O Scrisoare Pierduta Volum

0 views
Skip to first unread message

Cris Luczak

unread,
Jul 30, 2024, 11:47:17 PM7/30/24
to sokovscoperd

Profesorul Mihai Grăjdeanu și-a dorit să transpună opere romnești in benzi desenate si astfel să atragă publicul tnăr si sa-i facă pe elevi sa citeasca cu placere operele marilor scriitori romani.

o scrisoare pierduta volum


Downloadhttps://8budimonsi.blogspot.com/?tgs=2zTzJ1



Au prins viața in benzi desenate O scrisoare pierdută, Bubico, Cinele şi Căţelul, Enigma Otiliei , Hagi Tudose, Făt-Frumos din Lacrimă, Sobieski si romnii, Miorița, dar și diferite momente din istoria Romniei sau super eroii din fotbalul romnesc.

ROEXPAT: Opera lui Caragiale in banda desenata nu este singura lucrare. Mai enumăr: Momente din istorie. Istoria comunismului n Romnia. nceputurile/ Super eroii din istoria fotbalului romanesc in benzi desenate. Vol.1: Romania la campionatele europene.

Proiectul BD HISTORIA Benzi desenate istorice se adresează adolescenților, dar și n acest caz romanul grafic, și găsește locul și n rndul persoanele mature. Prin forța sa narativă și grafică, prin preocuparea sa pentru adevărul istoric, romanul grafic cu subiect istoric se pretează foarte bine unui studiu ncepnd cu clasa a VII-a pana la liceu si facultate. Studierea n gimnaziu, liceu si facultate, prin benzi desenate, a regimului comunist din Romnia, este un exemplu semnificativ de nvățare a istoriei, abordnd memoria colectiva. Pentru generațiile viitoare, banda desenata poate deveni, in sine, un document istoric.

Mihai Grăjdeanu: Aspectele pedagogice ale benzilor desenate sunt multiple, ncepnd de la școala primară pnă la liceu, inclusiv sistemul universitar. Tot mai mult ne ntrebăm cum putem să i motivăm pe elevi să nvețe, cum putem să le captăm atenția și să le transmitem cunoștințele necesare. De cele mai multe ori ne bazăm pe cuvinte n transmiterea informațiilor, nsă am observat că generația actuală de elevi are nevoie de mai mult.

Cuvintele nu mai au aceeași putere, nu mai reușesc să capteze, pe deplin, atenția elevilor. Cuvintele au nevoie de ajutor pentru a transmite mesajul dorit, iar imaginea poate completa ceea ce lipsește. Adaptarea operelor literare in benzi desenate reprezinta o oportunitate pentru școlari si elevi de a-si mbogăți cunoștințele si vocabularul, iar desenul strnește anumite impresii si trăiri interioare care nu pot fi exprimate altfel.

Selecția acestor titluri a fost făcută astfel nct să abordeze mai multe genuri literare si să acopere mai multe categorii de vrstă. n aceste benzi desenate, acțiunea este redată foarte clar, respectnd ideea originală, iar ceea ce a vrut să prezinte scriitorul prin descrieri și portrete, este reprezentat prin grafică (detalii, mobilier, vestimentație, aspectul personajelor etc.). Se păstrează textul original iar casetele de bandă desenată prezintă momentele principale ale operei literare n așa fel nct să fie foarte clar pentru elev ce se ntmplă n operă și să recunoască personajele și firul principal al acțiunii.

Este o metodă de a-i atrage pe elevi, n primul rnd, către literatura romnă. Să nu li se mai pară o povară să citească un roman cu mult text, fără imagini! Această abordare a unui subiect prezentat in bandă desenată, l ajută si pe profesor să poarte un dialog cu elevul care nțelege de la bun nceput despre ce este vorba n operă, fiind mai departe ndrumat să citească singur cartea, pentru a descoperi și alte detalii din poveste. Varianta textului n bandă desenată trebuie să lucreze n paralel cu varianta originală din carte.

Nu mi-am propus niciodată să nlocuiesc una cu alta. n banda desenată personajele prind viața și l ajută pe elev să nțeleagă acțiunea atunci cnd citește dialogul din carte (varianta originală) pentru că vizualizează personajele din banda desenată. nvățătorul sau profesorul poate analiza banda desenată avnd n vedere varianta originală a textului și poate crea pentru elevi diferite exerciții de asemănare sau deosebire.

ROEXPAT: Spuneați undeva ca elevii au venit și v-au spus (trebuie sa spunem ca de profesie sunteți profesor) ca au nvățat mult mai ușor intriga din cărți citind varianta BD. Va gndiți sa mai tipăriți un volum și cu alte opere ale scriitorilor romani?

Mihai Grăjdeanu: Am dobndit o experiență unică n Romnia, dar si pe plan european si internațional, o experienta pe care o pun la dispoziție nvățătorilor si profesorilor. Sunt foarte puțini autori BD care predau banda desenată in fiecare saptamana la scoala si cred ca sunt printre putinii autori din domeniu care au ora BD ca materie inclusa n programa școlară, iar aici nu ma refer la scoli sau facultăți de arte plastice. Atelierele de benzi desenate ncepute din 2010 mi-au oferit posibilitatea să călătoresc prin țară si să acumulez experiența pe care o am n prezent.

Prin acest mod am arătat si avantajele studierii benzilor desenate la școală, att pedagogice ct și multidisciplinare. De aici apare capacitatea de a dezvolta abilități complexe cognitive și comunicare multimodală. Elevii pot studia cum să construiască un scenariu, tipologia personajelor, să observe și să analizeze abordările estetice, grafice sau compoziționale ale celei de-a noua artă vizuală (așa cum este numită banda desenată), să rețină informații cu repere literare, istorice dar si din biologie, chimie, fizica, matematica sau științele pămntului. Am nceput prin a implementa metoda la ora literatura, după care am introdus-o la istorie si am continuat cu implementarea B.D.A.Ș la celelalte materii.

In ce privește activitatea de autor, voi aborda cu siguranță si alte opere ale scriitorilor romani, doresc sa continui ideea transpunerii operelor lui Mircea Eliade, ncepută deja cu un fragment din La Țigănci pe care l-am redat in cateva pagini de banda desenata. Ma voi concentra mai ales si pe operele clasice romnești care nu au in prezent si o varianta in BD. Aceste volume in banda desenata doresc sa fie traduse mai departe in limba franceza pentru publicul francofon, dar si in engleza.

Mihai Grăjdeanu: Am avut profesori de desen si activități artistice desfășurate att la scoală ct si la clubul de arte plastice dar si participări la diferite concursuri de desen din Mangalia (orașul unde m-am născut si unde am crescut). Practic, traseul meu artistic a nceput de la desenul cu creta pe asfalt, la malul mării si a continuat pnă la desenele pe care le fac acum la tablă, in clasele unde predau banda desenată, așa cum bine ați spus si dvs.

Voi continua să public revistele Comics Didactic si BD Historia unde promovez si alți autori BD din Romnia si binențeles că voi continua si cu lucrările mele de autor.
Un alt proiect important este Muzeul Animat prin care promovez patrimoniul si tezaurul istoric prin ateliere de benzi desenate pentru copii care se desfășoară chiar in muzee.

Am păstrat interacțiunea prin mediul online si copii din toata tara si din străinătate pot participa online la atelierele BD prin Opera Comica pentru Copii- Atelierele Micul Artist.
Urmează a IV-a ediție a Olimpiadei de Benzi Desenata pe care am inițiat-o sub egida Comitetului Olimpic si Sportiv Roman si a Academiei Olimpice Romane prin care promovam tinerele talente din ciclul primar, gimnazial si liceal. Despre regulament si tema ediția din anul 2023 le puteți descoperi pe pagina de Facebook OLIMPIADA DE BENZI DESENATE, o competiție recunoscuta de Academiile Olimpice Europene si Comitetul Olimpic si Sportiv Internațional.

Ion Luca Caragiale mplineşte astăzi 160 de ani, orict de paradoxal sună asta, pentru că de 100 de ani nu mai e printre noi. Modul n care a zugrăvit societatea romnească e unul surprinzător, lucrul care te izbeşte recitindu-i schiţele, nuvelele sau piesele de teatru e actualitatea lor, faptul că practic, personajele lui Caragiale continuă să trăiască printre noi.

Zilele trecute, amintindu-mi de statuile din faţa TNB, n contextul protestelor care au loc, chiar mă gndeam la ironia situaţiei, şi la ct de firesc se ncadrează personajele lui I.L. Caragiale n peisaj.

Sincer să fiu mă gndisem să caut vreunul din articolele publicate de Caragiale n epocă. Am găsit nsă ceva mult mai bun, o ediţie de colecţie O scrisoare pierdută, din 1953 n varianta completă.

ntmplarea face că primii ani de şcoală i-am făcut pe strada I.L. Caragiale, aşa că numele mi-a fost binecunoscut ncă din fragedă pruncie. mi amintesc apoi nişte volume de nuvele şi schiţe pe care le reciteam la un moment dat, iar apoi am ajuns şi la teatru, un volum cu albastru si galben.

Teodora Coman: Am ales meseria imediat după facultate, fiindcă mi se părea că altceva nu aș putea face. mi lipsesc complet abilitățile practice și mi-am zis că a mă face profesor poate fi o compensație sau chiar o răzbunare a copilului care am fost, privat de respect din partea unor profesori severi, uneori cu tendințe dictatoriale, care m-au făcut să urăsc școala. Am ales meseria ca pe o formă de reparație a trecutului personal.

Teodora Coman: Senzația de a sta n fața clasei este cea a unei persoane care dă, n fiecare zi, o probă a competenței n fața a peste 30 de copii, cu tot attea cmpuri vizuale, apte să ți detecteze dispoziția, ncrederea n ei și n tine, nivelul de relaționare, nivelul de cunoștințe, capacitatea de adaptare la nevoile lor, de inovare, de improvizare benefică, simțul critic și autocritic, onestitatea.

Teodora Coman: Cred că un chestionar administrat elevilor și părinților ar fi cel mai concludent. Totuși, copiii mă ascultă și, zic eu, relaționez bine cu ei. Asta nu nseamnă că nu e loc de mai bine.

Teodora Coman: Nu știu exact, cred că și din plăcere, și din timiditate. Am descoperit că a scrie mi dă libertate și mă obligă la o sinceritate pe care nu mi le permitea nici o interacțiune cu oamenii, oricum foarte modestă. De fapt, scrisul a fost o metodă de a scăpa de inhibiție. Aveam n facultate un coleg invidiat și admirat pentru nonconformismul lui: devora cărți n original, nvăța singur limbi străine, n timp ce noi ne chinuiam doar să ne nsușim cursurile și, da, scria poezie, era poetul n carne și oase. L-am auzit citind și efectul a fost hipnotic. Mai exista un poet, de data asta ca model de existență, nu de a scrie, era un personaj foarte charismatic și atipic dintr-un serial din adolescența mea, Northern exposure, l chema Chris-in-the-morning, făcea parte dintr-o comunitate pe ct de mică, pe att de eterogenă din Alaska. Chris avea zilnic emisiune la radioul local, un spațiu de dimensiunile și transparența unei vitrine, n care munca lui la microfon era la vedere și ntotdeauna dezbătea cte o problemă a comunității, a cărei soluție o găsea n literatură. O făcea cu atta pasiune, nct m-a lăsat cu gura căscată. De la el am auzit, pentru prima dată, de mulți poeți și prozatori despre care nu ți se spune niciodată la școală. Mergeam la Biblioteca Britanică sau cea Americană să caut autorii cu pricina și eram fericită că i pot găsi și descoperi.

93ddb68554
Reply all
Reply to author
Forward
0 new messages