmplu
cuprinzand numeroase elemente de interes geologic si multe arii naturale
protejate au caracter mixt - geologic, botanic, peisagistic etc. Aceasta
imprecizie face reglementarea contrara Conventiei Europene a Drepturilor
Omului, prin caracterul imprevizibil si imprecis, si in caz de aprobare
va fi vizata cu probabilitate mare de succes de o exceptie de
neconstitutionalitate.
In al doilea rand, o asemenea restrictie totala este nejustificata
obiectiv, doar in unele arii de interes geologic putandu-se pretinde ca
este obiectiv necesar si ca se si poate practic ca vizitatorii sa obtina
un "permis de acces". Sunt indubitabil "de interes geologic" in primul
rand situri precum Groapa Ruginoasa, sau Rapa Rosie de la Sebes sau
Gradina Zmeilor din Salaj, sau Babele si Sfinxul de pe platoul Bucegilor
etc.
In concluzie se impune suprimarea sau reformularea texului legal pentru
a acoperi doar situatii obiectiv justificate de restrictionare de acces
si contidionarea de obtinerea unui "permis de acces".
2.15 REF. PCT. 87 AL PATRULEA ALINEAT, CARE PREVEDE REFORMULARE ART.53
ALIN.(1) LIT.h) referitor la campare in arii protejate:
Noua formulare relaxeaza putin aberanta interdictie cvasitotala din
actuala formulare a OUG 57 / 20007, dar este in continuare excesiv si
nejustificat de restrictiva si de natura sa faca tehnic aproape
imposibila vizitarea unei mari parti din ariile naturale protejate de
dimensiuni ridicate din zona montana, cum sunt PN Muntii Maramuresului,
PN Rodnei, PN Apuseni, PN Calimani, PN Retezat,siturile N2000 Muntii
Fagaras, Tarcu sau Parang etc.
Restrictia ar trebui in primul rand sa vizeze numai anumite zone din
aria protejata, pentru ca in arii protejate sunt cuprinse si zone
puternic antropizate, inclusiv sate intregi si zone de terenuri agricole
cultivate, stane etc. Este evident ridicol sa interzici camparea in
afara locurilor special desemnate si semnalizate in acest sens cand este
vorba de camparea in curtea sau pe pajistea din spatele casei a unor
locuitori din numeroasele sate permanente sau sezoniere de munte
cuprinse in arii naturale protejate.
In al doliea rand, restrictia ar trebui sa nu conditioneze locatia si de
semnalizarea ei pe teren, deoarece semnalizarile in majoritatea zonelor
montane sunt efemere, dovada fiind rata de distrugere, furt si
vandalizare a stalpilor de marcaj turistic in ultimii 50 de ani, cu
crestere constanta in ultimele doua decenii, in toate masivele montane.
In plus, in unele zone nici nu ar fi prea fezabila semnalizarea si
marcarea pe teren a limitei zonei de campare, cum e in cazul camparii in
zona de creasta pentru cei care parcurg trasee de turism pedestru de
lung parcurs. Si ar insemna ca turistii ajungi in poiana sau saua
desemnata oficial drept loc de campare, negasind o tabla / panou care sa
confirme ca este loc de campare, sa fie pusi in situatia de a campa
ilegal pe motiv ca nu (mai) este si semnalizata zona de campare, sau a
mai merge cateva ore pana la un alt loc care este desemnat si efectiv
semnalizat ( ceea ce tehnic de regula nu este posibil, drumetii ajung pe
inserata la locul de cort, si nu se desemneaza foarte multe si dese sau
nici tehnic nu se pot alege prea multe in anumite masive montane).
2.16 REF. PCT. 87 AL CINCILEA ALINEAT, CARE PREVEDE REFORMULARE ART.53
ALIN.(1) LIT.i) referitor la turismul pe bicicleta:
Noua formulare relaxeaza putin aberanta interdictie cvasitotala din
actuala formulare a OUG 57 / 20007, dar este in continuare excesiv si
nejustificat de restrictiva. Daca in multe masive montane, prin natura
reliefului si utilizarii antropice traditionale, exista o retea dreasa
de drumuri publice calsificate, drumuri auto forestiere, drumuri de
exploatare forestiera / de tractor, drumuri pastorale / de camion si
drumuri de caruta, si deci in foarte rare cazuri ar putea apare o nevoie
obiectiva pentru cicloturisti de a rula pe poteci sau alte itinerarii
decat "drumuri", in alte masive montane sau zone in general naturale
este aproape inevitabila necesitatea de a rula ( sau merge pe langa
bicicleta / impinge / cara pe umar) cel putin anumite portiuni
bicicleta, pe poteci / carari / plaiuri, cum dealtfel se intampla si in
muntii Alpi si fac sute de mii de cicloturisti.
Ori, in primul rand, in Romania nu exista practic la ora actuala trasee
oficial marcate pentru circulatia cu bicicleta in scop turistic, si nici
nu exista baza legala pentru marcarea lor, desi organizatiile de
cicloturism propun de peste 15 ani si autoriatile promit emiterea unei
mult-asteptate reglementari pe aceasta tema. Odata ce se va aproba
intr-o buna zi hotarearea asteptata, va dura foarte multi ani pana se va
dezvolta pe teren o retea de trasee cicloturistice marcate.
In logica stramba a textului actual si a celui propus, nici macar
locuitorii satelor de munte nu s-ar putea deplasa legal cu bicicleta
spre si intre stane sau alte obiective pe poteci si plaiuri
traditionale, pentru ca interdictia nici macar nu se refera doar la
circulatia cu bicicleta in scop recreativ / turistic / sportiv, ci la
circulatia cu bicicleta la modul general, deci implicit si cea in scop
pur utilitar!
Limitari si interdictii ar putea fi justificabile in anumite zone cu
regim sever al unor categorii de arii naturale protejate, precum si pe
poteci inguste si / sau cu aflux ridicat de persoane care se deplaseaza
pedestru, sau la poteci care prin conformatie sau caractere ale solului
ar fi degradate de un rulaj biciclistic mai intens. Si prin urmare s-ar
justifica restrictii sezoniere sau permanente, eventual legate de
situatia meteo sau / si pe baza de contingentare, dar cu caracter de
exceptie, in sensul restrangerii dreptului de libera circulatie cu
bicicleta in scop recreativ, turistic, sportiv sau utilitar pe cai de
comunicatie care nu sunt "drum", dar in nicun caz cu caracter de regula
si dreptul de acces cu caracter de exceptie, ci invers: Prin planul de
management si regulament sa se prevada limitarile, conditionarile si
interdictiile. Care trebuie sa aiba o anumita flexibilitate si
justificare obiectiva.
Pe de alta parte, toate permiterile sau restrictiile / intercitiile de
circulatie biciclistica pe anumite trasee care nu sunt "drum" ar trebui
sa se bazeze exclusiv pe DESEMNARE a acelor trasee, prin afisare pe
site-ul administratiei ariei protejate, mentiunea in ghiduri si pe
harti, in panouri infomative la intrarea in zona etc. si nicidecum sa nu
fie legate de conditia SEMNALIZARII, care, neexistand si neavand nici
baza legala ca sa poata fi realizata, ar fi echivalentul unei
interdictii totale sine die a orcarie deplasari cu bicicleta in afara
drumurilor, chiar cand ar fi vorba de trasee turistice marcate pentru
drumetie sau plaiuri si poteci folosite de localnici pentru deplasare
intre catune, stane sau gospodarii izolate in scop utilitar.
In concluzie trebuie eliminat criteriul de "semnalizare" si reformulat
ca exceptie dreptul de acces, la modul:
"i) circulatia cu bicicletele in afara drumurilor existente, daca se
incalca eventuale restrictii instituite prin regulamentul ariei naturale
protejate privind accesul de acest tip in unele zone sau pe anumite
trasee",
sau ca varianta absolut minimala:
"i) circulatia cu bicicletele in afara drumurilor existente si a
traseelor special desemnate";
2.17 REF. PCT. 87 AL SASELEA ALINEAT, CARE PREVEDE REFORMULARE ART.53
ALIN.(1) LIT.J) referitor la turismul ECVESTRU:
Sunt in esenta valabile aproape toate argumentele, observatiile si
propunerile de la punctul anterior, mai putin cele referitore la
localnici, dat fiind ca in acest caz restrictia legala propusa,
exagerata, vizeaza specific doar turismul ecvestru, nu circulatia calare
in general.
Si in acest caz trebuie eliminat criteriul de "semnalizare" si
reformulat ca exceptie dreptul de acces, la modul:
"j) activitatile de turism ecvestru in afara drumurilor existente, daca
se incalca eventuale restrictii instituite prin regulamentul ariei
naturale protejate privind accesul de acest tip in unele zone sau pe
anumite trasee",
sau ca varianta absolut minimala:
"j) activitatile de turism ecvestru in afara drumurilor existente si a
traseelor special desemnate";
2.18 REF. PCT. 87 AL SAPTELEA ALINEAT, CARE PREVEDE REFORMULARE ART.53
ALIN.(1) LIT.k) referitor la ORGANIZAREA DE MANIFESTARI SPORTIVE,
CULTURALE, TABERE:
Formularea propusa exte excesiv de larga si vaga, putand fi interpretata
ca instituind conditionari si pentru o excursie de o zi in grup mic,
doar pentru ca participantii au o anumita afiliere intre ei si deci se
poate actiunea considera "manifestare organizata" - de exemplu
participantii sunt colegi intr-o asociatie turistica sau sportiva sau
sunt elevii unei clase sau studentii dintr-o grupa cu un cadru didactic
sau e un mic grup de turisti cu un ghid, aflati in tranzit prin zona, si
s-au hotarat sa faca o scurta plimbare pe jos de la autocarul care a
facut o pauza intr-o parcare.... Cu siguranta ca nu la asemenea
"manifestari" se doreste a se face referire, dar textul vag permite si o
asemenea interpretare. Ori, textele legale trebuie sa aiba un anumit
nivel de precizie si claritate si previzibilitate a intepretarii, altfel
trebuie considerate neconforme cerintelor Curtii Europene a Drepturilor
Omului.
Prin urmare, prevederea trebuie reformulata pentru a fi mai clara,
instituind un nivel minim de amploare numerica sau durata sau criteriu
legat de natura manifestarii, numai peste respectivul prag urmand sa fie
necesar prealabilul acord al administratorului ariei protejate. Aceste
criterii concrete trebuie sa fie flexibile si ar trebui sa fie stabilite
prin planul de managament, iar legea sa faca doar trimitere la acesta.
De exemplu, formularea ar putea fi:
"organizarea de manifestari sportive, culturale, tabere si alte
asemenea, care prin natura, durata sau amploarea lor, conform
criteriilor stabilite prin planul de management si regulament, pot avea
un impact negativ semnificativ asupra ariei naturale protejate, fara
acordul administratorului acesteia".
2.19 REF. PCT. 87 AL OPTULEA ALINEAT, CARE PREVEDE REFORMULARE ART.53
ALIN.(1) LIT.l) referitor la TURISMUL PEDESTRU:
In primul rand ar trebui reformulat articolul pentru a se clarifica daca
se refera numai la turism pedestru ( asa cum ar reiesi indirect din
referirea la trasee turistice omologate - cele de turism pedestru montan
fiind la ora actuala in Romania singurele supuse omologarii, conform HG
77 / 2003, pentru alte categorii neexistand legislatie specifica) sau la
alte / orice forme de turism in general care nu au reglementare
specifica in alte paragrafe ale Ordonantei.
Recomandam o reformulare care sa pastreze o aplicabilitate generala,
pentru turism pedestru si alte forme de turism activ si sport montan (de
exemplu pe schiuri, rachete de zapada, role, nautic, alpinism si
schi-alpinism, escalada etc.) care nu sunt reglementate de alt paragraf.
In al doilea rand, propunem completarea formularii "omologate si
semnalizate ca atare" cu sintagma "sau desemnate prin planul de
management si regulament", pentru a acoperi situatia ariilor naturale
protejate in care exista un numar imens de drumuri si poteci care
strabat habitatele naturale si nu se pune problema sa fie toate sau o
buna parte marcate si omologate, de exemplu drumurile de hotar,
pastorale si silvice intre sate, catune, stane si gospodarii izolate,
existente in numeroase masive montane care au regim de arie naturala
protejata, sau in zone colinare cu regim de sit Natura 2000.
In al treilea rand, exceptarea permisa in noua formulare pentru anumite
zone si cazuri ar trebui sa fie regula si interdictia sa fie exceptia,
astfel ca recomandam formularea:
"l) accesul si circulatia vizitatorilor in extravilan, in habitate
naturale, in afara drumurilor si a traseelor turistice omologate si
semnalizate ca atare sau desemnate, cu incalcarea restrictiilor si
interdictiior instituite prin prezenta Ordonanta de urgenta si
regulamentele si planurile de management ale ariei naturale protejate cu
referire la zone, trasee, perioade, conditii sau scopuri, obiectiv
necesare asigurarii atingerii obiectivelor de conservare si protectie a
ariei naturale protejate".
2.20 REF. PCT. 89 AL DOILEA ALINEAT, CARE PREVEDE INTRODUCEREA LA ART.53
ALIN.(1) A LIT.o) referitor la SCALDAT:
In primul rand, este un nonsens exprimarea "scaldat in baraj" si ar
trebui revazuta, intentia fiiind probabil de referire la lacuri naturale
respectiv artificiale.
In al doilea rand, exste absolut excesiva si nejustificata conditionarea
dubla foarte generala din textul propus, si anume ca zona sa fie special
amenajata pentru imbaiere si sa se obtina acordul administratorului.
Desigur ca asemenea restrictii au justificare obiectiva de exemplu cu
privire la lacurile glaciare din zona montana, la lacurile din pesteri,
in alte zone foarte sensibile ecologic sau cu suprafata sau volum mic,
insa devin ridicole cand este vorba de lacuri de dimensiuni mari si
foarte mari, cum ar fi cazul unor mari lacuri de acumulare precum lacul
Belis-Fantanele din PN Apuseni, cu suprafata foarte ridicata si pe care
sunt autorizate si circula numeroase ambarcatii, inclusiv cu motor. Ar
fi hilar sa se pretinda ca o barca cu motor are un impact negativ de
mediu inferior unei persoane care innoata in lac. Acelasi lucru este
valabil cu privire la lacuri de acumulare de pe marile rauri ale tarii,
unele fiind in arii naturale protejate. Nu se poate justifica obiectiv
din motive de mediu o interdictie generala de inot in lacurile mari din
Delta Dunarii, cat timp e permisa navigatia chiar cu motor, pescuitul etc.
In concluzie, ar trebui reformulat articolul pentru ca libertatea de
imbaiere / inot in corpurile mari de apa sa fie regula si interdictia
sau conditionarea de limitare la zone desemnate si obtinere de acord al
administratorului sa fie exceptia, astfel ca recomandam formularea:
"scaldatul in locurile neamenajate in acest sens sau fara a detine
acordul administratorului ariei naturale protejate, ale lacurilor
naturale si artificiale de dimensiuni reduse sau medii, aflate pe
suprafata ariilor naturale protejate, pentru care prin regulamentul si
planul de management al ariei respective s-au instituit inerdictii sau
restrictii si conditionari din motive de mediu".
2.21 REF. PCT. 90 AL NOUALEA ALINEAT, CARE PREVEDE INTRODUCEREA LA
ART.53 ALIN.(2) A LIT.m) referitor la VEHICULE:
Sunt binevenite restrictiile privind circulatia vehiculelor motorizate
in zonele de habitate naturale din ariile naturale protejate, insa
actuala formulare necesita modificari:
In primul rand, enumerarea, dupa "motociclete, ATV-uri, sanii cu motor,
autoturisme" a sintagmei "alte tipuri de vehicule" este foarte generala
si acopera si bicicletele, vehiculele cu tractiune animala si cele trase
sau impinse cu mana, ceea ce este greu de crezut ca este intentia,
neputadu-se petinde un nivel de impact negativ de mediu comparbil cu cel
al vehiculelor cu motor, mai ales in ceeea ce priveste bicicletele, a
caror regim de cirulatie dealtfel are o reglementare distincta, argument
in plus ca nu se intentiona a fi vizate. Prin urmare se impune
completarea, dupa sintagma "alte tipuri de vehicule", cu precizarea "cu
motor" si eventual "sau cu tractiune animala".
In al doilea rand, formularea "drumuri forestiere pe care accesul nu
este interzis prin semne sau bariere" este si neclara si duce si la o
totala ineficienta a restrictiei, deoarece nu este clar daca e vorba
doar de drumuri auto forestiere, sau si de drumuri de exploatare
forestiera ( "de tractor / de TAF / de caruta / "de tras lemne") si este
fantezista speranta ca se vor plasa si mentine bariere sau indicatoare
de interdictie la toate ramificatiile de drumuri de exploatare, ele
desprinzandu-se cu sutele de mii, de multe ori tot la cateva zeci sau
sute de metri din drumurile publice clasificate sau alte drumuri
clasificate deschise circualtiei publice in arii protejate, in special
cand este vorba de zonele impadurite din zona montana. Propunem ca
regula de acces doar pe baza de autorizatie a vehiculelor cu motor in
ariile protejate sa vizeze toate caile de comunicatie care nu sunt drum
public sau drum deschis circulatiei publice expres semnalizat in acest
sens, pentru ca in ariile naturale protejate in zone de habitate
naturale, accesul motorizat trebuie sa ramana exceptia si restrictia
severa sa fie regula, invers decat la accesul nemotorizat.
In concluzie propunem reformularea in modul urmator:
"m) accesul neautorizat cu motociclete, ATV-uri, sanii cu motor,
autoturisme si alte tipuri de vehicule cu motor" in extravilanul
localitatilor, in zone de habitate naturale, de pe suprafata ariilor
naturale protejate, in afara drumurilor publice clasificate si altor
categorii de drumuri semnalizate sau desemnate ca deschise, liber sau cu
restrictii specifice, circulatiei publice, conform prevederilor planului
de management si regulamentului ariei naturale protejate".
3. PROBLEME GENERALE
3.1 REFERIRI LA TERMENE DE EMITERE A UNOR REGLEMENTARI SECUNDARE
Prin proiectul de OUG se prevede introducerea la articole, cum ar fi de
exemplu pct. 27, 28 si 36 din proiect, vizand art. 14 alin.(3), art.15
alin.(3) si art.19 alin.(2) si (4) din OUG 57 / 2007, a unor termene in
care trebuie emise de catre diverse organe reglementari de rang
infralegal in aplicarea OUG 57 / 2007.
Numai ca, formularea utilizata " in termen de x luni de la intrarea in
vigoare a prezentei OUG", din moment ce este forma nou propusa pentru un
text normativ parte integranta din OUG 57 / 2007, va insemna referire la
OUG 57 / 2007 si nu la OUG-ul de modificare si completare a acestuia, si
deci termenele respective vor fi calculate de la intrarea in vigoare a
OUG 57 / 2007 adica de acum 7 ani, ceea ce este desigur o aberatie,
pentru ca ar insemna ca sunt deja de multi ani depasite.
Cel mai probabil intentia este ca ele sa intre in vigoare in anumit
termen calculat in functie de prezenta OUG de modificare si completare a
OUG 57/2007. In acest caz, textele prin care se introduc acum termene,
care nu existau inainte, trebuie sa indice o data fixa de tip 01.01.2016
sau sa se introduca in proiectul de OUG un articol nou, art II, care sa
prevada modul de calcul al acelor termene.
3.2 ERORI DE TEHNICA LEGISLATIVA SI DE REDACTARE
Textul proiectului de OUG are numeroase si serioase deficiente de
redactare din punct de vedere gramatical si mai ales a normelor
specifice de tehnica legislativa prevazute de Legea 24 / 2000.
Astfel, se face in mod repetat referire la prevederi legale inexistente,
ca de exemplu la pct. 58 unde se face trimitere la un pretins alineat
28^1 al articolului 28, desi nu exista un asemenea alineat, ci probabil
ar fi trebuit facuta trimiterea la art.28^1 din Ordonanta. Sau pct. 66
face referire la art.36 alin.(6) pe cand in realitate in OUG 57 / 2007
in actuala forma nu exita un alin.(6), fiind cel mai probabil vorba de
alin.(2).
De asemenea, pct.86 face referire la art.52 alin (1) dar asemenea
alineat nu exista pentru ca art.52 nu are mai multe alineate, ci doar
mai multe litere.
Sau se preconizeaza modificari pe care nu le efectueaza, de exemplu la
pct.47 in titulatura anunta ref. art. 22 alin.(9)din Ordonanta si
modificarea lit.k) dar de fapt nu o modifica.
In schimb la pct.87 al doilea paragraf, se face referire la pesteri ca
clasa A, desi acelasi proiect de modificare a OUG 57/2007 prevede
renuntarea la clasificarea tip A, B, C si D pentru pesteri si trecerea
lor in clasele generale de arii naturale protejate.
De asemenea, se abordeaza incorect reformularea unor alineate si
introducerea altora noi la un articol. De exemplu pct. 36 din proiectul
de OUG prevede o noua redactare pentru art.19 alin.(1)-(6) cate are de
fapt la ora actuala acel articol, iar pct. 37 si 38 prevad introducerea
unor nou alineate, (5^1) respectiv (6^1) si (6^2). De fapt, corecta ar
fi comasarea celor trei puncte, in formularea "Art.19 se modifica si va
avea urmatorul cuprins:...." si apoi redate, in numerotare de la (1) la
(9) cele noua paragrafe.
La fel, pct.69 face referire la modificarea alin.(1) si (2) al art.39,
dar cum acesta nu are mai multe alineata, formularea corecta este
"art.39 se modifica si va avea urmatorul cuprins:".
Sau la pct.70, unde trebuie suprimat la inceputul sau termenul "La".
La pct. 72 insa, se prevede referitor la art.42 modificarea
alin.(1)-(5), dar actualul art.42 nu are decat patru alineate, fiind de
fapt vorba de modificarea celor patru si introducerea unui nou alineat,
(5), formularea corecta fiind" Art.42 se modifica si completeaza si va
avea urmatorul cuprins:".
La pct.75 se prevede introducerea la art.43 a opt noi alineate, nr.
(2^1) - (2^8), iar prin pct. 76 se prevede abrogarea actualelor alin.(3)
- (11). Corect, cele doua puncte s-ar comasa, si formularea ar trebui sa
fie "Art.43 va avea urmatoarul cuprins:" si apoi sa se redea noua forma,
cu numerotarea articolelor de la (1) la (10).
De asemenea, la pct.81 se prevede modificarea lit.a), b) si d)-g) din
art.47, dar de fapt la ora actuala art.47) nu are dacat lit.a)-d). Iar
in forma nou propusa, apare lit.e) si g) dar nicio litera f).
Prin urmare lit.g) propusa ar trebui reidexata ca fiind lit.f) iar
formularea corecta ar trebui sa fie "Art.47 se modifica si va avea
urmatorul cuprins:" redand cele 5 litere modificate sau noi si lit.c)
cea nemodificata.
La pct.82, formularea corecta ar fi cu introducerea precizarii "partea
introductiva " inainte de "se modifica...".
O situatie oarecum hilara din punct de vedere redactional este la pct.65
care prevede introducerea, la art.36, a unui nou alineat, (1^1), in
conditiile in care acel alineat a fost deja introdus prin Legea 49 /
2011. Formularea corecta ar fi: "La art.36. alin. (1^1) se modifica si
va avea urmatorul cuprins:".
O situatie identica este la pact. 68, care prevede introducerea, la
art.38, a doua noi alineate, (2^1) si (2^2), in conditiile in care
exista deja acele alineate, introduse prin Legea 49 / 2011. Formularea
corecta ar fi: "La art.38., alin. (2^1) si (2^2) se modifica si vor avea
urmatorul cuprins:".
4. PRECIZARI FINALE
Nu avem alte observatii si propuneri, in afara celor expuse la punctele
anterioare, referitoare la proiectul de OUG de modificare a OUG 57 /
2007 in forma publicata de MMSC in 03.12.2014.
Pe ansamblu apreciem ca majoritatea propunerilor de modificare si
completare formulate prin proiectul de OUG sunt necesare si binevenite
si fezabile, chiar daca sub unele aspecte era de dorit sa fie mai
radicale cu privire la protectia naturii.
Speram ca modificarile sa fie urmate si de modificari adecvate in OUG
195 / 2005 privind protectia mediului, Legea 107 / 1996 - Legea Apelor
si Legea 46 / 2008 - Codul Silvic, mai ales ultimele doua, cu care este
dificil de determinat raportul lege generala - lege speciala si deci de
stabilit care reglementare are prioritate concreta cand cele doua acte
normative reglementeaza diferit aceeasi problema.
Suntem pregatiti sa sustinem cu detalii si exemple toate observatiile si
propunerile formulate, care sunt dealtfel in concordanta si ca reluare a
argumentelor si propunerilor facute si cu ocazia unor trecute modificari
ale legislatiei de arii naturale protejate de-a lungul ultimilor 15 ani,
din pacate in mare parte ignorate de catre autoritati.
Cluj-Napoca, 15.12.2014
av.Radu Mititean
director executiv
ANEXA:
Mailul de mai sus in format .doc si .pdf
=========================================
nemotorizat,
Dupa cum majoritatea stiti, avem la ora actuala una din cele mai tembele
legislatii din Europa privind ariile naturale protejate, situatia
inrautatindu-se substantial in 2011, cand nu am reusit sa stopam
introducarea unor mari aberatii in lege. Ministerul mediului a initiat
un proces de ampla revizuire a elgii, si dupa multe eforturi publice dar
si de culise, gratie si unora dintre voi care s-au implicat in campanie,
ministerul mediului a initiat procedura de modificare a legii si a
publicat pe Internet spre consultare publica un masiv proiect de
modificare, proiect care a preluat cateva dintre propunerile noastre si
ale voastre, chiar daca departe de forma in care ne-o dorim.
Trebuie o mobilizare intensa si de ultima clipa ca proiectului de OUG in
forma prezentata pe Internet in 03.12.2014 sa i se mai aduca o serie de
imbunatatiri si mai ales ca nu i se anihileze prevederile bune.
Asadar:
ASTAZI ESTE TERMENUL-LIMITA DE DEPUNERE LA MINISTERUL MEDIULUI DE
OBSERVATII SI PROPUNERI RELATIV LA PROIECTUL DE ORDONANTA DE URGENTA DE
MODIFICARE A LEGII ARIILOR PROTEJATE (OUG 57 / 2007).
PUTETI PRELUA MODELUL DE MAI JOS SI PARTILE CARE VA INTERESEAZA, CARE AU
LEGTURA CU DOMENIUL DE ACTIVITATE AL ORGANIZATIEI VOASTRE SI CARE VI SE
PAR PERTINENTE CUM LE-AM FORMULAT SI ARGUMENTAT NOI.
PE TEME DE ACCES SI PRACTICARE DE FORME DE TURISM ACTIV SI SPORT MONTAN,
A SE VEDEA IN SPECIAL PUNCTELE 2.14 - 2.21 DINSPRE FINALUL DOCUMENTULUI,
CARE E ATASAT SI IN FORMAT .DOC SI .PDF
TREBUIE TIMISE OBSERVATIILE PE ADRESA DE MAIL cristin...@mmediu.ro
SPOR!
Radu Mititean
director executiv CCN
ANEXA:
Adresa CCN catre MMSC ref. modificarea Legii Ariilor Portejate
se poate liber folosi de model pentru orice persoane fizice sau juridice
doritoare sa scrie MMSC pe aceasta tema!
Asociatia turistica sportiva civica si ecologista
CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN)
str. Septimiu Albini nr.133 ap.18
400457 Cluj-Napoca web: www.ccn.ro
tel. 0744-576836 e-mail: off...@ccn.ro
CIF: 5800675 RNPJFSP: 3561 / A / 1992
========================================
Catre:
MINISTERUL MEDIULUI SI SCHIMBARILOR CLIMATICE
Attn:
Cristina Irimia
Subiect:
Proiect OUG modificare OUG 57 / 2007 ref. ARIILE NATURALE PROTEJATE
observatii si propuneri conform Legii 52 / 2003
Ref:
Anuntul Dvs. din 03.12.2014 pe site-ul MMSC la adresa:
http://mmediu.ro/new/?p=7412
Subscrisa Asociatia turistica sportiva civica si ecologista CLUBUL DE
CICLOTURISM "NAPOCA" (CCN), persoana juridica romana de drept privat cu
scop nelucrativ, infiintata la 03.06.1992, cu sediul in Cluj-Napoca,
str. Septimiu Albini nr.133 ap.18, cu cod de inregistrare fiscala
5800675 si inscrisa la Ministerul Justitiei in Registrul National ONG la
pozitia 3561 / A / 1992, legal reprezentata prin director executiv av.
Radu Mititean,
In calitate de ONG de mediu si totodata de asociatie cu profil de turism
activ nemotorizat si sport montan, parte interesata in problema
legislatiei de mediu in general si de arii naturale protejate in
special, si care de-a lungul anilor am formulat in repetate randuri
observatii si propuneri in acest domeniu si am participat la dezbateri
publice pe aceasta tema,
Afland de pe site-ul MMSC de proiectul de OUG de modificare si
completare a OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate,
conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei sălbatice, datat
03.12.2014 si publicat la adresa http://mmediu.ro/new/?p=7412 ,
Constatand cu stupoare ca din nou, in mod ilegal, autoritatea publica
centrala pentru mediu, reprezentata la ora actuala de MMSC, a omis sa ne
transmita din oficiu spre consultare aceste proiect de act normativ,
desi suntem de peste un deceniu declarati si inregistrati ca parte
interesata conform prevederilor art.6 din Legea 52 / 2003 privind
transparenta decizionala in administratia publica,
Respectand totusi termenul care rezulta implicit din anuntul datat de
Dvs. 03.12.2014 si in care se specifica un termen de 10 zile, termen
care, in lipsa unei reglementari speciale cu rang de lege derogatorii de
la cea de drept comun prevazuta de art. 2551, 2553 si 2554 Cod Civil
concordant cu art. 181 Cod de procedura civila, prin neluarea in calcul
a zilei de 03.12.2014 si nici a zilei transmiterii documentului de
raspuns si prorogarea termenului pentru prima zi lucratoare, si anume
15.12.2014,
Depasind dificultatile ridicate de analiza a modificarilor propuse, dat
fiind marele volum al acestora (document de peste 20 pagini) fara o
prezentare comparativa cu actualul text, cum este buna practica in
domeniu, si cu o nota de fundamentare care nu abordeaza adecvat multe
dintre modificarile propuse si consecintele scontate,
Constatand falsitatea evidenta a unora dintre motivele invocate in nota
de fundamentare (de exeplu cu privire la eliminarea institutiilor
academice din lista entitatilor care pot deveni administrator sau
custode, se pretexteaza in mod ipocrit ca oricum acestea nu prea sunt
interesate pentru ca nu au bani, ignorand ca situatia este generata
tocmai de culpa autoritatilor, in frunte cu MMSC, care nu au pus in
aplicare obligatia legala expresa de a finanta administrarea ariilor
naturale protejate, si au lasat in mod abuziv de ani de zile
administratorii si custozii sa se descurce cum pot),
In temeiul art. 6 alin.(7) din Legea 52 / 2003, solicitam organizarea
unei dezbateri publice pe tema acestor modificari, iar
In temeiul art. 6 alin.(2) din Legea 52 / 2003, formulam urmatoarele
propuneri, sugestii si opinii cu valoare de recomandare fata de
proiectul de OUG publicat pe site-ul MMSC si anume fisierul:
http://mmediu.ro/new/wp-content/uploads/2014/12/2014-12-03_Proiect_OG_57.pdf
1. MODIFICARI NECESARE LA OUG 57 / 2007 CARE NU AU FOST INCLUSE IN
PROIECTUL DE OUG DE MODIFICARE A ACESTEIA, DAR AR TREBUI INLCUSE:
1.1 REF. ART.11 ALIN.(1) LIT.b^2
Ar trebui eliminata sau in tot cazul revizuta si actuala cerinta
imperativa de a obtine hotararile consiliilor locale sau judetene ale
unitatilor administrativ-teritoriale in a caror limite sa afla
suprafetele propuse a fi incluse in aria naturala protajata.
Desi suportul comunitatilor locale este dezirabil, aceasta regula
implica premisa falsa ca interesul local prevaleaza asupra celui
general, ca mediul natural este o valoare locala, divizata sau
divizibila, nu un tot unitar, ca patrimoniul natural national nu este un
bun de interes national si ca relativ al el comunitatile locale ar avea
un drept de veto.
Astfel, prin mentinarea aceste prevederi, se mentine practic dreptul de
veto pe care un municipiu, oras, comuna sau judet il are cu privire la
instituirea regimului de arie naturala protejata de interes national,
ajungandu-se la incalcarea principiilor democratice si constitutionale
de prevalare a vointei majoritatii, putand o minoritate infima sa
blocheze interesul general al cetatenilor Romaniei sau sa exercite un
santaj in schimbul obtinerii acelui HCL sau HCJ, si ajungand sa
prevaleze interesul de moment, real sau mimat, al unei comunitati mici,
asupra interesului public general si al intregii tari, ceea ce este
neconstitutional.
Mai mult, aceasta prevedere face lipsite practic de eficacitate juridica
prevederile art.6 din Ordonanta, privind caracterul prioritar al
instituirii regimului de arie naturala protejata fata de alte criterii,
cu cele cateva exceptii expres prevazute de lege.
Dealtfel s-a si vazut in practica efectul acestor prevederi aberante,
prin blocarea institurii de noi parcuri nationale si naturale care aveau
indeplinite criteriile si intocmite documentatiile, dar a devenit
suficient un refuz de la consiliul local al unei singure comune pentru
ca declararea sa fie blocata - vezi cazurile propuselor PN Fagaras,
Parang sau Tarcu...
Actuala formulare a legii nu lasa loc niciunui remediu legal, neexistand
posibilitatea, in actualul cadru legal privind contenciosul
administrativ, ca o autoritate de mediu sau o alta unitate
administrativ-teritoriala sau alta persoana sa poata obliga consiliul
local in cauza sa emita acea hotarare a consiliului local, acesta putand
sa refuze discretionar si pe orice motive, inclusiv de pura oportunitate.
Asa cum in mod imbucurator se propune prin proiectul de OUG reformularea
lit.b^1 incat sa se inlatura cealalta bariera semnalata si de noi in
demersuri anterioare ( cea a identificarii concrete a proprietarilor
tuturor suprafetelor de teren, ceea ce e practic imposibil in actuala
perioada in cvasitotalitatea zonelor extraurbane de mari dimensiuni),
asa ar trebui inlaturata si aceasta a doua bariera reprezentata de
art.11 alin.(1) lit.b^2, altfel situatia nu se va ameliora.
1.2 REF. ART.22 ALIN.(1)
Ar trebui neaparat eliminata actuala contradictie dintre prevederile
art.21 alin.(1) si art.22 alin.(1) din Ordonanta, deoarece exista o
grava contradictie a carei rezolvari prin corecta aplicare a metodelor
de interpretare a legislatiei ar duce cel mai probabil la aberantul
rezultat ca, spre deosebire de planurile de management ale altor
categorii de arii naturale protejate care necesita structuri proprii de
administare, pentru parcurile nationale si naturale, aceste planuri de
management nu s-ar aproba prin hotarare a Guvernului, ci prin ordin al
ministrului de resort.
Desi proiectul de OUG de modificare a OUG 57 / 2007 propune modificarea
atat a art.21 alin.(1) cat si art.22 alin.(1) din Ordonanta,
contradictia se mentine, ceea ce este inacceptabil.
Astfel, in OUG 57 / 2007 in forma actualmente in vigoare, aplicand
principiul lex specialis derogat lex generalis, constatam ca prin art.
22 se deroga de la prevederile art. 21, astfel că rezultatul
interpretarii sistematice a celor doua articole ar duce la concluzia ca
pentru toate rezervatiile biosferei, precum si pentru acele geoparcuri,
situri ale patrimoniului natural universal, zone umede de importanta
internationala, situri de importanta comunitara, arii speciale de
conservare si arii de protectie speciala avifaunistica la care s-a decis
ca necesita structura speciala de administrare, planurile de management
se aprobă prin HG, pe cand in cazul parcurilor nationale si parcurilor
naturale, planurile de management s-ar aproba prin ordin al ministrului,
deci printr-un act de rang inferior, mult mai repede si usor de
modificat din punct de vedere politic si administrativ, si avand forta
juridica inferioara din cauza rangului ierarhic inferior, ceea ce nu ar
fi dezirabil.
Consideram deci ca se impune imperativ inlocuirea in art. 22 alin.(1) a
sintagmei "aprobat de autoritatea publica centrala pentru protectia
mediului" cu sintagma "aprobat prin hotarare a Guvernului" sau, mai
riguros din punct de vedere al normelor de tehnica legislativa, prin
sintagma "aprobat conform prevederilor art.21 alin.(1)".
1.3 REF. ART.18 ALIN.(1) LIT.b)
Ar trebui eliminata din enumerarea de la aceasta litera referirea la
operatori economici, si anume eliminata sintagma "regii autonome,
companii si societati nationale, administratiile parcurilor din
subordinea Regiei Nationale a Padurilor - Romsilva".
Scopul administrarii unei arii naturale protejate este indubitabil,
inclusiv prin prisma prevederilor OUG 57 / 2007, ca trebuie sa fie
protectia naturii in context de dezvoltare durabila, nu obtinerea de
profit. Dar obtinerea de profit este prin definitie scopul oricarui
operator economic, fie el SRL, SA, RA, PFA sau alta forma juridica de
entitate cu scop lucrativ. Prin urmare, exista o incompatibilitate
fundamentala si insurmontabila intre a fi administrator / cusotde de
arie naturala protejata si a fi persoana juridica cu scop patrimonial
sau alta entitate cu scop lucrativ.
Dealtfel, recent RNP Romsilva a declarat publica ca intentioneaza sa
renunte la administrarea mai multor parcuri nationale si naturale, din
cauza ineficientei economice a acelei activitati, ele fiind
"neprofitabile", confirmand ca scopul administrarii era pentru ea
obtinerea de profit, si nicidecum conservarea patrimoniului national
natural, cum dealtfel e si firesc pentru un operator economic.
Chiar daca de la 1 octombrie 2011, odata cu intrarea in vigoare a noului
Cod Civil , spre deosebire de vechiul Decret 31 / 1954 , s-a limitat
numai la structurile non-profit interdictia expresa de a incheia acte
juridice care nu servesc scopului persoanei juridice (scop care la
operatorii economici este prin definitie obtinerea de profit) si prin
urmare nu mai sunt expres lovite de nulitate absoluta actele unor
structuri de tipul regiilor autonome administrator de arii naturale
protejate care pretind ca nu sunt facute in scop exclusiv sau
predominant de a obtine profit, tot ilegala ramane situatia prin prisma
mentionatei ireconciliabile contradictii dintre scopul definitoriu al
unui operator economic si scopul definitoriu al administrarii unei arii
naturale protejate, mai ales cand acea administrare este principalul sau
chiar unicul obiect de activitate, cum este cazul administratiilor de PN
din subordinea Romsilva RA.
1.4 REF. ART.19 ALIN.(5)
Ar trebui eliminata prevederea potrivit careia componenta consiliilor
stiintifice se propune de catre administratia ariilor naturale protejate..
Astfel, actuala formulare a art.19 alin.(5) prevede expres acest fapt.
Proiectul de OUG de modificare a Ordonantei prevede modificarea art.19
alin.(5) dar formularea propusa mentine aceasta precizare.
Structura de administrare este practic nu doar consiliata si indrumata,
ci si implicit controlata de consiliul stiitific, care trebuie sa decida
cu privire la multe aspecte esentiale cum sunt zonarea interioara,
aprobarea unor activitati etc. Prin urmare chiar daca componenta
consiliului stiintific se cere avizata de Academia Romana si aprobata
prin ordin ministerial al conducatorului autoritatii publice centrale
pentru protectia mediului ( la ora actuala MMSC), formularea legala
criticata implica faptul ca numai administratia ariei naturale protejate
poate propune candidaturi la calitatea de membru al consiliuli stiintific.
Ori, reglementand posibilitatea propunerii de candidaturi numai de catre
administratia însasi a acelei arii protejate, se incalca un principiu
logic si juridic elementar, conferind celui controlat o puternica
parghie de control asupra consiliului stiintific. Devine astfel posibil
ca administratia sa propuna numai persoane care considera ca sunt
favorabile vederilor ei si să nu ii propuna pe cei care ar fi cei mai
adecvati din punct de vedere profesional si moral dar au vederi posibil
diferite de cele ale administratiei sau sunt reputati ca incoruptibili
sau sa negocieze neoficial propunerea cuiva in calitate de membru al
consiliului stiintific in schimbul angajamentului de a vota in anumit
fel cu privire la anumite subiecte "fierbinti" sau de a nu ridica in
sedintele consiliulu stiintific anumite subiecte.
Mai mult, exista riscul ca autoritatea publica centrala pentru mediu sa
se simta obligata, in lipsa de prevedere expresa legala contrara, cu
rang de lege, sa faca aplicarea principiului simetriei actelor juridice,
intr-o interpretare larga, in sensul ca, daca o administratie anunta că
retrage sprijinul acordat initial unui candidat, sa considere ca acesta
e demis de drept si să numeasca alta persoana agreata de administratie.
In tot cazul, in actuala reglementare, daca nu va fi modificata adecvat,
va ramane in continuare serios stirbita independenta profesionala si
impartialitatea membrilor consiliului stiintific prin existenta acestui
control indirect asupra lor de catre organul pe care trebuie sa il
controleze si indrume, fapt total inacceptabil si care explica dealtfel
de ce la anumite arii naturale protejate nu sunt reprezentati in
consiliul stiintific cei mai reputati specialisti competenti pentru
specificul, valorile si problemele acelei zone, si respectiv de ce multi
dintre membrii acestor consilii adopta o atitudine pasiva sau chiar
voteaza decizii care in mod evident au impact negativ major asupra ariei
protejate si este greu de crezut ca ei nu realizeaza in sinea lor
caracterul lor nociv.
1.5 ART.22 ALIN.(6) LIT.b), ALIN.(8)LIT.b) SI ALIN.(9)LIT.b) REF. ECOTURISM
Astfel, la art. 22, prin al.(6),(8) şi (9) se enumera activitatile
admise in zonele de protectie intregrala in afara rezervatiilor
stiintifice, in zonele de conservare durabila si respectiv de management
durabil din parcurile nationale si naturale si zonele-tampon din
celalate categorii de arii naturale protejate cu zonere interioara. In
aceste zone, care au regim mai putin sever de protectie decat zonele de
protectie stricta si zonele de protectie integrala cuprinse in
rezervatii stiintifice, in mod firesc sunt permise mai multe categorii
de activitati umane, daca au un impact de mediu redus.
Logic ar fi sa fie acceptate si formele nemotorizate de turism activ si
sport montan care nu necesita amenajari speciale. Cu toate acestea,
actuala legislatie prevede, pe linie de activitati turistice, ca sunt
permise numai "activitati de ecoturism care nu necesita realizarea de
constructii-investitii", in schimb permite expres multe alte categorii
de activitati umane cu impact de mediu evident mai ridicat.
Proiectul de modificare a OUG 57 / 2007 nu prevede modificarea
redactarii actualei lit.b) a art.22 alin(6) si prevede o usoara
modificare de redactare a actualelor lit.b) din art.22 alin.(8) si (9)
din Ordonanta, in sensul inlocuirii sintagmei "activitati de ecoturism
care nu necesita realizarea de constructii-investitii" cu sintagma
"activitati de ecoturism care nu necesita realizarea de constructii si /
sau investitii", ceea ce este doar o ajustare de exprimare,
neclarificand macar ce inseamna acele "investitii" - oare si amenajari
minimale de tipul unei punti de lemn peste un parau sau a unui lant sau
cablu pentru siguranta parcurgerii unei portiuni abrupte sau expuse a
unei poteci de vizitare / acces?
Problema vine din faptul ca "ecoturismul" nu este definit de OUG 57 /
2007, nici in forma actuala, nici in modificarile si completarile
propuse, dar este definit in OUG 195 / 2005 privind protectia mediului,
care este norma generala in raport cu OUG 57 / 2007, astfel ca
interpretarea termenului "ecoturism" în cadrul OUG 57 / 2007 nu poate fi
alta decât cea prevazuta in art. 2 pct. 26 din OUG 195 / 2005:
"ecoturism - forma de turism in care principalul obiectiv este
observarea si constientizarea valorii naturii si a traditiilor locale si
care trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
a) sa contribuie la conservarea si protectia naturii;
b) sa utilizeze resursele umane locale;
c) sa aiba caracter educativ, respect pentru natura - constientizarea
turistilor si a comunitatilor locale;
d) sa aiba impact negativ nesemnificativ asupra mediului natural si
socio-cultural;"
Aceasta definitei este extrem de restrictiva, excluzand practic formele
comune de turism pedestru, ecvestru, biciclistic, pe schiuri, nautic
nemotorizat si aerian nemotorizat. Criteriul privind impactul negativ
nesemnificativ este indeplinit. ar fi insa mai fortat a pretinde ca
pentru toti practicantii de activitati din cele mentionate in propozitia
anterioara motivul principal de venit la munte este "observarea si
constientizarea valorii naturii si a traditiilor locale" (motiv prezent
dealtfel la cvasitotalitatea acestor persoane, dar nefiind la
majoritatea singurul sau principalul) si considerand eventual ca
implicit exista efect eductiv, de constientizare si respect, si ca
astfel indirect se si contribuie la conservarea si protectia naturii
pentru ca numai cunoscand-o o poti iubi si ocroti.
Criteriul privind utilizarea resurselor umane locale este insa absolut
hilar ca aplicare generala in toate ariile naturale protejate de orice
tip si in orice zona a acestora, in conditiile in care, existand trasee
turistice marcate si drumuri publice, ghiduri si harti turistice,
cluburi de turism specializate etc. cea mai mare parte din persoanele
care vin in scop turistic, sportiv sau recreativ nu au nevoie de ghid
local si de alte servicii asigurate de personal local, asa cum se
intampla dealtfel in aproape toate ariile naturale protejate din Europa,
unde mersul cu ghid este exceptia si procentul infim de beneficiari ai
acestui serviciu raportat la masa de vizitatori...
In plus, in majoritatea parcurilor nationale si naturale din zona
montana a Romaniei nici nu exista ghizi, cabane sau alte servicii de
care sa beneficize turistii, si in cea mai mare parte din cazuri chiar
daca ar exista, doar un procent foarte mic din vizitatori ar avea motiv
sa o faca si ar fi tehnic posibil sa o faca... la cate mii sau zeci de
mii de turisti merg in fiecare sezon estival in anumite parcuri
nationale si naturale. Dealtfel cele cateva duzini de ghizi montani
activi in Romania in mod comercial nici nu sunt de cele mai multe ori
localnici din zona, ci cu domiciliul in marile orase...
Facand abstractie de situatia concreta de la noi, a prevede respectiva
restrictie in zonele cu regim de protectie stricta sau in rezervatiile
stiintifice este oarecum firesc, pentru ca menirea lor este sa conserve
zone cu impact uman cvasiabsent, si atunci ar trebui admis un numar
limitat de oameni, si prin urmare, data fiind cererea potential mare,
spectrul va fi restrans la cei cu interes specific pentru valorile ce
fac obiectul specific al declararii acelor arii protejate, deci pentru
cercetatori, studenti la facultati de profil, persoane in proces
specific de educatie ecologica etc. dar nu simpli turisti sau persoane
care doresc recreere in natura. Desi, o abordare mai riguroasa ar fi cea
de determinare a fluxului uman acceptabil total si mediu pe an, sezon si
zi, si o contingentare adecvata, cu eventuale restrictii de tipul
accesului numai pe poteca marcata si eventual chiar in grup ghidat sau
nominal autorizat.
In schimb, a impune o asemenea restrictivitate masiva si pentru zonele
de protectie integrala din afara perimetrului rezervatiilor stiintifice
este excesiv, inechitabil si inacceptabil social, in conditiile in care
in acele zone sunt acceptate in mod expres activitati precum cosit,
pasunat, combaterea "daunatorilor forestieri" la nevoie inclusiv cu
taiarea si scoaterea "materialului lemnos infestat" etc.
Insa excesivitatea reglementarii merge mult mai departe, pana la nivelul
aberant de interzice practic, chiar daca doar implicit, toate formele
comune de turism activ nemotorizat (turism pedestru - trekking, hiking,
packpacking - iarna snowshoeing, schi de tura, schi-alpinism si alte
forme de schi off-piste, alpinismul de stanca, de gheata si pe teren
mixt - inclusiv escalada bazata exclusiv pe asigurari mobile si fara
mijloace artificiale de progresie, sporturile aeriene nemotorizate
(parapanta, deltaplan, formele de turism nautic nemotorizat si de
sporturi de "whitewater" gen rafting, cayaking, canyoning, hydrospeed,
cicloturismul clasic si cel "de munte" MTB etc.) si pentru zonele de
conservare durabila sau management durabil din parcurile nationale si
naturale, si implicit a obliga la desfiintarea traseelor turisrice
marcate ce le strabat, in conditiile in care, pe de alta parte, in acele
zone sunt expres declarate admise foarte multe alte activitati umane
care au un impact negativ de mediu cert superior formelor de turism
activ nemotorizat anterior amintite. De exemplu se admite: cosit,
pasunat, cules de fructe de padure, ciuperci, si plante medicinale, ba
chiar si extragere de masa lemnoasa, agricultura, pescuit si vanatoare!!!!
Solutia este modificarea, in textul lit. b) din al.(6),(8) şi (9) si
eventual si in art.22 alin.(3) a OUG 57 / 2007 a referirii la tipul de
activitate turistica admisa, prin inlocuirea sintagmei "ecoturism" cu
sintagma " ecoturism si alte forme de turism activ nemotorizat cu impact
redus de mediu" cu eventuala exemplificare prin " turism pedestru,
ecvestru, biciclistic, pe schiuri sau nautic si aerian nemotorizat cu
ambarcatii usoare respectiv aeronave ultrausoare".
1.6 REF. PCT.59 REF. MODIFICARE ART.30 ALIN.(3) SI (4)
privitoare la instituirea de tarife de vizitare
Consideram ca este si imorala si neconstitutionala instituirea de tarife
de vizatare pentru simplul acces in orice zona a ariei naturale
protejate de orice tip, dat fiind ca ariile naturale protejate de toate
tipurile acopera circa o cincime din tara, inclusiv intregi masive
montane, zone cu numeroase localitati ( a se vedea cazul PN APuseni sau
Sitului N2000 Podisul Tarnavelor), si sunt strabatute de drumuri publice
de tranzit, uneori si de cai ferate, si de poteci turistice marcate de
lung parcurs etc. si este evident aberant a taxa toate persoanele care
intra in acel mod pe teritoriul ariei naturale protejate chair daca nu
sunt in scop utilitar ci recreativ.
Logica ar fi instituirea posibilitatii de tarifare numai pentru servicii
specifice prestate sau pentru acces in zone cu caracter special prin
intensitatea amenajarilor necesare (de exemplu pesteri amenajate
turistic, chei in care strabaterea fara mijloace tehnice specializate
este posibila numai gratie unor amenajari masive efectuate ex. canionul
7 Scari) sau unde din cauza sensibilitatii foarte ridicate a zonei se
impune o supraveghere speciala a vizitatorilor ceea ce impune
administratiei un efort de personal si / sau tehnic mult peste media
obisnuita raportat la suprafata ariei naturale protejate).
Consideram ca se impune revizuirea redactarii acestor prevederi in
sensul excluderii posibilitatii institurii de tarife de acces in
teritoriul ariei naturale protejate in orice tip de arie pe orice tip de
zona sau suprafata interna.
2. REFERITOR LA MODIFICARILE PROPUSE IN PROIECTUL DE OUG
2.1 REF. PCT.4 CARE PREVEDE INTRODUCEREA LA ART.2 A LIT.i)
privitor la arii naturale protejate de interes local si judetean
Consideram ca se impune reanalizarea in sensul introducerii, cu privire
la ariile naturale protejate de interes local si judetean, si a
referirii la valori geomorfologice, nu doar la specii de plante si
animale salbatice.
2.2 REF. PCT.10 ALINEATUL AL TREILEA, CARE PREVEDE MODIFICAREA ART.4
PCT. 28 referitoare la zonarea interna
Definitia zonarii interne face referire numai la parcuri nationale si
naturale si rezervatiile biosferei.
Consideram ca ar fi oportuna prevederea zonarii interne si pentru alte
categorii de arii naturale protejate.
Actualele pseudosolutii de tip o categorie de arie naturala protejata
inclusa ca insula in alta de alte categorie ( ex. rezervatii naturale
sau stiintifice in interiorul siturilor Natura 2000) nu este o solutie
viabila si a ridicat probleme practice foarte mari.
2.3 REF. PCT.10 ALINEATUL AL PATRULEA, CARE PREVEDE MODIFICAREA ART.4
PCT. 31 referitor la activitatile traditionale
Definitia activitatilor traditionale este excesiv de restrictiva,
deoarece trimite numai la "comunitati locale". Ori, exista arii naturale
protejate unde nu prea existau activitati traditionale ale
"comunitatilor locale" sau existau si ale comunitatilor locale, dar si a
altor tipuri de comunitati, de exemplu activitati traditionale de turism
activ si sport montan, cu numar mare de persoane care veneau regulat de
la distante apreciabile pentru a le practica, si care sunt majoritatea
iubitori si ocrotitori ai acelor zone, uneori chiar fata de agresiunile
de mediu ale "comunitatilor locale". De exemplu turismul pedestru montan
in numeroase masive montane care au statut de arie naturala protejata se
practica organizat si sistematic de peste un secol, desi practicantii nu
sunt "comunitate locala" raportat la locatia zonei. Consideram ca se
impune largirea definitiei prin completarea sintagmei "comunitati
locale" cu expresia "si alte comunitati de persoane cu preocupari
regulate specifice legate de zona".
2.4 REF. PCT.24 CARE PREVEDE MODIFICAREA ART.12 ALIN.(1)
referitor la consultari si / sau dezbateri publice referitoare la
instituirea regimuli de arie naturala protejata
Consideram ca dezbaterile publice nu trebuie sa fie o alternativa sau o
optiune in raport cu consultarile publice, ci ca sunt obligatorii si
trebuie desfasurate in toate ocaziile si totdeauna dupa etapa de
consultari punlice, urmand sa se axeze in primul rand pe problemele
controversate rezultate in urma consultarilor publice si sa puna in
dezbatere in primul rand argumentele pro si contra si variantele si
solutiile conturate in urma consultarilor publice.
2.5 REF. PCT.26 CARE PREVEDE INTRODUCEREA DE TREI NOI ARTICOLE, CU
PRIVIRE LA PRIMUL ALINEAT, CE INSTITUIE ART.13^1
referitor la incetarea regimului de arie naturala protejata
Formularea propusa face referire numai la ariile naturale protajate de
interes national.
Consideram necesara extinderea prevederilor acestor articole la toate
categoriile, inclusiv cele de interes judetean si local, sau
introducerea unor prevederi analoge specifice acestora, pentru a
impiedica desfiintarea lor arbitrara, din aceleasi ratiuni pentru care
s-au introdus prevederile referitoare la cele de interes national.
2.6 REF. PCT.29 AL DOILEA CALUP DE PARAGRAFE, CARE PREVEDE INTRODUCEREA
ART.15^2
referitor la valoarea de conservare
Consideram ca se impune o reformulare pentru a evita expresia
"contravaloarea bunului" deoarece o asemenea formulare face trimitere
implicita la conceptul respectiv din dreptul civil si poate duce la mari
confuzii si dificultati practice. Valoarea de conservare este un concept
de mediu autonom fata de valoarea bunului in lumina dreptului civil,
putand pentru unul si acelasi bun sa fie foarte ridicata desi dpdv civil
contravaloarea este infima pentru ca, de exemplu, nu are utilitate
practica directa pentru oameni si deci valoarea de piata este aproape nula.
Distinctia rezulta doar implicit, din textul legal, care arata ca
aceasta valoare de conservare stabilita prin HG trebuie achitata, in caz
de distrugere a bunului, catre stat, intr-un fond special cu destinatie
de conservare a naturii, si deci total diferit de regimul de drept
civil, care impune ca, separat, contravaloarea acelui bun in sens civil
sa fie platita ca despagunire proprietarului bunului degradat sau distrus.
Propunem inlocuirea in art. 15^2 propus a termenului "contravaloarea" cu
termenul "valoarea de conservare stabilita" si sa se precize ca este
"distinct de despagubirile civile eventual datorate proprietarului".
2.7 REF. PCT.30 CARE PREVEDE MODIFICAREA ART.16 ALIN.(1)
privind componenta retelei nationale de arii naturale protejate
Consideram ca ar trebui extins conceptul pentru a include sau asimila,
macar in unele privinte, si ariile naturale protejate de interes local
sau judetean, precizand expres care prevederi din Ordonanta le sunt
aplicabile, in caz contrar fiind acestea lasate intr-o zona de
neclaritate juridica din punct de vedere al normelor legale aplicabile.
2.8 REF. PCT.34 CARE PREVEDE ABROGAREA ART.18 ALIN.(1) LIT.b^1
privind rolul institutiilor de cercetare in invatamant in administrare
arii protejate
COnsideram inacceptabila inlaturarea, prin aborgarea art. 18 alin.1
lit.b^1 din Ordonanta, a posibilitatii legale ca administrator de arie
naturala protejata sa devina si universitatile, institutele nationale de
cercetare - dezvoltare, muzeele si alte entitati stiintifice.
Cu atat mai mult cu cat s-a prevazut mentinerea unei asemenea
posinilitati pentru mai multe categorii de operatori economici, desi
completenta si interesul acestora este evident prin definitie inferior
unor entitati academice si stiintifice iar resursele materiale nu ar
trebui sa conteze deoarece conform legii ar trebui asigurate de stat.
2.9 REF. PCT.36 ALINEATUL AL PATRULEA CARE PREVEDE UN NOU CONTINUT
PENTRU ART.19 ALIN.(4) DIN ORDONANTA
referitor la atributiile Consiliului Stiintific
Noua formulare inlocuieste termenul de "autoritate stiintifica" cu cel
de "coordonare stiintifica". Consideram riscanta modificarea
terminologica, deoarece face sa sune mai putin imperative deciziile
consilului stiintific si le da percepita unor recomandari, desi sunt de
fapt decizii cu caracter obligatoriu si specific, proprii si cu efect
direct, nu doar de coordonare in linii generale a altor structuri.
2.10 REF. PCT.53 ALINEATUL AL DOILEA CARE PREVEDE UN NOU CONTINUT PENTRU
ART.27 ALIN.(3) DIN ORDONANTA
referitor la eliminarea referirii la scoaterea din circuitul silvic
Noua formulare face referire doar la scoaterea terenului din circuitul
agricol, nu si la scoaterile din circuitul sivilc, spre deosebire de cea
actuala, care face referire la ambele situatii.
Consideram ca se impune reanalizarea daca nu cumva ar trebui pastrata si
referirea la scoaterea din cictuitul silvic.
2.11 NECLARITATI REF. ADMINISTRATOR VS.CUSTODE
PCT.54 ULTIMUL ALINEAT , PCT.55 AMBELE ALINEATE, PCT.57, 58, 59
ALINEATELE PRIMUL SI AL TREILEA, toate facand referire la
"administrator" nu si la "custode".
Prin pct. 10 al proiectului de OUG s-a propus eliminarea actualului
pct.37 din art.4 din OUG 57 / 2007, care defineste "administratorul
ariei naturale protejate", si care, corelat cu pct.36 din art.4, face
evident ca termenul "administrator" acopera la ora actuala atat
structurile de administrare special constituite, cat si custorii.
Prin suprimarea acestui punct, nu mai rezulta de nicaieri in mod clar
ca, in varianta propusa prin proiectul de OUG de modificare, termenul
"administrator" asa cum este utilizat la pct. 54, 55, 57, 58, 59, 86,
98, 90 si 1991 al proiectului de OUG de modificare a OUG 57 / 2007
acopera si structurile speciale de administrare si custorii. S-a
reglementat in schimb, prin nu introdusul punct 37^1 in enumerareaa de
la art.(4) din Ordonanta, conceptul de "structura de administrare"
definita ca referindu-se la cele special constituite in acest scop. Prin
urmare, pare mai probabil ca interpretarea termenului de
"administrator", acum propus a ramane fara o definitie legala, va fi ca
acopera doar structurile speciale de administrare, nu si custozii, ceea
ce ar avea o maxima gravitate pentru ariile protejate, custozilor
fiindu-le astfel suprimate toate atributiile de avizare a diverselor
acte de reglementare si de activitati care se desfasoara in ariile
naturale protejate, pe o cale acoperita insa, si nu fatis cum a
preconizat scandaloasa varianta propusa in anul 2013 de modificare a
acestui OUG.
Consideram ca se impune in mod absolut imperativ mentinerea actualului
pct.37 din art.4 din OUG 57 / 2007 in sensul definirii exprese a
administratorului de arie naturala protejata ca fiind atat structura de
administrare special constituita cat si custodele, sau introducerea la
art. 28 alin.(10) si urmatoarele a termenului " sau custozilor, dupa
caz" in toate situatiile de mentionare a termenului "administrator".
2.12 REF. PCT.56 PRIVIND ABROGAREA ART.28 ALIN.(11)
Consideram discutabila abrogarea acelui articol, in conditiile in care
noua formulare a alin.(10) nu face evident ca acopera si etapa de
incadrare. Este foarte important ca atat administratorii cat si custozii
sa fie consultati in cadrul etapei de incadrare, indiferent de eventuala
solicitare de aviz in cadrul procedurii de emitere de acte de
reglementare de tip aviz sau acord de mediu sau aviz N2000, pentru ca
acea consultare in etapa initiala previne erori sau abuzuri de incadrare
ca nenecesitand EIM / EM / EA.
2.13 LA PCT.72 SI 73 - CORELAREA
referitor la anuntarea descoperirilor de pesteri
La pct. 72 se prevede un nou continut pentru art.42, cu un alin.(5) care
impune celor care au descoperit o pestera in alt context decat
activitati specific speologice sau proprietarul / administratorul
terenului pe care e situata pestera, sa o notifice la APM.
In schimb pct.73 introduce la art.42 un alineat, (4^1), care impune
anuntarea descoperirii unei pesteri la APM, SAU direct la
administratorul ariei naturale protejate SAU administratiei publice locale!?
Propunem eliminarea termenului "pestera" din prevederile pct.73. pentru
a evita redundanta si contradictiile.
2.14 REF. PCT. 87 AL TREILEA ALINEAT, CARE PREVEDE REFORMULARE ART.53
ALIN.(1) LIT.f) referitor la acces in arii de interes geologic:
Noua formulare restrange la ariile naturale protejate de interes
geologic interdictia generala si absoluta de intrare fara permis de
acces eliberat de cel care administreaza aria.
O asemenea interdictie generala, fara exceptii, este inacceptabila si
total nejustificata. In primul rand este echivoc spectul de acoperire a
ei, dat fiind ca nu exista o definitie legala clara a ariilor naturale
protejate "de interes geologic", nici in art.5 nici in Anexa 1 din OUG
57 / 2007, majoritatea parcurilor nationale si naturale de exmplu
cuprinzand numeroase elemente de interes geologic si multe arii naturale
protejate au caracter mixt - geologic, botanic, peisagistic etc. Aceasta
imprecizie face reglementarea contrara Conventiei Europene a Drepturilor
Omului, prin caracterul imprevizibil si imprecis, si in caz de aprobare
va fi vizata cu probabilitate mare de succes de o exceptie de
neconstitutionalitate.
In al doilea rand, o asemenea restrictie totala este nejustificata
obiectiv, doar in unele arii de interes geologic putandu-se pretinde ca
este obiectiv necesar si ca se si poate practic ca vizitatorii sa obtina
un "permis de acces". Sunt indubitabil "de interes geologic" in primul
rand situri precum Groapa Ruginoasa, sau Rapa Rosie de la Sebes sau
Gradina Zmeilor din Salaj, sau Babele si Sfinxul de pe platoul Bucegilor
etc.
In concluzie se impune suprimarea sau reformularea texului legal pentru
a acoperi doar situatii obiectiv justificate de restrictionare de acces
si contidionarea de obtinerea unui "permis de acces".
2.15 REF. PCT. 87 AL PATRULEA ALINEAT, CARE PREVEDE REFORMULARE ART.53
ALIN.(1) LIT.h) referitor la campare in arii protejate:
Noua formulare relaxeaza putin aberanta interdictie cvasitotala din
actuala formulare a OUG 57 / 20007, dar este in continuare excesiv si
nejustificat de restrictiva si de natura sa faca tehnic aproape
imposibila vizitarea unei mari parti din ariile naturale protejate de
dimensiuni ridicate din zona montana, cum sunt PN Muntii Maramuresului,
PN Rodnei, PN Apuseni, PN Calimani, PN Retezat,siturile N2000 Muntii
Fagaras, Tarcu sau Parang etc.
Restrictia ar trebui in primul rand sa vizeze numai anumite zone din
aria protejata, pentru ca in arii protejate sunt cuprinse si zone
puternic antropizate, inclusiv sate intregi si zone de terenuri agricole
cultivate, stane etc. Este evident ridicol sa interzici camparea in
afara locurilor special desemnate si semnalizate in acest sens cand este
vorba de camparea in curtea sau pe pajistea din spatele casei a unor
locuitori din numeroasele sate permanente sau sezoniere de munte
cuprinse in arii naturale protejate.
In al doliea rand, restrictia ar trebui sa nu conditioneze locatia si de
semnalizarea ei pe teren, deoarece semnalizarile in majoritatea zonelor
montane sunt efemere, dovada fiind rata de distrugere, furt si
vandalizare a stalpilor de marcaj turistic in ultimii 50 de ani, cu
crestere constanta in ultimele doua decenii, in toate masivele montane.
In plus, in unele zone nici nu ar fi prea fezabila semnalizarea si
marcarea pe teren a limitei zonei de campare, cum e in cazul camparii in
zona de creasta pentru cei care parcurg trasee de turism pedestru de
lung parcurs. Si ar insemna ca turistii ajungi in poiana sau saua
desemnata oficial drept loc de campare, negasind o tabla / panou care sa
confirme ca este loc de campare, sa fie pusi in situatia de a campa
ilegal pe motiv ca nu (mai) este si semnalizata zona de campare, sau a
mai merge cateva ore pana la un alt loc care este desemnat si efectiv
semnalizat ( ceea ce tehnic de regula nu este posibil, drumetii ajung pe
inserata la locul de cort, si nu se desemneaza foarte multe si dese sau
nici tehnic nu se pot alege prea multe in anumite masive montane).
2.16 REF. PCT. 87 AL CINCILEA ALINEAT, CARE PREVEDE REFORMULARE ART.53
ALIN.(1) LIT.i) referitor la turismul pe bicicleta:
Noua formulare relaxeaza putin aberanta interdictie cvasitotala din
actuala formulare a OUG 57 / 20007, dar este in continuare excesiv si
nejustificat de restrictiva. Daca in multe masive montane, prin natura
reliefului si utilizarii antropice traditionale, exista o retea dreasa
de drumuri publice calsificate, drumuri auto forestiere, drumuri de
exploatare forestiera / de tractor, drumuri pastorale / de camion si
drumuri de caruta, si deci in foarte rare cazuri ar putea apare o nevoie
obiectiva pentru cicloturisti de a rula pe poteci sau alte itinerarii
decat "drumuri", in alte masive montane sau zone in general naturale
este aproape inevitabila necesitatea de a rula ( sau merge pe langa
bicicleta / impinge / cara pe umar) cel putin anumite portiuni
bicicleta, pe poteci / carari / plaiuri, cum dealtfel se intampla si in
muntii Alpi si fac sute de mii de cicloturisti.
Ori, in primul rand, in Romania nu exista practic la ora actuala trasee
oficial marcate pentru circulatia cu bicicleta in scop turistic, si nici
nu exista baza legala pentru marcarea lor, desi organizatiile de
cicloturism propun de peste 15 ani si autoriatile promit emiterea unei
mult-asteptate reglementari pe aceasta tema. Odata ce se va aproba
intr-o buna zi hotarearea asteptata, va dura foarte multi ani pana se va
dezvolta pe teren o retea de trasee cicloturistice marcate.
In logica stramba a textului actual si a celui propus, nici macar
locuitorii satelor de munte nu s-ar putea deplasa legal cu bicicleta
spre si intre stane sau alte obiective pe poteci si plaiuri
traditionale, pentru ca interdictia nici macar nu se refera doar la
circulatia cu bicicleta in scop recreativ / turistic / sportiv, ci la
circulatia cu bicicleta la modul general, deci implicit si cea in scop
pur utilitar!
Limitari si interdictii ar putea fi justificabile in anumite zone cu
regim sever al unor categorii de arii naturale protejate, precum si pe
poteci inguste si / sau cu aflux ridicat de persoane care se deplaseaza
pedestru, sau la poteci care prin conformatie sau caractere ale solului
ar fi degradate de un rulaj biciclistic mai intens. Si prin urmare s-ar
justifica restrictii sezoniere sau permanente, eventual legate de
situatia meteo sau / si pe baza de contingentare, dar cu caracter de
exceptie, in sensul restrangerii dreptului de libera circulatie cu
bicicleta in scop recreativ, turistic, sportiv sau utilitar pe cai de
comunicatie care nu sunt "drum", dar in nicun caz cu caracter de regula
si dreptul de acces cu caracter de exceptie, ci invers: Prin planul de
management si regulament sa se prevada limitarile, conditionarile si
interdictiile. Care trebuie sa aiba o anumita flexibilitate si
justificare obiectiva.
Pe de alta parte, toate permiterile sau restrictiile / intercitiile de
circulatie biciclistica pe anumite trasee care nu sunt "drum" ar trebui
sa se bazeze exclusiv pe DESEMNARE a acelor trasee, prin afisare pe
site-ul administratiei ariei protejate, mentiunea in ghiduri si pe
harti, in panouri infomative la intrarea in zona etc. si nicidecum sa nu
fie legate de conditia SEMNALIZARII, care, neexistand si neavand nici
baza legala ca sa poata fi realizata, ar fi echivalentul unei
interdictii totale sine die a orcarie deplasari cu bicicleta in afara
drumurilor, chiar cand ar fi vorba de trasee turistice marcate pentru
drumetie sau plaiuri si poteci folosite de localnici pentru deplasare
intre catune, stane sau gospodarii izolate in scop utilitar.
In concluzie trebuie eliminat criteriul de "semnalizare" si reformulat
ca exceptie dreptul de acces, la modul:
"i) circulatia cu bicicletele in afara drumurilor existente, daca se
incalca eventuale restrictii instituite prin regulamentul ariei naturale
protejate privind accesul de acest tip in unele zone sau pe anumite
trasee",
sau ca varianta absolut minimala:
"i) circulatia cu bicicletele in afara drumurilor existente si a
traseelor special desemnate";
2.17 REF. PCT. 87 AL SASELEA ALINEAT, CARE PREVEDE REFORMULARE ART.53
ALIN.(1) LIT.J) referitor la turismul ECVESTRU:
Sunt in esenta valabile aproape toate argumentele, observatiile si
propunerile de la punctul anterior, mai putin cele referitore la
localnici, dat fiind ca in acest caz restrictia legala propusa,
exagerata, vizeaza specific doar turismul ecvestru, nu circulatia calare
in general.
Si in acest caz trebuie eliminat criteriul de "semnalizare" si
reformulat ca exceptie dreptul de acces, la modul:
"j) activitatile de turism ecvestru in afara drumurilor existente, daca
se incalca eventuale restrictii instituite prin regulamentul ariei
naturale protejate privind accesul de acest tip in unele zone sau pe
anumite trasee",
sau ca varianta absolut minimala:
"j) activitatile de turism ecvestru in afara drumurilor existente si a
traseelor special desemnate";
2.18 REF. PCT. 87 AL SAPTELEA ALINEAT, CARE PREVEDE REFORMULARE ART.53
ALIN.(1) LIT.k) referitor la ORGANIZAREA DE MANIFESTARI SPORTIVE,
CULTURALE, TABERE:
Formularea propusa exte excesiv de larga si vaga, putand fi interpretata
ca instituind conditionari si pentru o excursie de o zi in grup mic,
doar pentru ca participantii au o anumita afiliere intre ei si deci se
poate actiunea considera "manifestare organizata" - de exemplu
participantii sunt colegi intr-o asociatie turistica sau sportiva sau
sunt elevii unei clase sau studentii dintr-o grupa cu un cadru didactic
sau e un mic grup de turisti cu un ghid, aflati in tranzit prin zona, si
s-au hotarat sa faca o scurta plimbare pe jos de la autocarul care a
facut o pauza intr-o parcare.... Cu siguranta ca nu la asemenea
"manifestari" se doreste a se face referire, dar textul vag permite si o
asemenea interpretare. Ori, textele legale trebuie sa aiba un anumit
nivel de precizie si claritate si previzibilitate a intepretarii, altfel
trebuie considerate neconforme cerintelor Curtii Europene a Drepturilor
Omului.
Prin urmare, prevederea trebuie reformulata pentru a fi mai clara,
instituind un nivel minim de amploare numerica sau durata sau criteriu
legat de natura manifestarii, numai peste respectivul prag urmand sa fie
necesar prealabilul acord al administratorului ariei protejate. Aceste
criterii concrete trebuie sa fie flexibile si ar trebui sa fie stabilite
prin planul de managament, iar legea sa faca doar trimitere la acesta.
De exemplu, formularea ar putea fi:
"organizarea de manifestari sportive, culturale, tabere si alte
asemenea, care prin natura, durata sau amploarea lor, conform
criteriilor stabilite prin planul de management si regulament, pot avea
un impact negativ semnificativ asupra ariei naturale protejate, fara
acordul administratorului acesteia".
2.19 REF. PCT. 87 AL OPTULEA ALINEAT, CARE PREVEDE REFORMULARE ART.53
ALIN.(1) LIT.l) referitor la TURISMUL PEDESTRU:
In primul rand ar trebui reformulat articolul pentru a se clarifica daca
se refera numai la turism pedestru ( asa cum ar reiesi indirect din
referirea la trasee turistice omologate - cele de turism pedestru montan
fiind la ora actuala in Romania singurele supuse omologarii, conform HG
77 / 2003, pentru alte categorii neexistand legislatie specifica) sau la
alte / orice forme de turism in general care nu au reglementare
specifica in alte paragrafe ale Ordonantei.
Recomandam o reformulare care sa pastreze o aplicabilitate generala,
pentru turism pedestru si alte forme de turism activ si sport montan (de
exemplu pe schiuri, rachete de zapada, role, nautic, alpinism si
schi-alpinism, escalada etc.) care nu sunt reglementate de alt paragraf.
In al doilea rand, propunem completarea formularii "omologate si
semnalizate ca atare" cu sintagma "sau desemnate prin planul de
management si regulament", pentru a acoperi situatia ariilor naturale
protejate in care exista un numar imens de drumuri si poteci care
strabat habitatele naturale si nu se pune problema sa fie toate sau o
buna parte marcate si omologate, de exemplu drumurile de hotar,
pastorale si silvice intre sate, catune, stane si gospodarii izolate,
existente in numeroase masive montane care au regim de arie naturala
protejata, sau in zone colinare cu regim de sit Natura 2000.
In al treilea rand, exceptarea permisa in noua formulare pentru anumite
zone si cazuri ar trebui sa fie regula si interdictia sa fie exceptia,
astfel ca recomandam formularea:
"l) accesul si circulatia vizitatorilor in extravilan, in habitate
naturale, in afara drumurilor si a traseelor turistice omologate si
semnalizate ca atare sau desemnate, cu incalcarea restrictiilor si
interdictiior instituite prin prezenta Ordonanta de urgenta si
regulamentele si planurile de management ale ariei naturale protejate cu
referire la zone, trasee, perioade, conditii sau scopuri, obiectiv
necesare asigurarii atingerii obiectivelor de conservare si protectie a
ariei naturale protejate".
2.20 REF. PCT. 89 AL DOILEA ALINEAT, CARE PREVEDE INTRODUCEREA LA ART.53
ALIN.(1) A LIT.o) referitor la SCALDAT:
In primul rand, este un nonsens exprimarea "scaldat in baraj" si ar
trebui revazuta, intentia fiiind probabil de referire la lacuri naturale
respectiv artificiale.
In al doilea rand, exste absolut excesiva si nejustificata conditionarea
dubla foarte generala din textul propus, si anume ca zona sa fie special
amenajata pentru imbaiere si sa se obtina acordul administratorului.
Desigur ca asemenea restrictii au justificare obiectiva de exemplu cu
privire la lacurile glaciare din zona montana, la lacurile din pesteri,
in alte zone foarte sensibile ecologic sau cu suprafata sau volum mic,
insa devin ridicole cand este vorba de lacuri de dimensiuni mari si
foarte mari, cum ar fi cazul unor mari lacuri de acumulare precum lacul
Belis-Fantanele din PN Apuseni, cu suprafata foarte ridicata si pe care
sunt autorizate si circula numeroase ambarcatii, inclusiv cu motor. Ar
fi hilar sa se pretinda ca o barca cu motor are un impact negativ de
mediu inferior unei persoane care innoata in lac. Acelasi lucru este
valabil cu privire la lacuri de acumulare de pe marile rauri ale tarii,
unele fiind in arii naturale protejate. Nu se poate justifica obiectiv
din motive de mediu o interdictie generala de inot in lacurile mari din
Delta Dunarii, cat timp e permisa navigatia chiar cu motor, pescuitul etc.
In concluzie, ar trebui reformulat articolul pentru ca libertatea de
imbaiere / inot in corpurile mari de apa sa fie regula si interdictia
sau conditionarea de limitare la zone desemnate si obtinere de acord al
administratorului sa fie exceptia, astfel ca recomandam formularea:
"scaldatul in locurile neamenajate in acest sens sau fara a detine
acordul administratorului ariei naturale protejate, ale lacurilor
naturale si artificiale de dimensiuni reduse sau medii, aflate pe
suprafata ariilor naturale protejate, pentru care prin regulamentul si
planul de management al ariei respective s-au instituit inerdictii sau
restrictii si conditionari din motive de mediu".
2.21 REF. PCT. 90 AL NOUALEA ALINEAT, CARE PREVEDE INTRODUCEREA LA
ART.53 ALIN.(2) A LIT.m) referitor la VEHICULE:
Sunt binevenite restrictiile privind circulatia vehiculelor motorizate
in zonele de habitate naturale din ariile naturale protejate, insa
actuala formulare necesita modificari:
In primul rand, enumerarea, dupa "motociclete, ATV-uri, sanii cu motor,
autoturisme" a sintagmei "alte tipuri de vehicule" este foarte generala
si acopera si bicicletele, vehiculele cu tractiune animala si cele trase
sau impinse cu mana, ceea ce este greu de crezut ca este intentia,
neputadu-se petinde un nivel de impact negativ de mediu comparbil cu cel
al vehiculelor cu motor, mai ales in ceeea ce priveste bicicletele, a
caror regim de cirulatie dealtfel are o reglementare distincta, argument
in plus ca nu se intentiona a fi vizate. Prin urmare se impune
completarea, dupa sintagma "alte tipuri de vehicule", cu precizarea "cu
motor" si eventual "sau cu tractiune animala".
In al doilea rand, formularea "drumuri forestiere pe care accesul nu
este interzis prin semne sau bariere" este si neclara si duce si la o
totala ineficienta a restrictiei, deoarece nu este clar daca e vorba
doar de drumuri auto forestiere, sau si de drumuri de exploatare
forestiera ( "de tractor / de TAF / de caruta / "de tras lemne") si este
fantezista speranta ca se vor plasa si mentine bariere sau indicatoare
de interdictie la toate ramificatiile de drumuri de exploatare, ele
desprinzandu-se cu sutele de mii, de multe ori tot la cateva zeci sau
sute de metri din drumurile publice clasificate sau alte drumuri
clasificate deschise circualtiei publice in arii protejate, in special
cand este vorba de zonele impadurite din zona montana. Propunem ca
regula de acces doar pe baza de autorizatie a vehiculelor cu motor in
ariile protejate sa vizeze toate caile de comunicatie care nu sunt drum
public sau drum deschis circulatiei publice expres semnalizat in acest
sens, pentru ca in ariile naturale protejate in zone de habitate
naturale, accesul motorizat trebuie sa ramana exceptia si restrictia
severa sa fie regula, invers decat la accesul nemotorizat.
In concluzie propunem reformularea in modul urmator:
"m) accesul neautorizat cu motociclete, ATV-uri, sanii cu motor,
autoturisme si alte tipuri de vehicule cu motor" in extravilanul
localitatilor, in zone de habitate naturale, de pe suprafata ariilor
naturale protejate, in afara drumurilor publice clasificate si altor
categorii de drumuri semnalizate sau desemnate ca deschise, liber sau cu
restrictii specifice, circulatiei publice, conform prevederilor planului
de management si regulamentului ariei naturale protejate".
3. PROBLEME GENERALE
3.1 REFERIRI LA TERMENE DE EMITERE A UNOR REGLEMENTARI SECUNDARE
Prin proiectul de OUG se prevede introducerea la articole, cum ar fi de
exemplu pct. 27, 28 si 36 din proiect, vizand art. 14 alin.(3), art.15
alin.(3) si art.19 alin.(2) si (4) din OUG 57 / 2007, a unor termene in
care trebuie emise de catre diverse organe reglementari de rang
infralegal in aplicarea OUG 57 / 2007.
Numai ca, formularea utilizata " in termen de x luni de la intrarea in
vigoare a prezentei OUG", din moment ce este forma nou propusa pentru un
text normativ parte integranta din OUG 57 / 2007, va insemna referire la
OUG 57 / 2007 si nu la OUG-ul de modificare si completare a acestuia, si
deci termenele respective vor fi calculate de la intrarea in vigoare a
OUG 57 / 2007 adica de acum 7 ani, ceea ce este desigur o aberatie,
pentru ca ar insemna ca sunt deja de multi ani depasite.
Cel mai probabil intentia este ca ele sa intre in vigoare in anumit
termen calculat in functie de prezenta OUG de modificare si completare a
OUG 57/2007. In acest caz, textele prin care se introduc acum termene,
care nu existau inainte, trebuie sa indice o data fixa de tip 01.01.2016
sau sa se introduca in proiectul de OUG un articol nou, art II, care sa
prevada modul de calcul al acelor termene.
3.2 ERORI DE TEHNICA LEGISLATIVA SI DE REDACTARE
Textul proiectului de OUG are numeroase si serioase deficiente de
redactare din punct de vedere gramatical si mai ales a normelor
specifice de tehnica legislativa prevazute de Legea 24 / 2000.
Astfel, se face in mod repetat referire la prevederi legale inexistente,
ca de exemplu la pct. 58 unde se face trimitere la un pretins alineat
28^1 al articolului 28, desi nu exista un asemenea alineat, ci probabil
ar fi trebuit facuta trimiterea la art.28^1 din Ordonanta. Sau pct. 66
face referire la art.36 alin.(6) pe cand in realitate in OUG 57 / 2007
in actuala forma nu exita un alin.(6), fiind cel mai probabil vorba de
alin.(2).
De asemenea, pct.86 face referire la art.52 alin (1) dar asemenea
alineat nu exista pentru ca art.52 nu are mai multe alineate, ci doar
mai multe litere.
Sau se preconizeaza modificari pe care nu le efectueaza, de exemplu la
pct.47 in titulatura anunta ref. art. 22 alin.(9)din Ordonanta si
modificarea lit.k) dar de fapt nu o modifica.
In schimb la pct.87 al doilea paragraf, se face referire la pesteri ca
clasa A, desi acelasi proiect de modificare a OUG 57/2007 prevede
renuntarea la clasificarea tip A, B, C si D pentru pesteri si trecerea
lor in clasele generale de arii naturale protejate.
De asemenea, se abordeaza incorect reformularea unor alineate si
introducerea altora noi la un articol. De exemplu pct. 36 din proiectul
de OUG prevede o noua redactare pentru art.19 alin.(1)-(6) cate are de
fapt la ora actuala acel articol, iar pct. 37 si 38 prevad introducerea
unor nou alineate, (5^1) respectiv (6^1) si (6^2). De fapt, corecta ar
fi comasarea celor trei puncte, in formularea "Art.19 se modifica si va
avea urmatorul cuprins:...." si apoi redate, in numerotare de la (1) la
(9) cele noua paragrafe.
La fel, pct.69 face referire la modificarea alin.(1) si (2) al art.39,
dar cum acesta nu are mai multe alineata, formularea corecta este
"art.39 se modifica si va avea urmatorul cuprins:".
Sau la pct.70, unde trebuie suprimat la inceputul sau termenul "La".
La pct. 72 insa, se prevede referitor la art.42 modificarea
alin.(1)-(5), dar actualul art.42 nu are decat patru alineate, fiind de
fapt vorba de modificarea celor patru si introducerea unui nou alineat,
(5), formularea corecta fiind" Art.42 se modifica si completeaza si va
avea urmatorul cuprins:".
La pct.75 se prevede introducerea la art.43 a opt noi alineate, nr.
(2^1) - (2^8), iar prin pct. 76 se prevede abrogarea actualelor alin.(3)
- (11). Corect, cele doua puncte s-ar comasa, si formularea ar trebui sa
fie "Art.43 va avea urmatoarul cuprins:" si apoi sa se redea noua forma,
cu numerotarea articolelor de la (1) la (10).
De asemenea, la pct.81 se prevede modificarea lit.a), b) si d)-g) din
art.47, dar de fapt la ora actuala art.47) nu are dacat lit.a)-d). Iar
in forma nou propusa, apare lit.e) si g) dar nicio litera f).
Prin urmare lit.g) propusa ar trebui reidexata ca fiind lit.f) iar
formularea corecta ar trebui sa fie "Art.47 se modifica si va avea
urmatorul cuprins:" redand cele 5 litere modificate sau noi si lit.c)
cea nemodificata.
La pct.82, formularea corecta ar fi cu introducerea precizarii "partea
introductiva " inainte de "se modifica...".
O situatie oarecum hilara din punct de vedere redactional este la pct.65
care prevede introducerea, la art.36, a unui nou alineat, (1^1), in
conditiile in care acel alineat a fost deja introdus prin Legea 49 /
2011. Formularea corecta ar fi: "La art.36. alin. (1^1) se modifica si
va avea urmatorul cuprins:".
O situatie identica este la pact. 68, care prevede introducerea, la
art.38, a doua noi alineate, (2^1) si (2^2), in conditiile in care
exista deja acele alineate, introduse prin Legea 49 / 2011. Formularea
corecta ar fi: "La art.38., alin. (2^1) si (2^2) se modifica si vor avea
urmatorul cuprins:".
4. PRECIZARI FINALE
Nu avem alte observatii si propuneri, in afara celor expuse la punctele
anterioare, referitoare la proiectul de OUG de modificare a OUG 57 /
2007 in forma publicata de MMSC in 03.12.2014.
Pe ansamblu apreciem ca majoritatea propunerilor de modificare si
completare formulate prin proiectul de OUG sunt necesare si binevenite
si fezabile, chiar daca sub unele aspecte era de dorit sa fie mai
radicale cu privire la protectia naturii.
Speram ca modificarile sa fie urmate si de modificari adecvate in OUG
195 / 2005 privind protectia mediului, Legea 107 / 1996 - Legea Apelor
si Legea 46 / 2008 - Codul Silvic, mai ales ultimele doua, cu care este
dificil de determinat raportul lege generala - lege speciala si deci de
stabilit care reglementare are prioritate concreta cand cele doua acte
normative reglementeaza diferit aceeasi problema.
Suntem pregatiti sa sustinem cu detalii si exemple toate observatiile si
propunerile formulate, care sunt dealtfel in concordanta si ca reluare a
argumentelor si propunerilor facute si cu ocazia unor trecute modificari
ale legislatiei de arii naturale protejate de-a lungul ultimilor 15 ani,
din pacate in mare parte ignorate de catre autoritati.
Cluj-Napoca, 15.12.2014
av.Radu Mititean
director executiv
ANEXA:
Mailul de mai sus in format .doc si .pdf
=========================================
Turism Verde
Dec 16, 2014, 4:35:04 PM12/16/14
to Turmedlist
Felicitari CCN pentru munca!
Laborioasa si exacta.
Multumim frumos!
Sa ramaneti sanatosi si verzi si la anul care vine!
Constantin Serban
Presedinte Executiv
Presedinte Executiv
tel: +40 752 644 724
Va urez sa pastrati mereu in inima numai acele zile cu soare, natura si zambet!
We wish you allways keep in your heart only those days with sun, nature and smile!
PS: Please consider the environment before, while and after traveling!
Especialy when providing tourism servicies whith this consideration!
Asociatia Ecologica Turismverde* recomanda consumul responsabil de...
TURISM!GreenTourism* Ecological Association recommends responsible use of...
TOURISM
TOURISM
___________
Turismverde*, RO concept of sustainable &responsible tourisme - Greentourism!
Concept Romanesc de turism durabil si responsabil
Acorn Label - Innvative model of Clean services production in tourism promoter.
Promovam Sistemul "Ghinda" ca model inovativ de productie curata in turism
____________________
* - Turismverde se scrie intr-un cuvant, pentru ca este vorba despre un concept asemanator celui de agroturism, ecoturism, etc.
Tradus asemanator termenul ar fi "duraturism", forma neliterara, asa ca forma neaosh romaneasca de turismverde, scris alaturat, sintetizeaza plastic si conceptual, pe intelesul publicului larg, conceptul romanesc de dezvoltare durabila, (responsabila si sustenabila) a turismului ca forma de a calatori fara impact negativ asupra mediului si societatii si descris in lb. engleza ca sweet tourism, soft tourism, slow tourism etc.
* - written in one word because it refers at a concept like agritourism, ecotourism, etc. This romanian word written together sintetise in a suggestive way for every people the romanian concept of sustainable&responsible/slow/sweet tourism
Turism+Verde = Minus poluare! ...nu numai in turism!
Green+Tourism = Minus pollution! ...not only in tourism!
============================================================
"În fiecare deliberare a noastră, trebuie să avem în vedere impactul deciziilor noastre asupra următoarelor șapte generații." - cugetare culeasă din cultura Ligii Iroquois sau „Liga Păcii și Puterii”, sec. XVIII.
--
Aţi primit acest mesaj deoarece sunteţi abonat(ă) la grupul „turismpentrumediu” din Grupuri Google.
Pentru a vă dezabona de la acest grup și pentru a nu mai primi e-mailuri de la acesta, trimiteți un e-mail la adresa turismpentrumediu+unsubscribe@googlegroups.com.
Pentru mai multe opţiuni, accesaţi https://groups.google.com/d/optout.
Reply all
Reply to author
Forward
0 new messages