Iar cu accesibilitatea (mai ales pt. Tavi)

10 views
Skip to first unread message

Dan Matei

unread,
Feb 22, 2014, 3:55:33 AM2/22/14
to tic-...@googlegroups.com
Nick Constantinescu îmi semnalează un articol semnificativ:

www.sitepoint.com/15-rules-making-accessible-links/

Dragă Tavi, fii bun spune-ne ce părere ai.

În plus, n-am înțeles cum ar fi cel mai bine pentru tine să includem link-urile în mesaje.

Dan Matei


Octavian Rasnita

unread,
Feb 22, 2014, 4:04:52 PM2/22/14
to tic-...@googlegroups.com
Salut Dan,

(mesaj destul de lunguiet)

1. Da, ar fi bine sa nu apara cuvantul "link" in linkuri fiindca este
inutil.
De fapt ar fi bine sa nu apara deloc fiindca poate crea confuzie. Textul de
pe o pagina web ar trebui sa fie unul natural, de genul:

Va rugam sa <vizitati cartea de oaspeti> unde puteti sa..."

Unde <vizitati cartea de oaspeti" este un link. Este mult mai bine decat sa
se spuna "faceti click pe linkul cutare" sau venerabilul "click here".

Cineva m-a pus o data sa accesez o pagina si sa ii accesez un link fiindca
nu ii era accesibil cand apasa enter sau spatiu pe el. Si nu era accesibil
fiindca nu era link, ci scria pur si simplu cuvantul "link" in pagina. :-)
Daca te pricepi poti distinge cand este un simplu text fara probleme, insa
pentru incepatori poate crea confuzie...

2. Este intr-adevar bine sa nu se scrie niciodata, dar absolut niciodata,
nimic, ever, cu toate caracterele majuscule.
Aceasta este o ramasita de pe vremea cand se scria la masina de scris, cand
singurul mod de a atrage atentia asupra unui text era de a scrie cu
majuscule, sau de a sublinia, sublinierea fiind la fel de nedorita (pentru
vazatori, nu pentru orbi).

Intr-adevar, cand sunt scrise doar cu majuscule, cititorul de ecran citeste
unele cuvinte bine, dar pe altele le citeste pe litere ca si cum ar fi
acronime, ceea ce face textul greu de inteles.
(Ca sa nu mai spun ca uneori anumite cuvinte sunt scrise cu spatii intre
litere, ceea ce le face si mai greu de citit, asta in loc sa se foloseasca
CSS pentru a mari distanta intre litere intr-o anumita portiune de text).

Inca de cand vedeam si ma ocupam printre altele si de design grafic si web
si citeam carti despre publicitate, tehnoredactare si design, psihologia
reclamei si alte carti despre citirea rapida am vazut multe recomandari de a
nu se scrie cu majuscule, in primul rand fiindca un text scris cu majuscule
este mai greu de citit de catre vazatori. Este simplu de verificat. Luati un
document text, formatati-l sa il vedeti doar cu majuscule si incercati sa il
cititi. O sa fie groaznic.

Scrisul cu majuscule mai are o radacina, si anume idea destul de stupida cum
ca substantivele comune sunt scrise cu majuscule ca o forma de respect, iar
de multe ori nu stim daca un cuvant reprezinta un acronim sau este doar o
denumire oarecare, asa ca nu stim daca firma se numeste ZDOMBO International
SA, sau Zdombo International SA, asa ca este mai sigur sa capitalizam totul
ca o forma de a ne acoperi, fiindca va fi sigur bine.

Mai exista si o alta radacina si anume completarea documentelor pe hartie,
de mana, lucru care se mai intampla si in anul 2014 in Romania, ba unii ar
vrea sa se faca in vecii vecilor la fel. :-)
In acele cazuri se folosesc intotdeauna majuscule, fiindca atunci cand sunt
scrise de mana sunt mai lizibile decat literele minuscule.

3. De obicei cine acceseaza site-uri pe care se folosesc multe emoticons
stiu si ce reprezinta, asa ca nu este o problema prea mare. Ba unele CMS-uri
sau forumuri le inlocuiesc automat cu mici imagini care au si un text
alternativ. Oricum, ca o regula de siguranta, este OK sa se foloseasca acolo
un zambet :-) sau anti-zambet :-( dar nu emoticonuri complicate a caror
descriere este greu de gasit si cu Google.
Cred ca nu este OK ca pentru un smileyface sa se adauge un markup complicat
cu atribute ARIA... parerea mea. Mai bine spui (smile) intre paranteze si va
intelege toata lumea.

In ceea ce priveste exemplul cu
16 - 17 years old
eu nu am probleme in a citi astfel de texte si nici nu am auzit sa aiba
cineva, insa depinde cum isi seteaza fiecare cititorul de ecran, ceea ce
poate fi uneori destul de complicat. Si intr-adevar, se poate ca in unele
cazuri sa citeasca grupuri de cifre ca cifre distincte.

Eu cred insa ca trebuie de asemenea folosit un text natural, adica nu e
chiar OK:
"Pot participa elevii intre 16 - 17 ani".
Daca ar citi cineva cu glas tare acel text, nu stiu cum ar trebui sa il
citeasca. Cred ca mai corect ar fi sa se spuna cum se citeste:
"Pot participa elevii intre 16 si 17 ani".
dar e OK sa se spuna:
"Grupele de sportivi sunt de 16 - 17 ani, 18 - 19 ani si 20 - 21 ani"

4. Nu se intampla chiar asa cum spune regula 4, adica un URL nu este citit
pe litere, ci pur si simplu:
dabăl iu dabăl iu dabăl iu dot gugăl dot com slash somthing

Dar evident, este mai bine cand se ofera un link cu o eticheta normala. Pe
site-urile web asa se si intampla de obicei.
In mesajele email e alta poveste, dar acolo nu e o problema ca e un URL si
nu un link. Este insa foarte util daca acel URL din mesajele email contine
si titlul articolului de genul:

http://www.ziarul.com/123/s-a-descoperit-ca-in-europa-exista-si-politicieni-cinstiti

Cand linkul este prea lung iar in mesajele email ar putea fi impartit pe
doua sau mai multe linii, iar daca s-ar face click pe el nu ar mai duce
catre pagina care trebuie, se poate pune intre < si > iar daca clientul de
email este destept stie sa considere intregul URL ca un singur URL si sa nu
il imparta pe bucati.
Daca in Outlook Express se scrie < apoi se face paste cu un URL lung, dupa
care se scrie > si se apasa enter, ramane doar acel URL, iar caracterele <
si > dispar, dar acel URL ramane intreg.
Daca se foloseste un serviciu de genul bit.ly si adrese ca:

http://bit.ly/zoijoi5

nu este clar ce contine articolul tinta, iar mie mi se intampla de multe ori
sa ignor astfel de linkuri daca nu sunt insotite de titlu sau de ceva
detalii ca sa stiu daca ma intereseaza subiectul.

Oricum, nu imi par bune ideile complicate cu utilizarea de CSS si diverse
atribute complicate pentru a face un link mai accesibil. Un link este bine
sa fie un link cat se poate de normal, asa ca in vremurile bune, unde
atributul href contine adresa directa catre pagina tinta, intotdeauna este
bine sa existe o pagina tinta, care sa se poata deschide intr-o noua
fereastra cu Shift+Enter sau Shift+Click, iar daca se foloseste un cod
Javascript acesta sa foloseasca evenimentele specifice Javascript de genul
onclick="..." si nu atributul href, sau si mai rau, cum face asp.net care
pentru un simplu click pe un link text apeleaza o functie Javascript care
trimite cu POST un formular.

5. Este intr-adevar bine sa se evite linkurile foarte lungi, fiindca daca
cineva sare cu un tab pe un astfel de link va dura mult pana va citi
intregul link, iar daca citeste cu tastele sageti, de fiecare data cand
apasa tasta sageata in jos (sau in sus), se va auzi mai intai cuvantul
"link" si apoi textul de pe linia respectiva, ceea ce face intelegerea
dificila.
Aceeasi regula este bine sa se aplice si pentru alte taguri HTML, de exemplu
pentru heading-uri. Headingurile trebuie folosite doar pentru a marca
titluri si subtitluri nu pentru formatarea mai rapida a unei bucati de text.
Daca se marcheaza un text mai lung ca heading, inainte de fiecare linie se
aude "heading level x", unde x este de la 1 la 6 in functie de nivelul
headingului, deci in cazul headingurilor este si mai rau decat in cazul
linkurilor fiindca textul citit in plus este mult mai lung.

6. Regula 6 este intr-adevar foarte buna, adica este bine sa fie limitat
numarul de linkuri pe pagina.
Ei nu spun cate, dar spun eu. Daca o pagina web nu are nici un link ci
contine doar text, sa zicem textul unui articol, este o pagina perfecta.
Adica daca eu am deschis acea pagina ca sa citesc articolul, de ce as mai
avea nevoie si de meniuri, camp de cautare, linkuri catre alte si alte
site-uri, reclame etc?
Daca am terminat de citit, pot face click pe back (Alt+Left arrow) si ma
intorc la pagina din care am accesat acel articol si pot de acolo alege alte
articole.

Dar asa nu e OK pentru majoritate, care nu stie ce vrea si pe care trebuie
sa o fortam sa citeasca ce vrem noi, asa ca este OK sa se afiseze si linkuri
catre alte articole in pagina cu articolul de care vorbeam, si e OK si
formular de cautare si reclame etc, insa nu in exces.
Daca pagina are in total 100 de linkuri sau mai putin e OK. Daca insa are
catre 200 sau chiar peste 200 deja nu mai e OK, nu atat pentru ca este greu
de sarit peste atat de multe linkuri inutile, ci si fiindca cititorul de
ecran isi creaza inca un buffer in memorie cu intreg continutul paginii, pe
langa DOM-ul creat de browser, si intre intreg computerul va reactiona
foarte greu la comenzi cand se deschide o pagina cu mult continut.

Este bine ca pagina sa nu aiba un continut imens, de exemplu 2 MB de text,
adica o intreaga carte, fiindca acea pagina va fi destul de greu de accesat,
dar si mai rau este daca contine mult cod Javascript care mai consuma si el
din puterea procesorului.
Din pacate insa, site-urile "cool" sunt toate de acest gen.
Ca regula de baza pe care trebuie sa o tina toata lumea minte este ca cu cat
o pagina web este mai frumoasa si mai fancy/trendy, cu atat este mai urata
si greu sau imposibil de accesat de catre orbi.

Exista unele widget-uri Javascript ale bibliotecilor JS populare care
ruleaza foarte rapid si sunt foarte accesibile si pentru orbi, si care ii
ajuta si pe ei sa caute mai usor, de exemplu un combo box creat dintr-un
text box cu o lista derulanta preluata cu AJAX de un astfel de widget, sau
unele meniuri, dar din pacate in 99% din cazuri widget-urile Javascript
ingreuneaza foarte mult accesibilitatea sau o blocheaza de tot. Iar
accesibilizarea acelor widget-uri este foarte complicata si necesita experti
care se pricep foarte bine la Javascript, DOM, la cum reactioneaza
principalele browsere, standardul ARIA, Pe la noi nu prea exista astfel de
experti si chiar si pe alte meleaguri exista destul de putini. Iar problema
este ca si browserele sunt in continua dezbvoltare, si standardul ARIA la
fel, si suportul lui in browsere si cititoare de ecran este inca
incomplet... asa ca daca se poate evita utilizarea acelor widget-uri este
foarte bine.

Este ciudat ca toata lumea spune ca aplicatiile desktop sunt moarte, ca de
acum totul va fi pe web, insa si pe web se incearca folosirea unei interfete
similare cu cea desktop. Pacat insa ca doar intr-un mod superficial, adica
in primul rand vizual si cu putin suport pentru cititoarele de ecran sau
utilizarea tastaturii.

Paginile de ajutor de pe site-ul Microsoft afisa pana in urma cu ceva vreme
cum se face cutare lucru facand click ici si colo, sau alternativ cu
combinatia de taste cutare.
Acum afiseaza doar cum se face swipe si tap ici si colo si alternativ cu un
click de mouse, fara sa mai aminteasca si despre alternativa utilizarii
tastaturii...

7. Este de asemenea bun sfatul de a anunta inainte ca cu un link se descarca
un anumit tip de fisier, si eventual marimea lui,.
Versiunile mai vechi de Internet Explorer afisau o fereastra draguta de
download, in care se vedea si viteza descarcarii, si numele fisierului, si
marimea lui si cat mai are pana termina, dar in versiunile mai noi este mai
greu, asa ca afisarea dimensiunii ar putea fi utila.
Daca nu stiu ca un link duce catre un fisier pdf, s-ar putea sa fac click
iar el sa se deschida in browser, unde este mai greu accesibil sau
inaccesibil de tot. Daca stiu ce este, il pot salva cu right-click/save
as... iar apoi sa il deschid direct cu Adobe Reader.

Acum browserele activeaza de obicei implicit pop-up blockerul, asa ca nu
este o problema prea mare daca anumite linkuri se deschid intr-o noua
pagina. Dar sfatul spune ca ar putea fi o problema pentru cei cu alte
deficiente.

Este buna si regula 9 de a anunta ce reprezinta linkurile 1, 2. 3... fiindca
altfel nu este evident de la inceput ca acele linkuri apar pe orizontala
unul langa altul si ca deci sunt folosite pentru a sari la pagina 2, 3...
Problema asta apare doar prima data cand sunt intalnite. Apoi nu mai
reprezinta o problema...

Este de asemenea bun si sfatul de a seta taburi pe elementele inactive care
au anumite evenimente Javascript ca onclick. Elementele inactive sunt cele
care nu reactioneaza in mod normal la click-uri si enter, cum ar fi <div>,
<span>, <p> etc.
Dar cel mai bine este sa se foloseasca elemente active ca <a>, <button> si
alte elemente de formular.
Daca se folosesc elemente inactive, nu este suficient doar sa se seteze si
un tab, pentru a se ajunge la ele si cu tab, ci trebuie sa se foloseasca si
atribute ARIA pentru a specifica in ce stadiu sunt acele elemente,
reprezinta un check box marcat sau demarcat etc. Din pacate se folosesc
destul de mult elemente inactive din cauza ca ele sunt mai usor de formatat
vizual pentru a arata frumos, fara sa conteze daca functionalitatea este la
fel de buna pentru toata lumea.

Designerii mai au o practica foarte rea, tot pentru a le usura lor munca, si
anume chelesc toate elementele HTML de toate atributele lor implicite, adica
un div functioneaza la fel ca un span, se anuleaza toate marginile implicite
pentru toate elementele etc, dupa care acolo unde au nevoie, formateaza
manual elementele de care au nevoie, fix cum vor, fara sa trebuiasca sa mai
tina cont si de atributele implicite ale elementelor, care pot sa fie
afisate diferit in diferite browsere.
Asa ca ulterior poti imparti textul pe paragrafe cu <p>...</p> dar totusi
intre paragrafe sa nu ramana o linie goala cum ar trebui in mod implicit.

O regula de bun simt ar fi ca toate atributele HTML sa isi pastreze toate
atributele implicite, sau sa le fie modificate atributele HTML asa cum s-ar
dori sa apara acele elemente in mod normal, cand nu se foloseste niciun
atribut class sau id sau style.
Adica daca pun un link simplu <a href="/">label</a>, acel link sa apara
albastru, subliniat, iar daca se vrea ca pe intreg site-ul cand se pune un
astfel de link sa apara un link verde, atunci sa fie un link verde,
subliniat, dar nu sa apara ca link scris cu negru, si nesubliniat, trebuind
ca pentru fiecare link obisnuit sa se adauge o clasa ca si cum ar fi ceva
special, sau sa se specifice stilul css manual.

"Using scripting events, via JavaScript, to emulate links is also banned
under the WCAG2"

Asa este, insa Microsoft nu prea tine cont de asta si promoveaza crearea de
linkuri care folosesc cod Javascript prin intermediul asp.net.

Este intr-adevar bine sa nu apara linkuri goale de genul
<a href="/something"></a>

Asta face ca cititorul de ecran sa citeasca continutul atributului href, dar
alte cititoare deecran decat Jaws ar putea sa nu citeasca decat "link" si nu
e OK.

--Octavian
--
--
YOU OWN YOUR OWN WORDS
Aţi primit acest mesaj pentru că sunteţi abonat la "TIC-Lobby Group".
Pentru a posta în acest grup, trimiteţi e-mail la
tic-...@googlegroups.com
Pentru a vă dezabona de la acest grup, trimiteţi un e-mail la
tic-lobby-...@googlegroups.com
Pentru mai multe opţiuni, vizitaţi acest grup la
http://groups.google.com/group/tic-lobby?hl=ro
---
Aţi primit acest mesaj deoarece sunteţi abonat(ă) la grupul „TIC-Lobby
Group” din Grupuri Google.

Pentru a vă dezabona de la grup şi pentru a nu mai primi e-mailuri de la
acesta, trimiteţi un e-mail la adresa
tic-lobby+...@googlegroups.com.
Pentru mai multe opţiuni, accesaţi https://groups.google.com/groups/opt_out.

Dan Matei

unread,
Feb 25, 2014, 10:17:45 AM2/25/14
to tic-...@googlegroups.com

-----Original Message-----
From: "Octavian Rasnita" <oras...@gmail.com>
Date: Sat, 22 Feb 2014 23:04:52 +0200


Dragă Octavian

Dacă tot ai făcut efortul de a comenta în extenso și - din păcate - „din interior”, n-ai vrea tu să scrii un articol făcut să fie persistent,
în care să ne dai sugestiile bune de accesibilitate, dincolo de standarde ?

Ce bine ar prinde...

Dan Matei


Octavian Rasnita

unread,
Feb 25, 2014, 1:59:13 PM2/25/14
to tic-...@googlegroups.com
OK, o sa scriu in zilele astea un articol si o sa ma gandesc si la alte
eventuale probleme de accesibilitate si o sa ti-l trimit, probabil in
weekend.

--Octavian

----- Original Message -----
From: "Dan Matei" <D...@cimec.ro>
To: <tic-...@googlegroups.com>

Dan Matei

unread,
Feb 25, 2014, 2:27:54 PM2/25/14
to tic-...@googlegroups.com

-----Original Message-----
From: "Octavian Rasnita" <oras...@gmail.com>
Date: Tue, 25 Feb 2014 20:59:13 +0200

> OK, o sa scriu in zilele astea un articol si o sa ma gandesc si la alte
> eventuale probleme de accesibilitate si o sa ti-l trimit, probabil in
> weekend.


Grozav !

Dar unde ar fi cel mai potrivit de publicat ? Dragi listași, ce credeți ?

Dan Matei


Constantinescu Nicolaie

unread,
Feb 25, 2014, 2:35:35 PM2/25/14
to tic-...@googlegroups.com
Folosiți oricare din site-urile colistenilor numai să apară. pe Kosson dacă se dorește am fi onorați



Dan Matei


--
--
YOU OWN YOUR OWN WORDS
Aţi primit acest mesaj pentru că sunteţi abonat la "TIC-Lobby Group".
 Pentru a posta în acest grup, trimiteţi e-mail la tic-...@googlegroups.com
 Pentru a vă dezabona de la acest grup, trimiteţi un e-mail la tic-lobby-...@googlegroups.com
 Pentru mai multe opţiuni, vizitaţi acest grup la http://groups.google.com/group/tic-lobby?hl=ro
---
Aţi primit acest mesaj deoarece sunteţi abonat(ă) la grupul „TIC-Lobby Group” din Grupuri Google.

Pentru a vă dezabona de la grup şi pentru a nu mai primi e-mailuri de la acesta, trimiteţi un e-mail la adresa tic-lobby+...@googlegroups.com.
Pentru mai multe opţiuni, accesaţi https://groups.google.com/groups/opt_out.



--
Constantinescu Nicolaie
Information Architect
http://www.kosson.ro
Membru în BEX al ANBPR
Director
Open Acces Understanding
Information Science Sonar
digital curator for Nostrum Monumentum

Octavian Rasnita

unread,
Feb 25, 2014, 4:22:07 PM2/25/14
to tic-...@googlegroups.com
Din punctul meu de vedere este OK.
 
Mai trebuie doar sa il scriu... :-)
 
--Octavian
----- Original Message -----
Sent: Tuesday, February 25, 2014 9:35 PM
Subject: Re: TIC-Lobby: Iar cu accesibilitatea (mai ales pt. Tavi)

Liviu Constandache

unread,
Feb 25, 2014, 5:33:58 PM2/25/14
to tic-...@googlegroups.com
cu permisiunea unui prieten aflat intr-o situatie similara cu a lui Octavian pe numele lui Radu Vasile va atasez un material pe care el l-a facut privind accesibilitatea.

Mie mi s-a parut interesant. Porneam in discutia cu el de la ideea ca statul roman sa subventioneze tehnologii asistive si sa aplice legea. Faceam un brainstorming pentru a vedea ce ar insemna daca ar fi alocat un fond pentru subventionarea unor astfel de tehnologii. 

Sper sa va fie util,
Liviu
Liviu Constandache

Senior Consultant
Mobile: +40 722 210 587
E-mail: liviu.con...@gmail.com
accesibilitate.docx

Octavian Rasnita

unread,
Feb 26, 2014, 3:12:30 AM2/26/14
to tic-...@googlegroups.com
Este interesant materialul scris de Radu. Cand l-am citit mi-am adus aminte de o vizita pe care am facut-o la muzeul satului cand eram elev, unde am vazut pentru prima data o piua. Asta fiindca mai inainte mi-am adus aminte de zicala a bate apa-n piua. :-)
 
Despre problemele amintite de Radu au existat discutii printre orbi de multi ani, fara insa sa se fi schimbat ceva in bine.
Cand a aparut noua lege 448/2006, care deja are aproape 8 ani, unii orbi au fost entuziasmati ca va fi mai bine fiindca unele articole din lege sunau foarte bine. Mie mi s-a parut cam inutila de la inceput fiindca era totusi simplu de observat ca nu impunea sanctiuni functionarilor institutiilor statului in caz ca nu o respectau, si ca erau diverse portite de eludare a ei.
 
In 2003 am fost la o conferinta in Bratislava (unde am tinut o prezentare despre accesibilitatea site-urilor web), si acolo am discutat cu orbi din mai multe tari europene, si cam toti spuneau ca statul lor ofera ceva subventii pentru orbi. Mai mari sau mai mici, dar cam peste tot se ofereau. In unele tari se ofereau o suma fixa pe an, in altele se finantau doar anumite produse hardware si software pentru accesibilizare, in altele se subventionau doar partial, insa intr-o proportie foarte mare, de genul 90% etc.
 
In Romania insa, eu cred ca principala problema nu este lipsa oricarei subventii pentru echipamentele asistive, ci faptul ca cea mai mare parte a orbilor nu au pentru ce sa foloseasca intr-un mod productiv astfel de echipamente.
 
Radu spunea ca in alte tari statul a rezervat anumite meserii pentru orbi si a dat exemplul Italiei. Da, asa este, in Italia orbii au prioritate pentru a se angaja in meseria de telefonist, insa din pacate dupa cate stiu eu este singura tara in care se practica asa ceva, deci ma indoiesc ca va fi luata drept bun exemplu. In Spania asociatia orbilor este foarte bogata, cu investitii in diverse afaceri, ei administrand si loteria lor nationala, angajand o multime de orbi ca vanzatori de bilete de loterie, deci nu este chiar o meserie rezervata printr-o lege.
Iar in alte tari europene se practica acelasi lucru ca in Romania, adica handicapatilor li se plateste o suma cu care ei pot trai decent chiar daca nu pot avea un loc de munca, iar pentru orbi este si acolo dificil de gasit un loc de munca ca lumea. Unii mai muncesc pe acolo ca voluntari, dar un tip mai special de voluntariat, in care voluntarii primesc si ceva bani. Oricum, daca in Romania este de exemplu dificil sa iei un credit imobiliar daca esti handicapat chiar daca ai un loc de munca, in Belgia de exemplu un orb chiar roman fiind, poate sa ia un credit de la banca chiar cu o mica reducere, si chiar daca nu are un loc de munca pe perioada nedeterminata. Doar ca acolo alocatia pe care o primeste de la stat este de vreo 4 - 5 ori mai mare decat in Romania, iar costul unei locuinte este similar cu cel al unei locuinte in Cluj.
 
Radu spunea despre portita de ocolire a legii folosita de firmele care nu vor sa angajeze persoane cu handicap, nici sa nu plateasca acea taxa de solidaritate la stat, cumparand produse de la firme protejate. Ei bine, nici comunitatea orbilor nu are aceleasi interese in acest domeniu, fiindca tocmai datorita faptului ca nu au putut gasi un loc de munca, unii orbi si-au infiintat propria firma protejata.
Problema nu este ca exista firme protejate cu care alte firme pot colabora, daca acele firme protejate chiar au angajati cu handicap activi care lucreaza acolo. Problema apare cand o firma foarte mare de papetarie de exemplu intocmeste actele prin intermediul unei asociatii sau fundatii infiintate de firma respectiva doar pentru a atrage clienti care astfel sunt scapati de contributia la stat. Iar acea firma protejata angajeaza un handicapat pe hartie pe care il plateste cu salariul minim fiindca oricum nu prea are ceva de facut, dar firma face totusi tranzactii de milioane, scutind alte firme sa angajeze zeci sau sute de handicapati.
Drept urmare legea 448 a fost completata iar acum doar firmele protejate ale unor ONG-uri pot face operatiuni de intermediere sau vanzare, or aceasta schimbare nu are cine stie ce efect.
 
Interesul statului de fapt nici nu este acela de a se angaja cat mai mult handicapati, ci de a se atrage cat mai multi bani la buget prin intermediul acelei taxe denumita "de solidaritate" desi ea nu are nicio legatura cu solidaritatea, fiindca banii rezultati din ea nu sunt folositi de stat pentru a ajuta cu ceva comunitatea handicapatilor.
 
Uite, daca tot spuneai de brainstorming, o idee ar fi ca banii stransi din acea taxa de solidaritate sa fie folositi pentru finantarea subventionarii protezelor si dispozitivelor de accesibilizare pentru orbi cum ar fi computere, cititoare de ecran, scanere etc.
 
Daca o firma are cel putin 50 de angajati dar nu are angajati handicapati, AJOFM nu contacteaza niciodata firma respectiva si sa ii prezinte lista cu handicapati inscrisi ca isi cauta un loc de munca, desi exista handicapati inscrisi acolo, cu studii diverse, de la nivelul muncii manuale pana la nivel de doctorat.
AJOFM are insa grija sa notifice firma ca trebuie sa plateasca taxa de solidaritate. De asta nu uita.
Si sa nu uitam ca in primul rand institutiile statului care au cel putin 50 de angajati sunt obligate si ele de aceeasi lege sa angajeze persoane cu handicap. Ei bine, in afara de unele spitale in care mai exista masori orbi, restul institutiilor statului nu prea se inghesuie sa angajeze handicapati. In aceste conditii, statul nu este un exemplu bun. Cum poate atunci sa impuna doar firmelor private sa angajeze persoane cu handicap iar daca nu pot angaja sa fie "solidare" si sa plateasca o taxa?
 
Radu a mai amintit de o chestiune importanta care ar putea fi de mare ajutor handicapatilor care sunt in cautarea unui loc de munca, si anume despre beneficiul aparitiei unor institutii de mediere intre handicapati si firmele care i-ar putea angaja.
Firmele nu stiu ce pot face intr-adevar handicapatii, iar handicapatii nu stiu in care dintre locurile de munca de pe piata ar fi nevoie de activitati dintre cele pe care le pot ei face, plus ca le este mai dificil sa contacteze o multime de firme. Acei mediatori ar putea explica potentialor angajatori ce pot face handicapatii, ce experienta au, ar putea discuta la rece ca intr-o chestiune legata de afaceri, iar angajatorii ar putea avea incredere intr-o astfel de institutie de intermediere care ar garanta oarecum ca potentialii angajati sunt buni la ceva.
Pe de alta parte, handicapatii ar putea afla de la acei mediatori despre cat de accesibile sunt programele folosite in firmele care au locuri de munca disponibile si ar sti daca un loc de munca le este potrivit sau nu.
 
In Romania exista de exemplu o multime de call centere unde orbii ar putea munci fara probleme... probabil. Spun probabil fiindca nimeni nu stie care este cu exactitate munca care trebuie facuta acolo, daca trebuie sa citeasca si ceva de pe hartie, sau doar inregistreaza totul pe un computer, si nu stiu nici ce programe sunt folosite in acele firme si daca ele sunt accesibile. Nu se stie nici macar ce sisteme de operare sunt folosite, asa ca nu se pot duce sa spuna ca ei stiu nu stiu cate limbi straine si stiu sa lucreze pe computer, fiindca s-ar putea sa trebuiasca sa faca o munca total inaccesibila.
 
Probabil ca Radu ar fi avut multe de spus si despre sistemul de invatamant si accesibilitatea lui, dar cred ca a uitat si de aceasta problema.
Nici sistemul de invatamant din scolile speciale nu este unul foarte accesibil. Si in scolile de orbi se scrie pe tabla, iar cine vede... bine, cine nu... sa fie sanatos. Si bineinteles, toate liceele de orbi din Romania au profil uman, asa ca cei care ar fi interesati de matematici sau informatica trebuie sa se descurce pe cont propriu. Pe cont propriu este ceva mai greu si pentru cei care nu au un handicap, dar pentru orbi este si mai dificil, asa ca desi programarea este unul dintre cele mai accesibile domenii pentru orbi, in Romania exista programatori doar cati sa numeri pe degetele de la o mana.
Tocmai sistemele moderne de elearning ar fi putut fi mai accesibile si pentru orbi decat hartia, dar evident, nici acestea nu au fost create pornind de la idea egalitatii de sanse.
 
Deci in concluzie, am intrat intr-un an electoral, asa ca probabil si in acest an vor aparea bune intentii legate de binele handicapatilor, insa eu sunt cam sceptic ca se va schimba ceva semnificativ atat timp cat Romania se lupta sa fie doar pe penultimul loc din UE si nu pe ultimul.

Paul Fogarassy

unread,
Feb 26, 2014, 4:12:22 AM2/26/14
to tic-...@googlegroups.com
From: Octavian Rasnita

> In Romania insa, eu cred ca principala problema nu este lipsa oricarei
> subventii pentru echipamentele asistive, ci faptul ca cea mai mare
> parte a orbilor nu au pentru ce sa foloseasca intr-un mod productiv
> astfel de echipamente.

Dincolo există o distincţie între ceea ce primeşte persoana cu deficienţe şi ceea ce trebuie să asigure angajatorul.

În cazul în care un deficient reuşeşte să îşi găsească un loc de muncă, angajatorul trebuie să îi asigure accesibilitate la mediul fizic şi informaţional. Pentru asta primeşte ceva scutiri de taxe. Toate astea nu afectează drepturile personale despre care ai menţionat şi care variază de la o ţară la alta.

Probabil cele mai cumpărate echipamente pentru deficienţi de vedere sunt magnificatoarele electronice. Acestea permit unui slab văzător să citească aceleaşi documente pe care citeşte un văzător şi chiar să scrie sau să îşi taie unghiile etc.

Ştiu că în Germania casele de asigurări (că sunt mai multe, nu ca la noi ... à bon entendeur, salut!) negociază cu fabricanţii de echipamente preţuri foarte mici pentru anumite produse cu facilităţi minime. Produsele respective sunt incluse pe lista de echipamente care poate fi cumpărată din subvenţiile anuale. Pentru produse similare, dar mai scumpe, se decontează doar suma negociată pentru produsele cu facilităţi de bază.



_______________________
Dr.ing. Paul FOGARASSY
Director BAUM Engineering
tel. +40 729 099 260
www.baum.ro

Octavian Rasnita

unread,
Feb 26, 2014, 5:41:11 AM2/26/14
to tic-...@googlegroups.com
Pai si la noi putem spune ca e fix la fel in anumite domenii.

Si statul roman subventioneaza de mult timp toti orbii din Romania pentru a putea utiliza cititorul de ecran care costa cel mai putin.
Iar cum exista un cititor de ecran numit NVDA care este gratuit... aceasta este valoarea subventionata de stat. :-)

--Octavian

----- Original Message -----
From: "Paul Fogarassy" <p...@baum.ro>
To: <tic-...@googlegroups.com>

Liviu Constandache

unread,
Feb 26, 2014, 5:57:57 AM2/26/14
to tic-...@googlegroups.com
Corect ar fi sa subventioneze tehnologii asistive si instruire.
De ce sa pice in sarcina angajatorului tot necesarul?

In acest mod, angajatorii se vor feri sa angajeze persoane cu dizabilitati pentru a evita "alte cheltuieli" Si de ce ar subventiona doar aplicatia cand ar trebui sa subventioneze intreg pachetul (laptop, licente, aplicatie etc).

Octavian Rasnita

unread,
Feb 26, 2014, 7:25:28 AM2/26/14
to tic-...@googlegroups.com
Corect ar fi sa respecte constitutia si sa depuna eforturi reale, nu doar de forma pentru a asigura sanse egale.
 
Asta inseamna si sa subventioneze tehnologii asistive de care cei fara handicap nu au nevoie, si sa asigure un invatamant accesibil care sa nu ii marginalizeze pe handicapati ci sa ii ajute sa se integreze in societate.
 
Iar dat fiind nivelul de civilizatie, cum acestea nu vor fi sigur de ajuns pentru a asigura integrarea handicapatilor, ar trebui sa duca si o campanie de informare a mediului economic ca pot angaja persoane cu handicap si ca din asta pot obtine beneficii fiscale, dar adevarate, nu doar pseudo beneficii.
 
Si evident, ar trebui in primul rand ca institutiile statului sa angajeze persoane cu handicap. Adica de ce sa nu angajeze? Ca nu sunt in stare sa faca nimic? Pai cum, daca au urmat totusi un sistem de invatamant de stat si au obtinut diplome? Inseamna ca acele diplome au fost oferite degeaba fara ca persoanele respective sa fie in stare sa faca ceva, ceea ce nu este OK, sau pur si simplu ca cea mai importanta entitate din Romania care discrimineaza persoanele cu handicap este statul roman.

Liviu Constandache

unread,
Feb 26, 2014, 7:33:51 AM2/26/14
to tic-...@googlegroups.com
o idee ar fi ca banii care ar trebui dati de firme pe legea 448 sa fie pusi intr-un fond special care sa se ocupe de asa ceva.
Intr-o tara civilizata cum ai si dat exemple mai devreme, acest fond ar fi gestionat de un board format de reprezentanti ai ONG-urilor din domeniu. 
Insa in Romania mi-e teama ca daca ai face asa ceva, statul si-ar face repede niste ONG-uri de profil (cam cum e federatia parintilor in educatie)


tiberiu socaciu

unread,
Feb 26, 2014, 7:37:01 AM2/26/14
to tic-...@googlegroups.com
"o idee ar fi ca banii care ar trebui dati de firme pe legea 448 sa fie pusi intr-un fond special care sa se ocupe de asa ceva.". bai livius, pai nu pretenu-to boc a decis ca banul mere intai la bujet, unde "se depersonalizeaza", si abia de acolo mere la borduri si la unde mai arde, ca nu ajung cele 19 miliarde. pai se poate? asta macar fu mai istet: lua centurile pe rand, cate o juma de miliard cel mult, sa nu se prinda populimea ;). zici ca se rupe pnl prin plecare sau prin eliminare?

t.

Liviu Constandache

unread,
Feb 26, 2014, 7:41:33 AM2/26/14
to tic-...@googlegroups.com
pai daca era pretenu meu mai facea el asa ceva?
Direct ii puneam in bugetul meu de cheltuieli curente si veneam la cluj sa ii facem de petrecanie analizand statea tarii :))

Octavian Rasnita

unread,
Feb 26, 2014, 8:23:17 AM2/26/14
to tic-...@googlegroups.com
Ori si-ar face statul ONG-uri, ori ar avea "grija" de ei ONG-urile deja existente.
 
Cine sunt oare conducatorii ONG-urilor de frunte? Cine sunt acei parinti care fac parte din comitete si comitii? Cine sunt sefii sindicatelor?
Oameni apreciati de comunitate pentru realizarile lor stiintifice si contributia lor la comunitate din fonduri proprii neprimite de la stat? Eu as zice mai degraba ca tot un soi de politruci buni oratori carora le place sa iasa in fata, sa conduca, fie ca se pricep la management si organizare sau administrarea de fonduri sau nu.
 
Tot pentru binele comunitatii handicapatilor pe care se presupune ca ii reprezinta, si actualele ONG-uri ar prefera sa isi finanteze lor construirea si dotarea de sedii si nu ajutarea membrilor.
 
Cu alte cuvinte, intr-o tara de hoti nu am idee cine ar trebui sa administreze un astfel de fond incat sa nu se fure din el...
 
Sa nu crezi ca majoritatea orbilor de rand ar fi totusi de o calitate morala ireprosabila doar pentru motivul ca sunt orbi si ca inca nu au ajuns la putere. In Asociatia Nevazatorilor de exemplu nu se voteaza direct, ci prin imputernicire, ca in SUA. Asa ca orbii sunt impartiti in grupe intr-un mod strategic si in final voteaza doar seful de grupa. Iar daca puterea da unele telefoane pe ici pe colo, in punctele esentiale, pe la sefii de grupa si ii ameninta ca s-ar putea sa afle si altii ca nu ar trebui sa primeasca alocatie pentru handicap grav, ci doar una pentru un handicap accentuat, adica mai mica, sau ca poate nu ar trebui sa mai primeasca deloc, si ca nici sefi de grupa nu vor mai fi, sa vezi cum voteaza cu cine trebuie fara sa comenteze).
Iar pana la urma ceea ce fac ei este de o imoralitate egala cu a prostituatelor care trebuie sa presteze ca sa supravietuiasca, fiindca statul nu ii protejeaza in niciun fel. Nu ii protejeaza nici macar printr-o educatie din care sa inteleaga ca nu este bine sa fi moral, atat timp cat si ei chiar daca sunt orbi, vad totusi ca la nivelul conducerii statului coruptia este cu mult mai mare.
Reply all
Reply to author
Forward
0 new messages