IMPERIUL ROMAN NU A AVUT NICIO INFLUENTHA EVIDENTA ASUPRA ROM^NILOR SI ASUPRA LIMBII ROM^NE
hangeonos
limbii rom^ne.
ABSENTA INFLUENTEI IMPERIULUI ROMAN ASUPRA ROM^NILOR si LIMBII RUM^NE
ESTE ILUSTRATA clar PRIN LIMBA RUMANILOR SUD-DUNARENI CARE dupa 1000
de ani de stap^nire romana ARE UN FOND LEXICAL LATIN MAI SARAC DEC^T
RUM^NII NORD-DUNARENI, fara a mai aminti ca nu ei se numesc ROM^NI, ci
noi, care am stat doar 165 de ani sub ocupatia romana, pe un teritoriu
infim,
in comparatie cu Imperiul Roman de Rasarit.
Nu se poate explica prin slugarnicie, astazi mai mare, pentru ca
atunci dacii au opus o rezistenta mai mare romanilor, decat cei din
sud si cei de azi.
Orice populatie izolata pastreaza forma arhaica a limbii.
Deformari ale unor sunete sunt inerente, pe parcursul secolelor si
mileniilor, chiar la nivel de N in R, rom^ni in romiri (istrorom^nii),
dar fondul lexical si sufixele romane ar fi trebuit sa fie mai
evidente in sudul
Dunarii si ei ar fi trebuit mai curand sa-si spuna romani decat noi.
Intre ARM^NI si RUM^NI legatura este clara, at^t ca sunete c^t si ca
semnificatie:
AR^U, in arm^neste, inseamna R^U, in rom^neste si MAN inseamna OM, in
limba gotilor, care sunt
niste geti nomazi, dupa De Origine Actibusque Getarum, de Jordanes.
AR-MAN = R^U-MAN="omul de pe r^uri".
Graiul rom^nesc da sensul de THARAN cuv^ntului RUM^N.
Doar o speculatie ipotetica ii atribuie intelesul de ROMAN, in vadit
contrast cu sensul de sclav (sherb) din feudalism.
La capitolul sunete, cuvintele arm^nilor calca evident pe urma
Moldovei extra-limes si nu pe cea a Romei, chiar daca P trece frecvent
in C, (Picior-Chicior; CHETIOLUS nu exista; exista doar latinescul
Petiolus in chip de etimon pentru Picior).
Acest fenomen lingvistic exista la arm^ni si moldoveni si mai putin la
restul rom^nilor.
Cuvintele etrusce CECINA si CAERE le gasiti la banateni care zic
cecina la cetina, ceea ce s-ar putea sa fie chiar confirmat, daca
exista CETINA=conifere, in zona localitatii etrusce CECINA.
CAERUL de tors l^na (welum in latina) nu are cum sa apartina numai
etruscilor sau numai banatenilor, dar cuvantul exista sigur la
banateni, acolo, de unde pleaca latinitatea din punct de vedere
arheologic (VILLANOVA).
La 200 de ani de la retragerea romana nu a mai ramas nimica roman in
tot teritoriul rom^nesc.
Nu ca nu s-au romanizat toti dacii,dar nu a ramas nimica roman nici in
Dacia Traiana,care in ciuda acestei ocupatii nu a dezvoltat nimica
specific roman,nici macar aici.
Rom^nii nu au mai construit nimica, ca romanii.
Rom^nii nu au pastrat,tactica, structura si forma armatelor romane.
Nici numele roman al armelor ori structurilor militare romane nu s-a
pastrat.
Centurion era un termen militar de baza la romani,dar nu la rom^ni.
El lipseste la rom^ni ca si CENTUM.
Rom^nii nu au pastrat organizarea sociala romana.
Rom^nii nu au pastrat alfabetul si scrierea romana.
Rom^nii nu au pastrat niciun termen din administratia romana,ca si cum
ar fi uitat complet ca au existat vreodata romanii.
Rom^nii de nicairi (nici din nordul nici din sudul Dunarii) nu au nici
un termen specific roman (in limbajul colocvial rural), in limba
latina, desi rom^nii sunt latinofonii din toata aria teritoriului
cuprins intre Galitia si Adriatica,Boemia si Istambul.
Vestimentatia rom^nilor nu are nici in clin nici in maneca cu
vestimentatia romana,din Italia ori alt spatiu latin.
Portul rom^nesc este specific si aidoma celui de pe ceramica din
Rom^nia de acum 7000 de ani.
Muzica si dansurile rom^nesti nu au nici in clin nici in m^neca cu
Italia.
Fondul "latin" si "slav al limbii rom^ne se poate trage de la indo-
europenii care au precedat pe romani cu 1000 de ani in teritoriul
locuit de rum^ni.