"Cind ciobanul se supara pe sat,
nici satului nu-i merge bine!"
Intelepciunea populara nu se dezminte, mai cu seama in situatia actuala a
României. intr-o asa stare de fapt, satul nu-si pune nici latul de git,
practicind o sinucidere in masa, cum ar vrea ciobanul nabadaios, nici cenusa-n
cap, ci desemneaza un alt cioban, doar n-o sa stea poporenii fara cioban, nici
satul fara ciini, cum s-a dorit. Iata, dupa o serie insuportabila de esecuri
politico-guvernamentale care au ruinat Tara si au adus populatia la limita
disperarii, cind toate scursurile neavenite s-au perindat prin parlamente
somnambule si guvernari brigande, dupa spectaculoase ridicari si caderi in
sondaje de opinie vizind preferintele electoratului românesc, votul liber,
direct, individual si secret al populatiei a dus la "ciudatenia" (insuportabila
pentru mintile unora, fatuite pe calapoadele ingratitudinii si inconstientei
latratoare) aparitiei in turul al II-lea pentru prezidentiale a doi candidati
discutabili, in grade diferite: Ion Iliescu si Corneliu Vadim Tudor.
Ordinea numelor nu-i neaparat valorica. Controversati sint si unul, si altul.
Istoria atenta si cinstita a ultimului deceniu, cel mai blestemat, poate spune
multe. Dar, in tot acest deceniu, un singur glas a rasunat, scandalos de sonor,
afectind timpanele surde ale sacalilor acestei interminabile tranzitii (prin
care avutia Nationala a trecut in buzunarele sacalilor locali si de aiurea). a
fost glasul lui Corneliu Vadim Tudor; nu un fals, ci un autentic justitiar,
asumind, simbolizind si exprimind minia si revolta nationala, infricosind, pina
la spaima, haitele carnasierelor miloage, haitele hienelor vinovate de prada,
adunate acum sa-l sfisie in unanimitate. La un semnal, toate canalele de Radio
si Televiziune, toate "organele" de presa, toate "personalitatile politice" dar
TOaTE! s-au inhaitat in disperare sa-l ucida pe cel ce reprezinta speranta "la
limita" a mai mult de o treime (dupa altii – peste jumatate) din populatia
constienta a Tarii. aceasta haituire este cel putin suspecta. Un contracandidat
incredibil si neviabil este, de regula, trecut intre paranteze mediatice, la
"etc.", cel mult ironizat. Ura unanima a comunitatii mediatice certifica
autenticitate, valoare reala (poate chiar o sporeste) a candidatului-tinta,
scotind la iveala SPaIMa nascuta din interese partinice refulate in violente de
judecata si de limbaj, cu mult peste cota celui incriminat. E teama
vinovatului, a "jartelei penale", ca va fi dat in vileag. Toti neispravitii cu
pretentii, toti delincventii cu lustru, tradatori de elita si apatrizi cu staff
si-au unit afoniile in corul bezmetic al defaimarii. Sint mercenari, ucigasi ai
aDEVaRULUI, obrazuri si constiinte patate, nimicuri (indiferent de profesii si
ranguri) amenintate de pierderea privilegiilor. Liota omizilor alogene,
ingrosata cu tagma jefuitorilor autohtoni dedulciti la trai gras si puturos, a
pornit cruciada hamesita impotriva frunzei de stejar. Mass-media româneasca e
invadata de anomalii semidocte, de capete rase si de barbi insalubre, de
inteligente ofuscate si aservite (daca nu servile din nastere), acaparate si
platite de partide parazitare si de "privati", sub ochiul ticalosit al unui
CNa, debusolat si infestat, si el, de orgolii si de incompetente "algoritmice".
Turma victimelor e pastorita de calai intr-un exercitiu "democratic" de
masochism. Stere Gulea, Hadjiculea, Neica Sulea – tot nume "curat-românesti"
- au luat locul lui tov. Dulea, supervizind, cenzurind "democratic" libertatea
de expresie. De, baieti subtiri, de "Bucale" – vai de capul lor! S-au pus mot
un Neculai Constantin Munteanu (asta pederast) si Emil Hurezeanu (idem) –
fanatici "invatatori" ai unei democratii atit de autentice, incit se dovedeste,
pe zi ce trece si tot mai mult, o mare porcarie, salvata de motivatia absurda
ca "altceva mai bun nu exista". Cinste pe ei, cit par pe broasca! au, poate,
datorii pe-acolo baietii si au venit sa grebleze potul românesc, prestind
niscaiva manipulari. Ura viscerala pe care N.C. Munteanu o vomita de la
microfonul "Europei Libere" (libera de ce?), pina in ’89, a debordat si pe
ecranul PRO TV (miercuri, 29 noiembrie ora 19,30), primita-n causul mintii de
"noii martori ai lui Iehova": a. Cioroianu (poreclit "istoric", cind el este
asistent de istorie; istorici sint Iorga, Xenopol, Balcescu, Pârvan,
Daicoviciu, Giurescu. Pentru el, e prea devreme), B. Chirieac, jurnalist cu un
picior in "adevarul" (?!) si cu altul in comediile lui Caragiale, Valeria
Dorneanu – tot jurnalista si ea, plus anonimul grasan si barbos, de stranie
rezonanta – Nahoi (sic!). Toti si cu veninu-n limba, mascati de o deplorabila
"inteligenta". argumentele lor toxice? Tabu-urile zanaticei politici actuale de
tip New World, New age etc., spaimele imaginii externe posibile, groaza ca ne
papa asia, pe cind Europa ne arata dosul, refuzindu-ne globalizarea,
nord-atlanticizarea, pomana dramuita a dolareilor FMI si BM (de nimic
justificata in afara de latratul "creatorilor de imagini" din mass-media
"civilizata"). Vai! aman! aoleu, muma! Ce ne vom face? Imagini trucate,
atitudini rastalmacite, manipulare abjecta in scop denigrator, expresii
obsedante (mitraliera, justitia, coruptia), totul intr-o gifiiala prea
disperata ca sa nu vedem in spate adevaratele adevaruri. Ciuntiri si
malitiozitati demne de jurnalisti acreditati in Bronx si Harlem, cu parfum de
fasole balcanica. Iata-i pe "disperatii" creatori si manipulatori de opinii!
Creatori de false apocalipse. Ca o eroare a Creatiei, Dumnezeu n-a facut
intotdeauna si chipul omului dupa cum ii este sufletul. Sau invers. Toata
aceasta desantare de hazna, eruptie fecaliera a Cutiei Pandorei, este posibila
doar in satul fara ciini numit (inca) România. Urletul lugubru al haitelor de
hiene alertate intr-o jungla umana, unde un vinator redutabil si providential
spune STOP! haosului si putrefactiei abil ticluite de premeditarea maladiva,
face tot mai previzibil triumful lui Corneliu Vadim Tudor. Toti detractorii si
defaimatorii acestuia, iesiti ingrozitor la rampa interesului disperat, sint
demult la mina pamfletarului neiertator. N-am vazut in viata mea atita ura
impotriva unui singur om – cel mai putin vinovat dintre toti. Orice cosmar
pare, prin comparatie, un vis erotic. Prea inocentii mediatori, contaminati de
tendentionismul ocult al "scolilor" occidentale, n-au bagat de seama efectul de
bumerang al oricaror scenarii straine aplicate Poporului Român. Cum ramine cu
"vox populi…", stimabililor? Lectia asta nu v-a predat-o impostorul cel mai
stupid – SAUL BRUCKNER?
Prof. Constantin Stana,
Drobeta-Turnu Severin