Erori in argumentare-tipuri

[Andreea Visescu]

       
                                                   TIPURI DE ERORI IN ARGUMENTARE 
 
                                                       SOFISMUL SI PARALOGISMUL

  

• Studierea gandirii si a arugmentarii corecte , permite in genereal recunoasterea gandirii sau argumentarii defectuoase. in acest sens este evident ca o cunoastere a formelor logice si a regulilor de rationare permite indepartarea erorilor comise , indiferenent daca acestea sunt formale sau materiale.

•   Astfel , indepartarea erorilor formale se face in masura in care sunt cunoscute conditiile de validitate ale inferentelor sau regulilor de operare cu termeni , in urma identificarii erorilor comise putandu-se incerca asigurarea respectarii tuturor conditiilor. O problema mai complexa o constituie sofismele materiale , acestea find mai greu de identificat. O analiza atenta a continutului argumentarii si un limbaj clar si precis pot ajuta insa la inderpartarea unor astfel de erori si la construirea unor argumente corecte.

     Argumentul din eroare logică cunoscut și sub denumirea de argumentum ad logicam este o eroare logică în care se presupune că dacă un argument este eronat atunci concluzia sa este falsa. Are următoarea formă generală:
 

                         Dacă P, atunci Q.

                        P este un argument eronat.

                        Atunci, Q este fals.

ex:  Popescu: "Toti cainii sunt animale. Azorel e un animal. Asta înseamnă că Azorel este un caine."

       Ionescu: " Tocmai ai comis eroarea logică a apelului la consecințe. Îmi pare rău, nu ai dreptate, înseamnă ca Azorel nu este un caine."

      Georgescu:  Presupunearea lui Ionescu că Azorel nu este un caine este un argument din eroare logică. Asta înseamnă că Azorel trebuie neapărat să fie caine.

Argumentul din eroare logică poate fi privit ca o variantă la eroarea logică ad hominem, pentru că se bazează pe aparenta lipsă de credibilitatea a oponentului, un factor care este irelevant pentru corectitudinea teoriei prezentate (totuși poate ajuta la sprijunirea unui argument inductiv).

      Sofismul este eroarea comisa in mod intentionat, iar paralogismul este o eroarecomisa in mod neintentionat.Pe langa erorile formale (care se produc datorita nerespectarii regulilor devaliditateale inferentelor deductive), exista si erori materiale (erori de continut, legate desensul si semnificatia termenilor si a propozitiilor din componenta lor).

   Sofismele materiale sunt grupate in 5 clase:
1.sofismele de limbaj (ale ambiguitatii) sunt determinate de folosirea gresita atermenilor:
a) echivocatia se datoreaza folosirii intr-un mod ambiguu a unui termen
b) amfibolia apare atunci cand o expresie sau o propozitie dintr-un argument este ambigua din punct de vedere sintactic
c) accentul se produce datorita sublinierii improprii a unui cuvant sau a uneiexpresii dintr-un argument
d) diviziunea apare atunci cand un termen este folosit in mod colectiv in premisa , in timp ce in concluzie e folosit in mod diviziv (distributiv)
e) compozitia apare atunci cand un termen e folosit distributiv in premisa siin concluzie colectiv

2.sofismele circularitatii (argumentele circulare) sunt determinate de presupunerea a ceea ce urmeaza a fi argumentat:
a) argumentul circular se produce atunci cand se argumenteaza ca o propozitie este adevarata pentru ca este adevarata
b) expresiile circulare presupun ca ceea ce este de demonstrat a fost deja demonstrat
c) intrebarea complexa apare atunci cand este pusa o intrebare care presupune raspunsul la o alta intrebare, dar care nu a fost pusa
d) afirmarea repetata se produce atunci cand cineva incearca sa impuna o idee prin repetarea ei

3.sofismele supozitiei neintemeiate sunt argumentele care se bazeaza pe supozitii false:
a)bifurcatia apare atunci cand se presupune ca sunt posibile doar doua solutii, cand de fapt sunt mai multe posibile
b) falsa dilema se datoreaza unei bifurcatii, intemeindu-se pe supozitii false
c) inconsistenta se produce in baza unor premise inconsistente, din acestea putand  derivata orice concluzie

4.sofismele de relevanta se produc atunci cand premisele, desi sunt adevarate,nu sunt relevante pentru stabilirea concluziei:
a)  argumentum ad homines (argumentul relativ la  persoana) - se produce atunci cand se ataca persoana care sustine un  argument si nu se examineaza critic argumentul insusi 
b) argumentum ad ignorantiam (argumentul relativ la ignoranta) - se produce atunci cand se considera ca o propozitie este adevarata pentru ca nimeni nu a dovedit ca este falsa sau ca o propozitie este falsa pentru ca nimeni nu a dovedit ca este adevarata
c) argumentum ad verecundiam (argumentul relativ la modestie) 
d) argumentum ad populum (argumentul relativ la popor) - se produce atunci cand o concluzie este intemeiata prin apelul la opiniile multimii 
e) argumentum ad misericordiam (argumentul relativ la mila) - consta in inlocuirea apelului la temeiuri , dovezi , probe obiective cu apelul la mila pe care ar trebui sa o resimtim fata de cel in favoarea caruia se argumenteaza
f) argumentum ad baculum (argumentul relativ la baston) - atunci cand se incearca intemeierea unei concluzi prin apelul la forta sau la tema generala de amenintare cu folosirea fortei.

5.sofismele dovezilor insuficiente : atunci cand premisele sunt relevante in raport cu concluzia , dar nu sunt suficiente , cele mai intalnite forme fiind :
a) sofismul generalizarii pripite - atunci cand se generalizeaza asupra unei clase de obiecte pe baza unor exemple care sunt fie insuficiene , fie nereprezentative 
b) cauza falsa , cu urmatoarele forme :
- post hoc ergo propter hoc : atunci cand se argumenteaza ca A este cauza lui B deoarece A apare inaintea lui B 
- efecte comune : consta in a considera ca douo fenomene ce decurg dintr-un al treilea sunt la randul lor intr-o relatie de cauzalitate
- efecte reciproce : consta in a sustine ca A este cauza lui B , aceasta inseamna ca B nu poate fi o pauza a lui A 
- confundarea cauzei si a conditiei : aparitia unui efect presupune pe langa cauza si conditii de aparitie , sofismul costand in considerarea unora sau a tuturor conditiilor drept cauze
- confundarea cauzei si a efectului : atunci cand efectul este confundat cu cauza , in special datorita ignorantei. 


Andreea Visescu
clasa 9H

[Stefan Cristi]

                                          

  

Rosca Cristian Stefan

Clasa a 9-a H

--
Aţi primit acest mesaj deoarece sunteţi abonat(ă) la grupul „THE ALLIANCE 9H” din Grupuri Google.
 
Pentru a vă dezabona de la grup şi pentru a nu mai primi e-mailuri de la acesta, trimiteţi un e-mail la adresa the-alliance-...@googlegroups.com.
Pentru mai multe opţiuni, accesaţi https://groups.google.com/groups/opt_out.