Dictionar De Motive Si Simboluri

[Ernest Babin]

Proiectulşi propune să ilustreze circa 1300 de monumente de arhitectura populară prezervate n prezent n muzeele din Romnia sau "in situ", aflate n ngrijirea unor muzee de etnografie sau a autorităţilor locale (de exemplu, Gospodăria ţărănească de la Enisala, aparţinnd Institutului de Cercetări Eco - Muzeale din Tulcea).

a Morteni, n ziua de Bobotează, se păstrează un obicei unic n ţară ca desfăşurare şi care poartă un nume de origine turcă: "geavrelele". Mnaţi de o credinţă veche, tinerii satului continuă tradiţia şi, an de an, mpodobesc cele 4 steaguri, reprezentative pentru cele 4 zone ale satului: Centrul, Braniştea, Florica şi Băjenari. Aşa cum ne-a declarat unul dintre stegari, flăcăii de la Morteni nu vor să abandoneze obiceiul, pentru că, dacă ntr-un an steagul nu va mai fi mpodobit, n următorii 7, tradiţia mpiedică desfăşurarea sărbătorii.

Ziua de 23 aprilie marchează n calendarul popular nceputul anului pastoral. Denumită popular Sngiorz, este o sărbătoare prestigioasă cu semnificaţii multiple: agrare, pastorale, divinatorii, propiţiatorii și augurale. Sngiorzul deschide și ciclul vegetațional, marcnd intrarea n anotimpul cald. Apa, focul și ramurile verzi sunt prezențe emblematice ale aceste sărbători, avnd calități purificatoare, apotropaice și stimulatoare.

Sunt două posibilităţi de pregătire a oului pentru "mpistrire"- fierberea lui nainte sau golirea. Acestea din urmă sunt păstrate ca ornament. Pentru ornamentare se foloseşte ceara caldă, cu care se trasează desenul pe oul alb, după care se cufundă n culoarea pregătită dinainte. Cnd oul trebuie să conţină mai multe culori, se cufundă succesiv n culori din ce n ce mai nchise, după ce s-au "scris" motivele cu ceară, tot succesiv.

Element fundamental al calendarului religios dar şi al celui popular, ciclul Pascal alcătuieşte un sistem complex de sărbători şi zile marcate de anumite gesturi ce au ca scop asigurarea bunului mers al vieţii.

n comunitatea tradiţională pregătirile pentru sărbătoarea Paştelui ncep ncă din prima zi a Postului Mare, care durează şapte săptămni. Ciclul pascal se continuă după Duminica nvierii, cu ncă şapte săptămni, pnă la nălţare.

Vă prezentăm, deocamdată, motive populare din: Suceava (de pe costume populare și țesături) culese de nvățătoarea Tincu Olimpia, ce și-a desfășurat ntreaga activitate profesională n Bucovina şi din judeţul Dmboviţa, materiale primite prin amabilitatea drd. Adriana CUCIUREANU, cercetător ştiintific n cadrul Centrului Judeţean de Cultură Dmboviţa - Departamentul Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale.Intenţionăm să adăugăm motive populare şi din alte zone etnografice pentru a putea oferi publicului larg o imagine completă privind motivele decorative, unele cu o vechime mai mare de un secol, de o mare varietate de forme (florale și geometrice) şi realizate ntr-o bogată paletă cromatică .Persoana de contact: Aurelia Duţu, aur...@cimec.ro

La romni sărbătorile de iarnă se desfăşoară ntre 24 decembrie şi 7 ianuarie şi au ca puncte centrale zilele Crăciunului, Anului Nou şi Bobotezei (cu ajunurile respective), caracteristica lor cea mai importantă fiind repertoriul neasemuit de bogat n datine şi credinţe, n realizări artistice literare, muzicale, coregrafice etc.Colindele, colindele de copii, urările de belşug şi recoltă bogată cu Plugul, Pluguşorul, Sorcova, Vasilca, Jocurile cu măşti (Capra, Cerbul, Brezaia, Turca), Cntecele de stea sunt cteva din manifestările folclorice care fac din sărbătorile de iarnă unele din cele mai spectaculoase manifestări spirituale ale poporului nostru.

Caracterizată printr-o complexitate deosebită a actelor rituale legate de muncile pastorale și casnice, cu elemente de cult al morților și acte de influențare magică a norocului n viață și n căsnicie, sărbătoarea Sf. Andrei este răspndită pe ntreg teritoriul țării.

nceputul sezonului rece, al frigului și ntunericului, precum și activitatea tot mai accentuată a lupilor, sunt semne ale haosului care precede venirea Anului Nou. Această zi este una propice pentru acte divinatorii și vrăji de ursită, previziuni meteorologice, la fel ca la sărbătorile mari care marchează un nceput.

Este membru al Academiei Artelor Tradiţionale. Unele dintre creaţiile sale, expuse n colecţii muzeale din ţară şi străinătate, au fost distinse cu numeroase premii. A expus lucrări n expoziţii din Franţa, Italia, Olanda, Grecia. Este un model de transmitere a meşteşugului deprins de la bătrni şi continuă să adauge flori la butoniera artei populare buzoiene.

Pentru realizarea Atlasului au fost intervievaţi peste 18.000 de subiecţi cu profesiuni şi vrste diferite, mulţi născuţi in secolul al XIX-lea, şi s-au completat peste 6.000 de chestionare care nsumează peste patru milioane de file. Multe din informaţiile consemnate atunci au dispărut pentru totdeauna din peisajul etnografic.

n anul 1976 se publică forma restructurată a Chestionarului AER, cu 1200 de ntrebări şi peste 3000 de subntrebări. Din motive practice, acesta a fost mpărţit n opt fascicole: Aşezare - Gospodărie, Locuinţă - Interior, Ocupaţii, Meşteşuguri - Instalaţii tehnice populare, Port popular, Artă populară, Obiceiuri calendaristice şi Obiceiuri familiale. Chestionarul a surprins prezenţa fenomenelor etnografice la două momente de referinţă ale secolului al XX-lea: anul 1900 şi perioada efectuării cercetării de teren (1972-1982). Informaţiile de teren nregistrate de la 18.000 de subiecţi din 600 de sate pe baza unui chestionar de 1.200 de ntrebări sunt valorificate sintetic, prin simboluri cartografice desenate pe hărţi, şi in extenso, prin publicarea unui corpus de Documente Etnografice Romneşti (DER).

Al XV-lea Seminar Naţional de Etnoarheologie "focul, lutul, apa şi gestul"

Trgul "Cocosul de Hurezi" 5 - 6 iunie 1998 (Vlcea)

Al XVIII-lea Seminar Naţional de Etnoarheologie; " Rit şi ritual magic. Cine, cu ce, cum şi de ce?"

3a8082e126