MESAGERUL nr. 38 pt. 8

[Universal Dynamics]

Lumea pe scurt

l "De dragul pacii in Orientul Apropiat, sint gata sa fac orice
si sa merg oriunde, chiar si la Polul Nord, si sa ramin acolo pina se va
incheia o pace intre israelieni si palestineni" - a declarat Bill
Clinton. Presedintele american a facut aceasta declaratie in contextul
racirii alarmante a dialogului Netanyahu-Arafat. Acum citeva zile, seful
statulul evreu s-a intilnit cu liderul palestinian la linia de demarcare
Israel-Sectorul Gaza, dar rezultatele intrevederii au fost apreciate de
observatori
a nule. l In al doilea tur al scrutinului prezidential din Serbia s-au
prezentat mai putin de jumatate din alegatori, incit el a fost
considerat nevalabil. In cursa pentru fotoliul de Presedinte a fost
lider presedintele Partidului Radical Sirb (nationalist), Vojislav
Seselj, care a intrunit aproape 50 la suta din simpatiile electoratului.
Cu ocazia relativei victorii, Seselj i-a servit pe reporteri cu felii
dintr-un tort enorm, pe care era scris cu crema "Srbija e velika"
("Sirbia e mare"). Nici dintrte mu
tenegreneni nu s-au prezentat la urne majoritatea. La turul al doilea,
de peste o luna, cele mai multe sanse le au socialistii Momir
Bulatovici, presedintele actual al Muntenegrului, si Milo Djukanovici,
primul-ministru, ambii acumulind acum cam acelasi numar de sufragii. l
In Croatia a inceput o lupta necrutatoare impotriva coruptiei. Prima
victima a acestei campanii a devenit ministrul-adjunct al economiei,
Petar Petric, care a pus mina pe "numai" 150 mii de marci germane de la
un fost coleg din Cabinetul
de ministri. A fost arestat si un alt ministru-adjunct al economiei,
Milan Brezak, pentru contrabanda cu zahar. Politia militara a dat de
urmele unei grupari mafiote, compusa din 10 persoane, in frunte cu
col.Zeljo Maglov, ce confiscau autoturisme, pentru incalcari inventate
de ei, trimitindu-le "inamicilor lor de moarte" - colegilor de breasla
din Serbia. l Cin Cen Ir, 55 de ani, numit pina acum "marele conducator
al natiunii corteene", a fost ales in functia suprema de secretar
general al partidului comun
st din Coreea de Nord, la cinci ani dupa decesul tatalui sau, dictatorul
Kim Ir Sen. Fara a face vreo declaratie cu ocazia inscaunarii, dupa cum
considera analistii, acesta va continua linia de totala austeritate si
de promovare a unui rarisim cult al personalitatii, ceea ce echivaleaza
continuarii cosmarului in care traiesc azi conationalii sai.

Caii riiosi in cautare de copaci scortosi
Acest om e bine cunoscut in lume - de la Tiraspol in Udmurtia,
de la Comrat la Moscova, de la Kiev la Budapesta... In capitala Ucrainei
a facut studii si - se zice - disidenta, fapt pentru care a mai facut si
puscarie in republica autonoma amintita. La Comrat si la Tiraspol, in
mediile actualilor diriguitori, e cunoscut ca un aprig aparator al ideii
de autonomii cu statute asa cum si le poftesc ei. Moscova, mare cum e,
il stie mai slab - ia colea colegii de breasla -, ca pe un harnic
ocrotitor al so
inismului si al expansionismului rusesc; posibil si moscovitii ce au
lucrat la editurile scriitorilor sovietici, doar subiectul de care
vorbim s-a manifestat si ca traducator din poezia moldava. La Budapesta
il cunoaste, cel putin, premierul Gyula Horn care, acum vreo doi ani,
i-a decernat o medalie pentru ca X.-ul nostru s-ar fi revoltat public,
in 1956, cind tancurile sovietice au dat iama, prin baltoace de singe,
in capitala maghiara...
Sigur ca da - e vorba de dl Boris Marian, redactorul-sef al
oficiosului "Nezavisimaia Moldova", un ins implicat de la o vreme in tot
mai multe istorii gazetaresti cu iz politico-scandalos. Nu am fi facut
pentru nimic in lume fisa biografica de mai sus, a dlui B.Marian,
pornind de la ideea ca spatiul de ziar trebuie utilizat pentru probleme
mai insemnate. Dar, fara ea, cititorul nu ar fi inteles oscilatiile,
piruetele pe care le face, cu anosta abilitate, domnia sa in fata celor
vreo 13 mii de citito
i, citi ii are ziarul pe care il conduce. Astfel, in unul dintre
ultimele sale editoriale, intitulat "Ca in Evanghelia dupa
Cel-Viclean...", B.Marian, care si-a facut deja reputatia de aparator al
diferitelor persoane, personalitati si chiar institutii dubioase, apare
in postura de avocat al... lui Vladimir, Mitropolitul Chisinaului si al
unei bucati din Moldova istorica. Ce-l poate uni pe un ateu innascut, ca
Boris Marian, cu Inalt Prea Sfintia Sa? Raspunsul vine cu necesitate,
daca luam cunostinta de ulti
ele declaratii din mass media ale I.P.S. si de editorialul cu pricina al
sefului de la "Nezavisimaia Moldova": ii uneste ura fata de Mitropolia
Basarabiei - aici si acum, cel putin. Nu e clar cine e Vicleanul invocat
de dl B.Marian, se pare, insa, ca e chiar domnia sa, deopotriva cu toti
cei pe care ii apara cu atita zel, ba ii mai si indeamna la intarirea
starii de spirit agresiv ("po-boitovski", zice dl Marian) in lupta lor
defel crestineasca impotriva crestinilor ce mai au, pe linga credinta in
Dumnezeu,
si sentimentul demnitatii nationale, cu care, dupa Sfinta Scriptura,
trebuie sa ne prezentam cu totii in fata Mintuitorului. Ii mai leaga si
indiferenta fata de sciziunea cu adevarat politica din sinul Bisericii
din R.Moldova si ne referim la vinzolelile in legatura cu constituirea
unei Eparhii gagauze, alaturi de cea din Transnistria, despre care nici
Boris, nici Vladimir nu au spus o vorbulita dezaprobatoare.
Ca sa-si demonstreze taria spiritului de agresor al
romanismului, B. Marian "face paf", in gazeta-i, nu numai din aderentii
si simpatizantii Mitropoliei Basarabiei, dar si din "mina de unionisti"
(atitia sint in R.M., in opinia d-lui!). Dupa care toate "aiurelile
crestino-promoscovite" marianiene o iau razna in crescendo: cavalerul cu
medalie ungureasca se rafuieste si cu Preafericitul Teoctist, Patriarhul
Bisericii Ortodoxe Romane, cu membrii Curtii de Apel a R.M.,
amintindu-le acestora, la unison
u I.P.S., de un posibil razboi cu substrat religios in republica. Ce
imensitate a imaginatiei de poet, fie el si ratat in poezie! Ce
streptease de spirit "boitovski"! Daca I.P.S. Vladimir si ortacii sai se
lasa dusi pe valurile imaginatiei agresive-antiromanesti a lui B.Marian,
atunci cu certitudine nu va fi bine in R.Moldova: s-ar putea ajunge
chiar si la un razboi - pentru inceput, la unul intre credinciosi... Iar
cit priveste cocotarea lui B.Marian pe acelasi tandem cu I.P.S.
Vladimir, nu trebuie sa face
enigme din lucruri evidente. Pur si simplu, cum spun romanii cei atit
de "iubiti" de redactorul-sef al oficiosului chisinauean, "calul riios
cauta copacul scortos". Si fiindca redactorul-sef de la "Nezavisimaia
Moldova" s-a cam prea dat cu rusii si cu limba lor, sa-i traducem in
proverbul din "biata" romana in "mareata si atotputernica" d-lui limba
adoptiva: "Ribak ribaka videt izdaleka".
Vlad POHILA

Aviz
In scopul lansarii si propagarii tinerelor talente
interpretative, al promovarii creatiilor de valoare din domeniul muzicii
usoare si al perpetuarii memoriei cunoscutului duet Doina si Ion
Aldea-Teodorovici, Societatea Culturala "Pasarea Phoenix" si Fundatia
Culturala "Maluri de Prut", cu sprijinul Directiei Tineret si Sport, al
Directiei Cultura ale Primariei Chisinau, al Ministerului
Invatamintului, Tineretului si Sportului si al Ministerului Culturii al
R.Moldova, organizeaza la Chisinau editia I
I a Festivalului-Concurs de muzica usoara "Maluri de Prut-1997". Pot
participa tineri interpreti, care isi anunta prezenta in actiune pentru
prima data sau care au mai participat, dar nu au cucerit Marele Premiu,
Premiul I si Trofeul actiunii.
Virsta de participare este de 15-30 de ani.
Fiecare interpret prezinta doua piese in limba romana, una la
alegere (fara obligativitatea de a fi o prima auditie) si una din
palmaresul componistic al lui Ion Aldea-Teodorovici.
Se admit duete si triouri vocale. Se accepta interpretarea
pieselor cu grup vocal-instrumental. Se prezinta negativele in doua
moduri:
1) banda de studio viteza 38
2) caseta tip II Cr2 0 sau metal tip IV, pasaportul sau
adeverinta de nastere.
La momentul preselectiei se indeplineste o fisa cu date
autobiografice, date despre autorii muzicii si textului (versurilor)
pieselor propuse, textul dactilografiat in 2 exemplare, doua poze
alb-negru 13/18, curriculum vitae la zi (studii, mentiuni, premii,
activitate curenta) si se achita la secretariatul Concursului o taxa de
participare in suma de 25 de lei.
Confirmarea participarii in etapa de preselectie are loc pina la
data de 27 octombrie 1997. Relatii la tel. 23.22.50.

Revista revistelor
A aparut nr.1/1997 al revistei de istorie si cultura "Destin
romanesc", patronata de Fundatia Culturala Romana. La rubrica Basarabia
sub stapinire ruseasca este inserat articolul lui Ion Chirtoaga despre
trecerea in timp a localitatii Palanca, situata pe malul limanului
Nistrului, localitate de importanta strategica pentru Tara Moldovei.
Studiul T.Varta trateaza problema domeniilor manastirilor din Basarabia
(1812-1917), o rana singerinda pe trupul multpatimitei Basarabii. In
Moldova dintre Prut si
istru domeniile manastiresti atingeau cifra de 200, formind citeva
categorii: cele aflate in posesiunea Locurilor Sfinte din Rasarit
(Sfintul Mormint, Patriarhia din Antiohia, manastirile din Sinai),
manastirile de pe muntele Athos si cele ce apartineau manastirilor
moldovenesti neinchinate.
Un alt compartiment al revistei gazduieste articolul "Legaturi
intre romani in timpul revolutiei de la 1821" de Apostol Stan.
Evenimentele social-politice si militare din 1821 in Principatele Romane
au constituit un moment remarcabil in istoria intregului popor roman,
contribuind la precipitarea unor aspiratii nationale. Programul
revolutiei, conduse de Tudor Vladimirescu, cu precadere ideile sociale
si nationale promovate, au cunoscut o larga raspindire si, mai ales,
receptare, nu numai in Tara Rom
neasca, ci si in celelalte provincii, printre care Moldova,
Transilvania, Banat, Bucovina si chiar Basarabia. Conceptele de patrie,
neam si natiune, precum si numele poporului roman, privit sub forma
apartenentei lui la aceeasi comunitate, ci nu la o provincie detasata,
sint actualizate si puse in circulatie cu o mai mare forta si rezonanta
prin evenimentele revolutionare de la 1821.
In articolul Aureliei Popa "Ideea nationala in publicistica
eminesciana" gasim o fundamentare, explicita si revelatoare, a
conceptiilor poetului nostru national in tema abordata. Eminescu se
situeaza pe pozitii organicistice in tratarea istoriei si natiunii.
Pentru poet individualitatea nationala este imuabila in timp,
determinata aprioric. Eminescu a respins problema cosmopolitismului:
"Individul e osindit prin timp si spatiu de-a lucra pentru acea singura
parte careia ii apartine. In zadar ar ince
ca chiar de-a lucra deodata pentru toata omenirea, el e legat prin
lanturi nedesfacute de grupa de oameni in care s-a nascut". Poetul a
facut din limba si litertura, stiinte, legislatie, industrie criterii de
civilizatie a unui popor. Apartinind intregii natiuni, limba este un
ligament al constiintelor intr-o unitate de simtire: "...limba
romaneasca este organul prin care acest neam mosteneste avutul
intelectual si istoric al stramosilor lui. Copilul nu invata numai a
vorbi corect, el invata a gindi si a si
ti romaneste". Odata cu pierderea limbii o natiune isi pierde si
identitatea, acel care vorbeste ruseste rus e, desi s-ar putea considera
pe sine roman. Eminescu considera ca natiunile pot exista peste orice
realitati politice, unitatea romaneasca fiind parte a conceptiei
eminesciene despre nationalitate, subiect abordat fundamental in
publicistica sa. Iar limba romana "este poate singura care aproape nu
cunoaste dialecte, obiceiurile populare sint in general aceleasi,
religia a ramas, cu toata sciziunea fo
mala a bisericii, aceeasi in sinea ei".
Semnalam si alte teme de interes major, prezentate de revista:
"Gh.Asachi - un precursor al culturii romane moderne", de Valeriu Nazar;
republicarea, dupa 56 de ani, a unui articol despre Maresalul Averescu,
semnat de Petre Papacostea, secretarul politic al ilustrului nostru
copamintean; evocarea personalitatii lui Ion Nistor, istoric roman de
seama, om politic si animator al vietii culturale, reprezentant marcant
al generatiei Marii Uniri; secvente din activitatea intelectualilor din
Vechiul Regat,
Ardeal si Bucovina in Basarabia anilor 1918-1920, comentate de Gh.Palade
etc.
Rodica MAHU

Biblioteca: un generator si un producator de informatie
Saptamina trecuta, la Biblioteca Municipala "B.P.Hasdeu" din
Chisinau, s-a desfasurat o conferinta nationala de analiza a
rezultatelor Programului PHARE, patronat de Uniunea Europeana. In
calitate de mesager al U.E., in intervalul 3-5 octombrie, a fost prezent
la Chisinau dl Traian Brad, directorul Bibliotecii Judetene "Octavian
Goga" din Cluj. Solicitat de reporterul <M>, domnia sa a tinut sa
remarce: "Acum un an, am convins Comisia 13 a U.E. ca e nevoie, in acest
spatiu, de o cunoastere a actiuni
or Uniunii Europene in domeniul bibliotecilor. In perioada respectiva,
biblioteca "Hasdeu" a inregistrat rezultate remarcabile. De aceea, au
fost invitati sa preia din experienta ei directori ai bibliotecilor
raionale de la noi, alti sefi de institutii similare. E vorba de
servicii noi si imbunatatite sau de servicii ce nu au existat pina la
aceasta ora pentru utilizatorii bibliotecii. Prin "utilizator"
intelegindu-se nu numai cititorul, ci si beneficiarul celorlalte
mijloace de informare, ce stau la dispoz
tia chisinauenilor. Prin atare gest, Biblioteca "Hasdeu" se manifesta ca
promotor al noului, facind primii pasi spre integrarea europeana, pentru
ca biblioteca si bibliotecarii nu pot functiona decit integrati in ceea
ce se cheama comunitate locala. Propunem formule noi - daca pina acum
exista o paradigma in relatia cititor-biblioteca, care se structura
biblioteca-cititor-carte, acum paradigma aceasta s-a invechit. Trebuie
sa luam in calcul o alta paradigma: utilizator-biblioteca-informatie,
caci biblioteca
nu mai e ceea ce fusese odata, numai un generator de lectura. Ea este un
generator si un producator de informatie. Cine detine aceasta
informatie, e cistigator in competitia cu timpul. Biblioteca "Hasdeu"
incearca, la modul esentializat, sa puna la dispozitia utilizatorilor
informatia. Ea si pruduce informatie, o culege din diverse surse si o
concentreaza, comunicind-o apoi utilizatorului. Aceasta e menirea de
viitor a unei biblioteci ce vrea sa se integreze in comunitatea pentru
care a fost creata."
La intrebarea subsemnatei, daca, la ora actuala, reteaua de
biblioteci din R.Moldova e dotata din punctul de vedere al tehnicii de
calcul corespunzator cerintelor la care dorim sa ne ridicam, Traian Brad
a raspuns: "Nicidecum, si nu numai la Dvs. Si in Romania, dotarea cu
carte si cu tehnica de informatizare e departe de standardele europene.
Cunosc realmente care sint parametrii de dotare cu carte - si pot spune
ca aici sint dintre cei mai modesti. Tot atit de modesti sint si in
Romania. Asteptam c
o insanatosire economica sa aduca si o recunoastere a meritelor pe care
biblioteca le are in cautarea informatiei, in prelucrarea si in oferirea
ei catre utilizatori. Desigur, vom avea inca ani multi de asteptat. Pe
de alta parte, trebuie sa recunoastem ca informatia vine din spate -
vrem noi sau nu vrem. Si atunci, surse diverse - Internetul,
mediatecile, mijloacele multiple de mediere a informatiei - obliga
bibliotecile sa se doteze la nivelul la care pot fi cit de cit apropiate
de nevoile oamenilor ce l
calca pragul. Ceea ce fac colegii mei de aici este meritoriu, relatia
cu Tara fiind una dintre cele mai benefice. Intr-o perspectiva mai
indepartata - in doi-trei ani - speram sa putem comunica prin bazele de
date ce se realizeaza in R.Moldova cu bazele de date realizate la noi in
tara".
R.M.

"Eu nu vreau sa trec cuminte prin viata..."
La 3 octombrie, in incinta Bibliotecii Publice "Onisifor Ghibu"
din Chisinau, a avut loc vernisarea expozitiei pictorului Iurie Matei.
La vernisaj au participat colegi, critici de specialitate, oameni de
cultura si politicieni de prim-rang, diplomati. In luarile de cuvint,
s-a vorbit, in termeni elogiosi, despre lucrarile tinarului artist,
remarcindi-se saltul calitativ, inregistrat de plastician in perioada de
dupa ultima sa expozitie personala, gazduita de acelasi spatiu generos
al Bibliotecii "Gh
bu". Intre timp, Iurie Matei a fost invitat in Olanda, unde a avut un
turneu in sapte orase, alaturi de doi graficieni cehi si de un sculptor
din Polonia. Iar in perioada urmatoare artistul va avea o expozitie
personala la Amsterdam.
In cadrul vernisajului, fratilor Matei - protagonistului
evenimentului expozitional si fratelui sau mai mare, poetului si omului
politic Valeriu Matei, - le-au fost inminate seturile de medalii
"Eminescu integral". Reamintim cititorului faptul ca Setul include patru
piese, fiind o donatie a sponsorului Nicolae Chirilciuc, presedinte al
"Moldova Nord Banca", consilier municipal de Balti. Tirajul e de o suta
de seturi, unul dintre ele fiind depus pentru pastrare la Muzeul Louvre
din Paris, un altul -
a Metropolitan Museum din New York. Tinarul artist plastic a acceptat sa
ne acorde un interviu.
Rep.: Iurie Matei, cum iti autodefinesti maniera plastica,
stilul?
I.M.: Cred ca ma gindesc mai putin la stil atunci cind imi trece
prin minte o idee, in tot cazul, el nu primeaza - gasesc stilul adecvat,
pentru a scoate in evidenta frumusetea unei idei, conferindu-i un plus
de expresivitate. De fapt, atasarea la un curent, la un stil nu e treaba
artistului, ci a criticii. Si-apoi, orice artist aspira sa fie creatorul
unui curent nou in arta. Cred ca spre asta tind si eu.
Rep.: Te apropii de arta conceptuala?
I.M.: In ultimele mele pinze sint anumite lucruri pe care un
privitor fara o anumita pregatire nu le poate intelege. Pe de alta
parte, simplific formula plastica, dar si mesajul, fiindca e foarte
dificil s-o iau prea "brusc" pentru spectatorii de la Chisinau. Pe
viitor, cei care vor binevoi sa vina la expozitiile mele vor vedea ca
recurg la aceste simplificari intentionat.
Rep.: Criticii remarca la dumneata tenta spre senzational,
dorinta de a epata prin orice mijloace. Cum le raspunzi?
I.M.: Toti artistii pina la mine si-au dorit acest lucru, de a
uimi lumea, fiindca, in modul acesta, mai poti s-o atragi, poti crea in
jurul tau o atmosfera de curiozitate si, astfel, iti faci un nume. Cei
cuminti trec, la fel de cuminte, in lumea cealalta, fara sa lase in urma
lor ceva extraordinar. Eu nu vreau sa trec cuminte prin viata. Vreau sa
trec chiar facind zarva, taraboi...
Rep.: Fara a fi un scop in sine?
I.M.: Fara a fi, poate e firea mea asa. Nu tin cu tot dinadinsul
sa fiu original. Pinzele mele sint sincere. In acelasi timp, recunosc -
imi place sa provoc discutii. De altfel, si in expozitiile din
strainatate publicul reactioneaza la fel ca cel din Chisinau. Insa eu
vreau sa schimb putin fata lucrurilor - celor triste sa le dau putin
haz, celor ce mi se par prea vesele sa le dau putina tristete, pentru ca
vreau sa contribui si eu putin la schimbarea fetei lumii.
Rep.: Lucrarile dumitale se preteaza, generos, la multiple
interpretari. Cum explici, de pilda, merele din ciclul cu arlechini?
I.M.: Marul muscat, prins in cuie metalice, nu mai e un mar
banal, un fruct oarecare, ci devine un personaj ce ajuta la intelegerea
intregului tablou. In ciclul pe care l-am realizat in ultimele cinci
luni, personajul central are in fiece pinza o cu totul alta expresie,
redind stari psihologice diferite.

Rep.: Iti multumim si iti dorim succese!
Lucretia BRAD

O conditie obligatorie
Bisericile Ortodoxe din Europa intentioneaza sa-si infiinteze,
la solicitarea conducerii Uniunii Europene, o reprezentanta pe linga
U.E. Potrivit Biroului de presa al Patriarhiei Romane, membrii Sf.Sinod
al Bisericii Ortodoxe Romane au decis, in cadrul lucrarilor acestui for,
sa-si trimita un delegat la aceasta reprezentanta pe linga U.E. In alta
ordine de idei, surse autorizate din cadrul Patriarhiei Romane au
declarat ca reprezentanti ai P.R. vor relua dialogul in toamna acestui
an cu reprezentant
ai Patriarhiei Moscovei pentru recunoasterea Mitropoliei Basarabiei.
Mitropolitul Daniel al Moldovei si Mitropolitul Nestor al Olteniei au
fost mandatati de catre Sf. Sinod sa reia dialogul cu Patriarhia
Moscovei. Pe de alta parte, o delegatie a Consiliului Europei va vizita
Chisinaul, in perioada 15-19 octombrie, iar una dintre conditiile C.E.
pentru acceptarea R.Moldova in acest for o reprezinta recunoasterea de
catre Guvernul de la Chisinau a Mitropoliei Basarabiei si, implicit,
mijlocirea de catre auto
itati a unei intilniri intre delegatii C.E. si reprezentantii
Mitropoliei Basarabiei, preconizata pentru 16 octombrie.

Librarie Oxford la Chisinau
Vinerea trecuta, la Chisinau, a avut loc inaugurarea oficiala a
unei librarii a Editurii "Oxford University Press" (OUP) din Marea
Britanie. Directorul general al Reprezentantei OUP la Chisinau, Petros
Papassarantopoulos, a declarat ca Universitatea din Oxford este prezenta
in R.Moldova de la sfirsitul anului 1996, cind a inaugurat un Centru
Educational. Centrul a organizat seminare pentru 100 profesori de limba
engleza si primele examene Oxford la Chisinau, diplomele eliberate fiind
valabile in toa
e tarile lumii. Libraria deschisa propune un spectru larg de titluri.
Doritorii pot solicita orice carte din catalogul general al Editurii
OUP. Sistemul electronic de plasare a comenzilor, valabil si pe CD-ROM,
le permite persoanelor sa obtina cartea in termen de doua saptamini.
Preturile la care sint vindute publicatiile OUP la Chisinau sint de doua
ori mai mici decit cele internationale. Editura Universitatii din
Oxford, creata in anul 1453, cuprinde actualmente o retea de 135 de
reprezentante. In spatiul
C.S.I., OUP este prezenta doar la Moscova si Chisinau.

Doar doua variante din douazeci
Filmul televizat "Cine sintem noi, gagauzii?", semnat de
regizorul Dumitru Dimcioglo, va fi demonstrat la primul Festival
international al filmelor "etnice". Acesta se desfasoara, intre 9 si 12
octombrie, in orasul polonez Cracovia. La festival vor fi prezentate
filme din peste 30 de tari in care locuiesc minoritati etnice.
Referindu-se la continutul filmului sau, Dimcioglo a remarcat ca exista
20 de versiuni ale originii gagauzilor - unica etnie turcica din Europa,
care a adoptat religia ortodoxa.
ilmul relateaza despre doua versiuni principale, ale caror autori sint
savantii Stepan Curoglo si Maria Marunevici. Pelicula televizata "Cine
sintem noi, gagauzii?" oglindeste obiceiurile, modul de viata,
mestesugurile populare si folclorul gagauzilor.

O restaurare...infinita
Politia romana a inceput urmarirea judiciara impotriva lui
Gheorghe Sion, responsabil al ministerului Culturii care, in luna
septembrie 1996, a dat aprobarea fara a cere, in prealabil, autorizarea
superiorilor si autoritatilor locale pentru demontarea "Coloanei fara
sfirsit", creata de Constantin Brancusi la Tirgu Jiu. Aceasta coloana,
inalta de 30 de metri, urma sa fie restaurata dupa ce fusese grav
deteriorata de intemperii. Insa, la mai mult de un an de la inceperea
lucrarilor de restaurare, al c
ror cost a fost evaluat la circa 30 mln de dolari, cele 17 module,
cintarind fiecare 867 de kilograme, nu au fost inca asamblate. "Coloana
fara sfirsit" face parte din ansamblul ridicat in anii 1937-1938 in semn
de omagiu victimelor primului razboi mondial.

Si coregrafie, si sport
La 4 octombrie, la Chisinau, s-a deschis Campionatul Mondial de
dansuri sportive. Petru Guzun, presedintele Federatiei de dansuri
sportive, a comunicat ca participa la campionat 16 formatii din 12 tari,
inclusiv din R.Moldova - peste 700 de perechi. In opinia dlui Guzun,
pretendentii pentru locul intii sint doua formatii participante din
Germania care, de fapt, fac concurenta formatiei noastre. Ultimul
Campionat Mondial de dans sportiv a avut loc in Germania in anul 1997,
la care R.Moldova a ocupat
ocul trei.

Prima cafenea-Internet
Compania internationala "C.I.E." a inaugurat recent in centrul
Chisinaului salonul-magazin "Computer Land", in care oricine poate atit
achizitiona calculatoare de uz personal nepretentioase, cit si comanda
tehnologii si instalarea celor mai moderne sisteme. Compania C.I.E. e
partener de afaceri al celor mai cunoscuti lideri mondiali in sfera
tehnologiilor de calculatoare, a celei informationale si a
telecomunicatiilor prezentind productia acestora in Moldova. Compania
C.I.E. nu este o structura econ
mica, deoarece se specializeaza, in principal, in proiecte de productie
si investitionale. Lucrul acesta ii permite companiei sa propuna
tehnologii, practic, fara adaosuri comerciale. In planurile C.I.E. intra
ca, pina la sfirsitul anului, pe linga salonul "Computer Land", de pe
Bd.Tineretului, sa deschida prima cafenea-Internet din R.Moldova, unde
orice doritor va putea calatori prin miraculoasa lume a retelei
Internet.

O lectie de longevitate si intelepciune
La Bucuresti a murit cel mai batrin preot din Romania. Nascut pe
18 iunie 1897, linga Dubasari, pe malul sting al Nistrului, intr-o
familie de oameni foarte saraci, Leontie Gazea a invatat de unul singur,
pentru a ajunge preot. La virsta de 60 de ani medicii ar fi trebuit sa-i
amputeze picioarele, insa cu o ora inainte de a pleca la spital s-a
rugat ca Dumnezeu sa-i lumineze calea. Si Dumnezeu i-a aratat-o. Aceasta
a fost viata cumpatata. Gazea a tinut regim, hranindu-se doar cu griu
germinat si fru
te sau legume crude, iar cele peste 13 rani adinci, din care se scurgea
puroi s-au inchis repede. In cei peste 80 de ani de preotie, parintele
Leontie Gazea a impartasit tuturor o lectie de longevitate si
intelepciune.