Drept Penal Special Udroiu Pdf

[Monica Okane]

Activitateprofesională: consilier al procurorului-şef DIICOT (ncepnd cu 1 iulie 2013); judecător n cadrul Tribunalului Bucureşti (2002-2003, 2006-prezent); judecător detaşat n cadrul Ministerului Justiţiei, membru al Comisiei de elaborare a proiectului Legii pentru punerea n aplicare a Codului de procedură penală şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative care cuprind dispoziţii procedural penale; membru al Comisiei de elaborare a proiectului Legii pentru punerea n aplicare a Codului penal şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative care cuprind dispoziţii penale; membru al Comisiei de elaborare a proiectului noului Cod penal şi al proiectului noului Cod de procedură penală (iulie 2007-septembrie 2011); procuror (2003-2006); formator n cadrul Institutului Naţional al Magistraturii la disciplina drept penal şi drept procesual penal (2006-prezent).

Mihail Udroiu: Bună ziua, Nicolae. n primul rnd, aș dori să ți mulțumesc pentru invitația de a realiza un interviu pentru universuljuridic.ro. De la nceput, vreau să te felicit pentru noul concept al site-ului, inedit pentru piața juridică online și mult mai eficient sub aspectul substanței juridice, avnd n vedere conținutul materialelor postate, dect celelalte site-uri juridice.

Decizia pe care a priori o luasem a fost aceea că voi publica articole sau lucrări de specialitate doar după ce voi fi reușit să parcurg ntreaga bibliografie relevantă și, n urma analizei acesteia, voi avea o idee proprie despre cum trebuie nțeleasă și analizată materia dreptului penal sau a procedurii penale.

Din această perspectivă, aș putea spune că geneza acestor cărți se află n perioada de studii din facultate și n anii ulteriori acesteia, cnd aveam extrem de mult timp pentru lectură. După ce am parcurs ntreaga literatură juridică interbelică n materie penală și procesual-penală, precum și majoritatea autorilor contemporani, mi-am axat studiile pe două componente: pe de o parte, protecția europeană și internațională a drepturilor omului, iar, pe de altă parte, doctrina anglo-saxonă, franceză, belgiană sau italiană, n materie penală și procesual-penală.

Și, ca să vă fac și o confidență, Sintezele sunt dedicate fiului meu, Matei Udroiu, care suferă de o boală cruntă cauzată de o culpă medicală (paralizie cerebrală), și sunt scrise ca și cum i-aș explica lui cum ar trebui să nțeleagă dreptul penal și procedura penală.

Așadar, toate lucrările care au apărut n intervalul februarie 2014-iunie 2014 n materia noilor coduri erau finalizate n perioada iunie 2012-octombrie 2013 (de pildă, sintezele de penal general erau finalizate din vara anului 2012, iar pe cele de penal special le-am terminat n decembrie 2012). Intervalul octombrie 2013-februarie 2014 l-am folosit pentru a reciti ceea ce scrisesem anterior și pentru a-i da o formă finală.

Ca să conchid, efortul de elaborare a acestor lucrări a presupus, n primul rnd, studiul amănunțit pe o perioadă de peste 10 ani, precum și constanța n scris. Mi-am impus un program care, n principiu, presupune cel puțin 4 ore dedicate zilnic scrisului la cărți. Desigur, sunt zile n care lucrez mai mult (12-15 ore), dar și zile n care nu lucrez nimic. nsă pauza n scris de o zi sau chiar două se resimte foarte acut atunci cnd revii la lucru. Astfel, am constatat că, dacă nu lucrez deloc cteva zile, atunci cnd mă reapuc de scris, mi ia cel puțin două trei ore să pot continua din stadiul n care am lăsat materialul.

Nicolae Crstea: Mi se pare salutar efortul pe care l-ai făcut pentru a pune la dispoziția candidaților la admitere cărți pe noile coduri chiar n prima, a doua lună de la intrarea n vigoare a noilor coduri. A fost extrem de important pentru tine să respecți așteptările cititorilor tăi?

Mihail Udroiu: După cum am arătat anterior, lucrările erau finalizate din toamna anului 2013. Avnd n vedere că am fost membru n comisiile de elaborare a codurilor, mi s-a părut important să ncerc să public aceste lucrări imediat după intrarea n vigoare a noilor coduri, pentru a le oferi cititorilor (indiferent că aceștia sunt studenți, absolvenți sau practicieni) o analiză a noilor reglementări. Aceasta n condițiile n care reforma n materie penală a fost fără precedent n ultimii 50 de ani, presupunnd două noi coduri, două legi de punere n aplicare a acestora (prin care au fost modificate peste 300 de legi speciale pentru a le armoniza cu dispozițiile noilor coduri), precum și 3 legi n materia executării pedepselor.

Nicolae Crstea: Din interacțiunile mele iți pot spune că nu numai studenții sau candidații la INM sunt publicul tău țintă. Dar tu știi mai bine asta! Cum funcționează pentru tine relația autor-cititor?

Mihail Udroiu: n calitate de editor al meu, știi la fel de bine ca mine că publicul țintă nu este format doar din absolvenții care doresc să susțină examenul de admitere n magistratură sau din studenți.

Analiza atentă a lucrărilor mele relevă că acestea au o plajă foarte extinsă a publicului țintă. Astfel, lucrările de sinteză publicate la Editura C.H. Beck presupun o analiză complexă, preponderent practică a instituțiilor de drept penal și procedură penală. Aceasta asumă faptul că cititorul trebuie să aibă anterior un minim de cunoștințe juridice temeinic nsușite pentru a nțelege toate situațiile n care dreptul penal sau procedura penală sunt incidente n procesul penal. De aceea, lucrarea este nsoțită de multiple exemple de practică judiciară relevante (publicate sau nepublicate).

Att n facultate, ct și pe parcursul studiilor postuniversitare și doctorale, eu am nvățat și studiat fișnd materia. Astfel, pentru examene, după studierea unuia sau a mai multor cursuri, mi făceam fișe pe materii, care s-au dovedit extrem de utile ulterior n procesul de nvățare și mai ales la recapitulare. Tot astfel, studierea doctrinei de drept comparat și a jurisprudenței Curții de la Strasbourg a presupus realizarea de fișe ale materiilor. De aceea, m-am decis să public aceste lucrări, pe care le apreciez a fi extrem de utile.

n final, cărțile de teste-grilă, publicate att la Editura Universul Juridic, ct și la Editura Solomon, au ca public țintă doar persoanele care se pregătesc pentru un astfel de examen. Și aici am n vedere att studenții, pentru examenele de an sau de licență, ct și absolvenții, pentru examenele de admitere n magistratură sau n avocatură. Respectivele lucrări permit o evaluare corectă și rapidă a cunoștințelor dobndite, indiferent de sursa acestora.

Prin urmare, față de plaja extrem de extinsă a publicului țintă, trebuie să i oferi acestuia toate instrumentele necesare pentru ca să și atingă scopurile n considerarea cărora care achiziționează lucrările.

Nicolae Crstea: Te-ai implicat și ai făcut eforturi pentru a participa la majoritatea conferințelor care au avut loc n București sau n țară pe cele două coduri. A fost important să ncerci să oferi răspunsuri și colegilor avocați și magistrați?

Mihail Udroiu: Am avut foarte multe conferințe anul trecut, att n București (unele dintre ele transmise online), ct, mai ales, n țară. Aceasta a dovedit că majoritatea actorilor din materia justiției penale au manifestat un interes deosebit n analizarea, nțelegerea și aplicarea noilor Coduri.

Dezbaterile nsă mi-au oferit un feedback important cu privire la problemele practice apărute, care se va materializa n edițiile următoare ale lucrărilor, pe care urmează să le public n anul 2015.

Mihail Udroiu: Am fost implicat n lucrările de elaborare a proiectelor inițiale ale Codurilor, ocupndu-mă de activitatea de elaborare din iulie 2006 pnă n septembrie 2011, cnd am plecat din Ministerul Justiției. n această perioadă am participat și la dezbaterile parlamentare.

De la nceput, vreau să precizez că nu există lege perfectă și că realitățile din dreptul comparat atestă faptul că nu există coduri imuabile. Dacă urmăriți activitatea legislativă din Franța, Spania, Italia, Belgia, Olanda din ultimii 15 ani, o să vedeți numeroase modificări ale Codului penal sau ale celui de procedură penală, fie datorate necesității asigurării unei protecții efective a drepturilor victimelor, fie ca urmare a unor soluții de condamnare a statelor pronunțate de Curtea de la Strasbourg, fie ca urmare a unor decizii ale instanțelor de contencios constituțional sau pentru a asigura fiabilitatea unor instituții.

Și noile coduri, intrate n vigoare la 1 februarie 2014, se plasează n aceleași tendințe. Multe dintre soluțiile inițiale ale codurilor propuse de comisiile de elaborare au fost semnificativ modificate n Parlament cu prilejul adoptării codurilor. Apoi, prin Legile de punere n aplicare a Codului penal (2012) și, ulterior, a Codului de procedură penală (august 2013), au intervenit alte modificări substanțiale care uneori au știrbit coerența unor instituții. Și mie, care am participat la elaborarea proiectelor inițiale, mi este uneori greu să nțeleg modalitatea de funcționare a unor instituții, n special n procedura penală, față de forma adoptată de Parlament a legii de punere n aplicare a noului cod.

Dincolo de unele incongruențe existente n coduri, este important ca sistemul judiciar să ajungă la o practică unitară, inclusiv prin utilizarea recursului n interesul legii sau a hotărrii prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, și, deopotrivă, ca Ministerul Justiției sau Consiliul Superior al Magistraturii ori Parchetul general să monitorizeze aspectele care pot crea practică neunitară și să propună soluții legislative rapide de nlăturare a acestor deficiențe.

Nicolae Crstea: Revenind pe tărm editorial, am apreciat (și piața, n egală măsură) preocuparea de a găsi răspunsuri pentru juriști ntr-o colecție unde, mpreună cu autorii, n special magistrați, abordați o serie de teme ale noilor coduri. Dacă număr bine, acesta ar fi al 10-lea proiect editorial din anul 2014, nu?

3a8082e126