Viata Mea Nu E Un Aeroport Download
Celena Sessler
"Atunci cand intorc avionul pe pista ma tem sa nu-i iau omului rufele de pe sarma." Aceasta gluma care a facut cariera printre pilotii de aeronave ce zboara de pe Aeroportul International Baneasa nu este tocmai deplasata. Multe case din cartierele de "bon ton" Pipera si Baneasa sunt construite la cateva sute de metri distanta de aerogara. Localnicii cu care am stat de vorba spun insa ca s-au obisnuit cu zgomotul produs de aeronavele care decoleaza sau aterizeaza la doi pasi de ei. Multi recunosc faptul ca atunci cand si-au cumparat proprietatile au crezut ca Aeroportul Baneasa nu va avea viata lunga. De altfel, unii dintre ei mai spera si acum ca acesta sa se desfiinteze chiar daca zvonurile sunt contrazise de realitate. Admi-nistratia aeroportului s-a asociat deja cu doua companii aeriene private pentru con-struirea unor noi terminale in cadrul unui proiect de dezvoltare.
Pe de alta parte, viata localnicilor din apropierea aeroportului nu este lipsita de riscuri. Unele dintre case se afla in asa-numita zona de securitate aeroportuara, adica pe un teren care ar trebui sa fie viran ca masura de precautie in cazul in care un avion rateaza decolarea. In al doilea rand, nu trebuie neglijata expunerea la radiatiile produse de radarele aeroportului, despre care se spune ca ar avea efecte nocive asupra organismului uman.
"Un coleg mi-a spus odata: Atunci cand intorc avionul pe aeroport ma tem sa nu-i iau omului rufele de pe sarma", povesteste razand pilotul. Poantele facute de piloti pe seama distantei mici dintre case si aeroport nu sunt chiar departe de realitate. Locuintele sunt ridicate la doi metri de gardul si luminile de balizaj. Intr-adevar, pana la pista mai sunt cateva sute de metri. Dar in cazul unui accident aviatic distanta asta este, practic, egala cu zero. De aici si gluma cu agatatul rufelor.
Pericol de accidente si radiatii
Ce nu stiu oamenii care locuiesc aproape de Aeroportul Baneasa e ca se supun zilnic la cel putin doua pericole. Multe dintre noile cladiri construite in Pipera se afla in asa-numita zona de securitate aeroportuara, adica pe un teren care ar trebui sa fie viran ca masura de precautie in cazul in care un avion rateaza decolarea. "Oricand ar putea sa cada un avion peste case. Catastrofele sunt rare, dar si cand au loc e dezastru", ne-a explicat un fost pilot. Acesta a facut parte si din comisia care a investigat accidentul de la Balotesti, din 1995. "Dupa ce-am fost acolo, nu am mai dormit sase luni. Atat de terifiant a fost. Daca vede o domnisoara din aia care coboara din Mercedes un cadavru atarnand din copac, cred ca fuge de nu-i mai trebuie nici o Pipera. Sau alt exemplu: ganditi-va ce amploare ar fi avut dezastrul daca la capatul pistei de pe aeroportul din Madrid s-ar fi aflat case cand acel avion a cazut imediat dupa decolare."
Proprietarii de case nu sunt insa prea speriati. "Care radare? Pai alea-s la un kilometru de noi, nu cred ca ne afecteaza", mi-a declarat un localnic optimist. (Potrivit specialistului consultat de noi, raza de actiune a aparatelor de ghidaj este de peste doi kilometri.)
In fine, cei care lucreaza in domeniul aviatic afirma ca probabilitatea ca un nou aeroport sa fie construit curand e redusa. "Oamenii nu stiu ce inseamna sa ridici un aeroport. Cladirile sa spunem ca le faci, dar o pista nu se amenajeaza asa, batand din palme. Pe vremea lui Ceausescu, cu mobilizarea din acele vremuri, a doua pista de la Otopeni s-a facut in patru ani, din 1985 pina in 1989. Guvernantii nostri nu sunt in stare sa construiasca o pasarela in timpul asta", e opinia fostului pilot.
Directorul Aeroportului Baneasa, stefan Mladin, contesta si el zvonurile privind desfiintarea. "Aeroportul continua sa realizeze programul de dezvoltare. Pana in prezent, conducerea aeroportului nu a luat la cunostinta de vreo strategie imobiliara sau de alta natura care sa puna in discutie viitorul Aeroportului Bucuresti-Baneasa Aurel Vlaicu", a precizat acesta intr-o adresa remisa redactiei. S-au facut publice planurile de extindere a aerogarii cu noi terminale de plecari. Investitiile sunt estimate la 9 milioane euro, fiind realizate in asociere cu doua companii aeriene private.
Același tren care leagă centrul de aeroport leagă și Copenhaga de Malmö și alte orașe din Suedia. În Malmö am văzut unicornul ăsta roz într-un fel de piață publică și-am dat circa 60 de lei pe un bilet dus. La revenire a fost 45 de lei biletul, că l-am luat din Suedia și prețurile sunt ceva mai mici
La aeroport ai un hotel shuttle care trece din 20 în 20 minute. Şoferul este foarte amabil, ştie să facă şi conversaţie şi te duce direct la uşa unităţii de cazare. Nu te costă nimic, dar pentru că îţi urcă valizele grele în maşină şi apoi le dă jos îşi merită cei doi dolari.
În acest context, Nasseri a solicitat statutul de refugiat și a locuit în Belgia câțiva ani înainte să se decidă să se întoarcă în Marea Britanie pentru a-și găsi mama. Când s-a îmbarcat într-un zbor de la Paris la Londra, fără documentele necesare, Nasseri a fost dat joc din avion. Neavând unde să se ducă, a decis să rămână în aeroport.
Din cauza faptului că nu avea acte de refugiat, Nasseri nu putea intra sau părăsi nicio țară. Cu toate acestea, aeroporturile sunt considerate un spațiu internațional, lucru care i-a permis să locuiască acolo.
A reușit ca în toată perioada cât a fost prizonierul aeroportului să lucreze în jurul Terminalului 1 al Aeroportului Charles De Gaulle, în ciuda faptului că nu cunoștea limba franceză. Din banii pe care îi câștiga mânca mereu de la restaurantele din aeroport, iar în timpul liber fie citea, fie era atent la oamenii care tranzitau aeroportul.
Când Nasseri și-a primit documentele, lucru care se întâmpla în 1999, el a crezut prima dată că sunt false, motiv pentru care nu le-a folosit. A durat încă șapte ani până când Nasseri a părăsit aeroportul, întâmplându-se în momentul în care a realizat că trebuie să fie internat din cauza bolii de care suferea.
Odată cu momentul 1 aprilie 2021, prin existența Centrului de Testare Covid din Aeroportul Henri Coandă, Milena Medical aduce România pe aceeași hartă cu marile aeroporturi ale lumii, cunoscut fiind faptul că, încă de anul trecut, acestea oferă oamenilor un astfel de serviciu.
Pregatirea unui stewardese pentru zbor incepe cu 12 ore inainte de ora propriu zisa la care trebuie sa se prezinte la aeroport. Atunci cand, indiferent daca e Craciunul, Anul Nou, ziua de nastere sau alt eveniment important, trebuie sa nu se mai atinga de alcool. Asta pentru ca in aviatie, una dintre cele mai stricte reguli se refera la consumul de alcool. Zilnic se fac testari cu aparatul etilotest.
In cazul in care in timpul zborului a avut loc vreun eveniment deosebit (probleme medicale, certuri la bord, pasageri neascultatori, urgente), dupa aterizare are loc debriefing-ul. Atunci cand tot echipajul ia loc din nou la masa de sedinta, in aeroport (sau la birou), si discuta problemele aparute la bord. Nu doar pentru ca este normal sa se lamureasca orice situatie aparuta, insa dupa orice zbor trebuie completate milioane de rapoarte si hartii.
35fe9a5643