Canonul Mare Luni

[Urbano Bozman]

nprima săptămnă din Postul Mare se săvrșește, n cadrul Pavecerniței Mari, Canonul cel Mare al Sfntului Andrei Criteanul. Acesta este alcătuit din patru părți, fiind citită cte una de luni pnă joi. Integral, Canonul cel Mare se va citi n miercurea din săptămna a cincea din Postul Mare.

La nceput nu existau, ca astăzi, două rnduieli ale Pavecerniței, ci una singură, cea numită astăzi Pavecernița Mare, singura de care pomenește Tipicul Sfntului Sava. Deși nu este o slujbă săvrșită doar n perioada Triodului, Pavecernița Mare are, n acestă perioadă a anului bisericesc, cteva particularități și anume: n prima săptămnă din Postul Mare se săvrșește n cadrul Pavecerniței Mari, Canonul cel Mare al Sfntului Andrei Criteanul. Acesta este mpărțit n patru părți, fiind citită cte una de luni pnă joi. Integral, Canonul cel Mare se va citi n miercurea din săptămna a cincea din Postul Mare. Tot n cadrul Pavecerniței Mari, pe toată perioada Postului Mare, este spusă Rugăciunea Sfntului Efrem Sirul.

n Canonul Sfntului Andrei Criteanul observăm un dialog al omului păcătos cu propria sa conştiinţă, luminată de citirea Sfintei Scripturi. Sufletul care se pocăieşte plnge că nu a urmat pilda luminoasă a celor drepţi și virtuoşi, ci robia patimilor arătate n mulţi păcătoşi, dintre care unii s-au mntuit fiindcă s-au pocăit iar alţii, nevoind să se pocăiască, s-au osndit. Prin urmare, Canonul cel Mare are rolul de a arăta că toţi oamenii au nevoie de pocăinţă şi de iertare a păcatelor pentru a ajunge la mntuire și, de aceea, se cntă n Biserică n timpul perioadei de pocăinţă a Postului Mare al Sfintelor Paşti.

Canonul cel Mare este o asumare teologică a istoriei n suflet, prin care omul conştientizează şi mpropriază toate erorile şi valorile umanităţii, pentru a le dărui penitenţial lui Dumnezeu. Prin această rugăciune de pocăinţă, umanitatea ntreagă se odihneşte n suflet şi este vindecată prin plngere, istoria se concentrează n clipa pocăinţei, ca facere din nou a lumii şi desfiinţare prin penitenţă a răului din noi, iar omul devine Biserică prin sfinţirea pe care o aduce harul lui Dumnezeu.

In prima saptamana din Postul Mare se savarseste, in cadrul Pavecernitei Mari, Canonul cel Mare al Sfantului Andrei Criteanul. Acesta este alcatuit din patru parti, si se citeste cate una de luni pana joi. Integral, Canonul cel Mare se va citi in miercurea din saptamana a cincea din Postul Mare.

Monahul Andrei ramane in Constantinopol unde i se incredinteaza conducerea unei importante opere social-filantropice, in special conducerea unui orfelinat si a unei case pentru batrani, lucrare sociala foarte populara pentru Biserica bizantina din acea vreme. In anul 692, a fost ales episcop de Gortyna, in Creta.

Andrei Criteanul a fost un mare episcop misionar. A construit biserici, a infiintat manastiri, a dezvoltat lucrarea filantropica a Bisericii, s-a ocupat de educatia tineretului din eparhia sa, a ajutat pe crestinii care au suferit datorita incursiunilor musulmanilor in insula etc. A fost un bun predicator, iar pentru a incuraja participarea poporului la viata liturgica a Bisericii, a compus o multime de imne liturgice. El este considerat cel dintai autor de canoane liturgice, intre care cel mai renumit este Canonul cel Mare, care a intrat in cartea Triodul si constituie o piesa liturgica deosebit de importanta pentru perioada Postului Sfintelor Pasti.

Acest bogat si frumos canon este deodata meditatie biblica si rugaciune de pocainta. Canonul Sfantului Andrei Criteanul este un dialog al omului pacatos cu propria sa constiinta, luminata de citirea Sfintei Scripturi. Sufletul care se pocaieste plange ca nu a urmat pilda luminoasa a dreptilor virtuosi, ci robia patimilor aratate in multi pacatosi, dintre care unii nu s-au pocait, iar altii s-au mantuit tocmai fiindca s-au pocait.

Prin pacat se pierde frumusetea nevinovatiei din rai, se pustieste sufletul, se schimba demnitatea omului in rusine, iar apropierea de Dumnezeu se preface in instrainare de El. Pacatul pe care il descrie Canonul cel Mare nu este al unui singur om, ci al firii omenesti cazute, incepand cu Adam si Eva. De aceea, Canonul cel Mare imbina pocainta cu meditatia privind caderile in pacat sau biruinta asupra pacatului, asa cum se vad acestea in Sfanta Scriptura. Canonul cel Mare se canta in Biserica in timpul perioadei de pocainta a Postului Mare al Sfintelor Pasti, tocmai pentru a se arata ca toti oamenii au nevoie de pocainta si de iertare a pacatelor pentru a ajunge la mantuire.

Maica Domnului, care a purtat in pantecele ei si pe bratele ei pe Hristos-Domnul aratandu-L lumii, impreuna cu Apostolii care au binevestit lumii pe Hristos arata aici taina insasi a Bisericii in care puterea si darul pocaintei devin pregatire si dor de inviere, arvuna a vietii vesnice ca legatura de iubire a omului cu Dumnezeu.

Marturisirea si preamarirea Sfintei Treimi in Canonul cel Mare arata ca pocainta crestina este taina refacerii comuniunii oamenilor cu Sfanta Treime. Botezati in numele Sfintei Treimi, crestinii reinnoiesc taina botezului prin lacrimile pocaintei, mor pentru pacat si inviaza sufleteste pentru Hristos.

Creștinii ortodocși intră, de luni, 18 martie, n Postul Paștelui, cel mai lung post din timpul anului bisericesc. Acesta reprezintă o călătorie duhovnicească de șapte săptămni, răstimp liturgic care ndeamnă la pocăință, smerenie și curățire sufletească, ca pregătire pentru cel mai mare praznic al Bisericii Ortodoxe, nvierea Domnului, notează Ziarul Lumina al Patriarhiei Romne.

Postul Mare reprezintă o călătorie duhovnicească de șapte săptămni, răstimp liturgic care ndeamnă la pocăință, smerenie și curățire sufletească, ca pregătire pentru cel mai mare praznic al Bisericii Ortodoxe, nvierea Domnului, precizează sursa citată.

Canonul cel Mare este un lung imn liturgic, alcătuit din 250 de tropare, grupate n nouă cntări, fiind una dintre cele mai impresionante creații ale imnografiei creștine. Este citit n patru părți n primele patru zile din ntia săptămnă a Postului Mare și integral n miercurea săptămnii a 5-a a Postului Mare.

Postul Sfintelor Paști cuprinde postul de 40 de zile, numit și Postul Mare, la care se adaugă și Săptămna Sfintelor Pătimiri ale Domnului, cunoscută și sub numele de Săptămna Mare. n acest an, Paștele ortodox este sărbătorit n 5 mai.

Canonul cel Mare al Sfntului Andrei Criteanul (sau Cretanul) este un canon de pocăință, adică un lung imn liturgic (peste 250 stihiri), alcătuit din 9 cntări bogate, compuse, la rndul lor, din stihiri scurte de pocăinţă, compus n secolul al VII-lea care este cntat n timpul Postului Mare.

Canonul cel Mare este format din patru părți, fiecare mpărțită n nouă ode ca orice canon obișnuit. Totuși, sunt mici diferențe ntre odele celor două compoziții. n acest Canon sunt multe tropare. La refrenul Miluiește-mă Dumnezeule, miluiește-mă (care aminteşte de rugăciunea vameşului din prima duminică a perioadei Triodului) se face o metanie completă. n plus, unele ode au refrenuri adiționale și tropare ale autorului canonului, Sfntul Andrei din Creta, sau ale Sfintei Maria Egipteanca, unul din cele mai mari modele de pocăință din istoria creștină.

n secolele XI-XII, un canon de două stihiri pentru o cntare a fost adăugat n cinstea Sfintei Cuvioase Maria Egipteanca, din vremea n care duminică a V-a din Postul Sfintelor Paşti a fost nchinata pomenirii Sfintei Maria Egipteanca. Apoi a fost adăugată la sfrşitul fiecărei cntări o stihiră de cerere către Sfntul Andrei Criteanul nsuşi. După sinaxar se cntă sau recita 16 stihiri, toate intercalate ntre Fericiri.

Canonul cel Mare se slujește n prima săptămnă a Postului Mare. La Pavecernița Mare de luni, marți, miercuri și joi, se citește cte o parte din Canon după Doxologia Mică (n practica greacă) sau după Psalmul 69 (n practica rusă). n miercurea din săptămna a cincea a Postului Mare, Viața Sfintei Maria Egipteanca este citită mpreună cu ntreg Canonul cel Mare la Utrenie. Această practică a fost introdusă ncă din timpul vieții Sfntului Andrei, care este, de asemenea, și autorul hagiografiei Sfintei Maria Egipteanca.

Acest canon al Sfntului Andrei Criteanul se cntă pe glasul al 6-lea, care este mai trist. Irmosul se cntă de două ori, la nceputul şi la sfrşitul cntării. Rugăciunea "Miluieşte-mă, Dumnezeule, miluieşte-mă!" este nsoţită de metanie mică şi de semnul sfintei cruci.

In acest post, care incepe luni si dureaza 40 de zile, la care se adauga saptamana Patimilor, sunt numai doua dezlegari la peste, in 25 martie, de Buna Vestire si in 9 aprilie, de Florii, informeaza News.ro.

Duminica dinaintea postului Pastelui este cunoscuta si ca ziua lasatului sec de branza, iar seara in biserici are loc slujba iertarii in care credinciosii si preotul isi cer iertare unii altora. Toti oamenii trebuie sa-si ceara iertare unii altora pentru a nu incepe postul suparati, ci in pace.

Postul Pastelui este numit si postul aspru pentru ca acele persoane care nu au probleme de sanatate si il pot tine, trebuie sa manance mai putin, sa acorde mai mult timp rugaciunii, sa evite certurile, discutiile contradictorii si barfele.

In prima saptamana din post, de luni pana joi, in fiecare seara au loc slujbe speciale cunoscute sub numele de Canonul cel Mare sau Canonul Sfantului Andrei Criteanul. Acest canon, care are 250 de strofe, este citit integral in cea de-a cincea miercuri din post.

Motivul principal al postirii era pregatirea catehumenilor care urmau sa fie botezati de Pasti si sa intre in biserica. In timp, Postul Pastelui a devenit o perioada de pregatire spirituala pentru ca toti crestinii sa sarbatoreasca Invierea Mantuitorului Iisus Hristos.

3a8082e126