MESAGERUL 5 dec. pt. 4

[mesa...@strateg1.demon.co.uk]

Manastirea Curchi - un creier al traficului de icoane?!!
Din surse demne de incredere, am aflat ca dosarul celor 11
preoti-traficanti de droguri, de la Mitropolia promoscovita, "zace" pe
biroul Presedintelui Lucinschi. Dosarul preotilor, hoti de icoane,
"discipoli ai parintelui Vulpe de la Curchi" (unul dintre apropiatii
I.P.S.Vladimir), intentat de catre Comisariatul de Politie Orhei (iar,
peste noapte, ciuntit necrestineste de catre o "autoritate") a fost
transmis Tribunalului...
Asa cum aratam in unul dintre numerele trecute ale MESAGERUL-ui,
scandalurile de ultima ora, legate de traficul de droguri si de icoane,
la care s-au dedat unii preoti din Mitropolia promoscovita a Moldovei,
sint pe cale sa declanseze un conflict international. Aceasta e si
explicatia-cheie a faptului tinerii in mare secret a acestor daravele
"diavolesti", iar dosarul "mult prea incilcit" despre cazul celor 11
preoti "vladimiristi", conectati la o retea internationala de droguri,
cu o escala la Iasi
a fost prezentat (potrivit aceleiasi surse confidentiale de la M.A.I.),
spre meditatie, insusi Presedintelui Lucinschi.
Pina una alta, cit se mai descilcesc firele, "tamiiate" cu
heroina, revenim la o alta meteahna lumeasca, in care, spre stupoarea
noastra, sint implicati si preoti din Mitropolia Moldovei. De asta data,
escala traficului de icoane, porneste de la Curchi, de la parintele
Vulpe, unul dintre apropiatii I.P.S. Vladimir. Acest lucru il confirma
si ziarul "Cetatea" din Orhei, intr-un articol semnat de Vasile Roman -
"Preoti, furindu-l pe Dumnezeu" -, unde se remarca faptul ca "pacatosii"
- preotii Andrei
irlog, de la biserica din Buseuca, si orheianul Andrei Burlacu - care nu
se stie inca ce e: preot sau calugar - sint discipolii parintelui Vulpe
si ca au sustras icoane si odoare bisericesti din locasurile sfinte ale
satelor Pohrebeni, Pohorniceni, Vorotet, Buseuca, Chistelnita,
Gordinesti s.a. De remarcat ca, printre relicvele furate, sint si icoane
din sec. al XIV-lea si ca un grup de experti din Chisinau vor estima
valoarea istorica, culturala si materiala a obiectelor sustrase, desi o
mare parte din ele
au si fost comercializate. De asemenea - se mai arata in "Cetatea" - din
cauza dimensiunilor mari ale obiectelor de cult sustrase, unele dintre
ele au fost distruse in timpul deplasarii. Adaugam celor relatate de
"Cetatea" ca, initial, in dosarul intentat preotilor-traficanti de
icoane figura si numele parintelui ieromonah Alipie de la manastirea
Curchi - urmele, ca sa vezi, duc cu adevarat spre parintele Vulpe! Cum
s-o fi facut, oare, ca, peste noapte, subalternul lui Vulpe - parintele
ieromonah Alipie - a
fost gratiat de instante?!
Fiind in posesia unor date ale anchetei preliminare, va informam
ca, deocamdata, grupul de criminali nu e identificat, insa cei aflati
sub arest si-au recunoscut vina, fiind acuzati in temeiul art.119,
alin.3 si 4, din Codul penal al R.Moldova.
Fiind interogat in calitate de invinuit in baza art.119, alin.4
din Codul penal al R.Moldova, Pirlog Andrei - preot la catedrala
"Sfintul Ierarh" din Orhei - a marturisit ca, impreuna cu cetateanul
Burlacu Andrei (fara ocupatie), au spart pe 4 iunie usa bisericii din
Vorotet (acelasi raion), au patruns in locasul sfint, de unde au sustras
capacul de la sicriul Legii, un potir si o cruce. In drum spre Orhei au
intrat intr-o casa veche din satul Biesti, de unde au sustras o icoana
veche - "Toti sfinti
".
In noaptea spre 30 iunie, Burlacu Andrei a venit la el si i-a
propus sa mearga la o noua vinatoare de icoane, la biserica din Buseuca.
In miez de noapte, dinsii au sarit gardul bisericici, au sfarimat
lacatul, furind o Sfinta Evanghelie, potirul, icoanele "Sfinta Varvara",
"Sfinta mucenica Ecaterina", "Sfinta Varvara si Paraschiva".
Pe 20 iulie 1997, in jurul orei 23.00, preotul Pirlog Vasile si
Burlacu Andrei au pradat manastirea din Chistelnita-Telenesti (scotind
vitraliile de la o fereastra), furind o Sfinta Evanghelie si un potir.
In baza celor expuse, Comisariatul de Politie din Orhei a
transmis dosarul Procuraturii raionale, mentionind ca, prin actiunile
sale intentionate, Pirlog Vasile si Burlacu Andrei au savirsit
infractiuni in baza art.119, alin.4, din Codul penal al R.Moldova:
sustragerea de bunuri din avutul proprietarului, savirsit prin furt, in
mod repetat si premeditat si in proportii mari. In total, invinuitul
Pirlog Andrei a sustras obiecte de cult in suma de 16.980 lei, obiecte
vindute, dupa spusele sale, la Chi
inau, unor colectionari de icoane si odoare bisericesti. Burlacu Andrei
- perechea sa de munca - a sustras obiecte de cult bisericesc in suma de
20 mii lei, in mod repetat, fiind in intelegere cu un grup criminal.
Tamara GORINCIOI

Pedagogii intra intr-o greva pe termen nelimitat
Pentru inceput - pina cind guvernantii, macar in preajma
sarbatorilor de Craciun, isi vor onora promisiunile de a lichida
datoriile la salarii si de a "aprinde focul si lumina" in scoli
La redactie continua sa vina scrisori de sprijin privind
revendicarile inintate de colectivul scolii medii din Corjova, raionul
Criuleni de a organiza un miting general de protest a cadrelor didactice
din republica in Piata Marii Adunari Nationale. Adera la cerintele
dinsilor de a fi achitate datoriile pentru lunile august, septembrie si
octombrie si salariul al treisprezecelea si pedagogii de la scolile din
satele Climauti - Donduseni, Tudora-Stefan Voda si Hircesti-Ungheni.
Potrivit informatiilor de ultima ora, aproximativ 1.500 de
profesori din R.Moldova si-au intrerupt orele in scolile din republica
si au intrat intr-o greva pe un termen nelimitat. Petru Chiriac,
presedintele sindicatului lucratorilor din invatamint, sustine ca
participantii la greva intentioneaza sa continue actiunile de protest
pina nu li se va satisface principala revendicare - achitarea
restantelor salariale. In prezent, au fost suspendate orele in peste 20
de scoli din raioanele Falesti, Nispor
ni, Cantemir, Criuleni, Straseni, Cahul, Rezina, Soroca, Cainari.
Autoritatile locale au ramas datoare pedagogilor in jur de 42 milioane
lei, neplatind salariile din luna august pina in noiembrie. In afara de
aceasta, aproape jumatate din scolile satesti nu sint incalzite din
lipsa de combustibil, scolile fiind asigurate cu carbuni in proportie de
20-25 la suta din cantitatea necesara. Petru Chiriac a comunicat ca luni
a avut loc o intilnire intre Iacob Popovici, ministrul invatamintului,
tineretului si spo
tului, si premierul Ion Ciubuc, in cadrul careia seful Guvernului a
promis ca restantele salariale vor fi achitate in luna decembrie, din
mijloacele de stat.
Ministerul Finantelor a elaborat un grafic de achitare a
datoriilor si, abia saptamina trecuta, de la Bugetul de Stat au fost
virate 700 mii lei la Straseni, 500 mii lei la Orhei, 300 mii lei la
Hincesti, special pentru a se stinge datoriile fata de pedagogi.
Si de asta data, guvernantii ne demonstreaza ca sint neintrecuti
in promisiuni. Speram, totusi ca se va produce un miracol si ca, macar
in preajma Sarbatorilor Sfinte de Iarna, dinsii si le vor onora. Desi,
in opinia lui Chiriac, Legea cu privire la administratia locala
este imperfecta si, din aceasta cauza, invatatorii au ajuns sa fie
"flaminzi, desculti si inghetati". Chiar daca, in conformitate cu un
grafic special elaborat, ministerul Finantelor aloca transe
suplimentare pentru sa
arizarea invatatorilor, directiile financiare din cadrul executivelor
raionale utilizeaza acesti bani cum gasesc de cuviinta.
Rep. <M>

Ambasada Republicii Federale Germania la Chisinau a remis spre difuzare
MESAGERUL-ui urmatorul comunicat de presa:
Crearea unei Banci de Promovare in R.Moldova
In iulie 1997, Ministerul Federal pentru Cooperare si Dezvoltare
Economica a decis sa sprijine Guvernul R.Moldova in fondarea si
dezvoltarea unei Banci de Promovare. Aceasta din urma trebuie sa
contribuie la imbunatatirea stabilitatii si a eficientei sistemului
bancar si financiar din R.Moldova, mai cu seama in ceea ce priveste
acordarea creditelor pe o perioada de timp medie si indelungata, in
scopul finantarii, prin investitiile prevazute, a intreprinderilor
private medii si mici. Sprijinul partii
moldovenesti se va efectua prin Institutia de Credite pentru
Reconstructie.
Prin deschiderea unei Banci de Promovare, Statul moldovenesc isi
creeaza un instrument orientat sa functioneze nu pentru a obtine un
cistig, ci sa fie unul eficient, care sa realizeze politica economica a
Guvernului cu o flexibilitate si o eficacitate bine orientata comercial.
Astfel, Banca de Promovare trebuie sa ofere, pe o baza larga,
posibilitatii de finantare pe o durata medie si indelungata, pentru
intreprinderile private medii si mici. De asemenea, e prevazut ca Banca
de Promovare sa nu le ac
rde, de regula, participantilor finali creditele direct, ci prin bancile
comerciale locale si prin casele de economii.
O alta functie a Bancii de Promovare e transmiterea mijloacelor
de la Bugetul de stat sau de la cel al institutiilor de finantare
internationale - cum ar fi al Bancii Europene pentru Reconstructie si
Dezvoltare - catre intreprinderile ce fac investitii. O sarcina
deosebita a Bancii de Promovare e verificarea eficientei economice a
proiectelor si a intreprinderilor ce urmeaza sa fie finantate,
garantindu-se, astfel, realizarea in R.Moldova numai a proiectelor
semnificative din punct de vedere economi
. Mai tirziu, ea va trebui sa ia mijloace financiare si de pe piata de
capital din R.Moldova si, astfel, va deveni, intre altele, precursoare,
pentru alte banci si intreprinderi, in accesul la aceste surse
financiare, contribuind esential la dezvoltarea pietei de capital in
R.Moldova.
Rep. <M>

Inca o sedinta ordinara. Pe cind rezultatele?
In recenta sedinta ordinara a conducerii de varf, chestiunile
discutate nu fac decit sa se repete. In privinta platii pensiilor, a
salariilor si a modului de realizare a hotaririlor Guvernului in
teritoriu, s-a convenit asupra oportunitatii organizarii unui control
privind modul in care ajung banii transferati in conturile "Postei
Moldovei" la pensionarii din localitatile republicii. Participantii la
sedinta au sprijinit propunerea Presedintelui Lucinschi privind
elaborarea unui mecanism menit sa as
gure indeplinirea hotaririlor Guvernului in teritoriu.

Se pune un punct (provizoriu?) pe solutionarea conflictului
transnistrean
Intr-o proxima perspectiva nu se poate astepta un progres
esential in reglementarea conflictului transnistrean - aceasta opinie e
impartasita de conducerea autoproclamatei r.m.n. Un reprezentant al
administratiei i-a relevat "INFOTAG" ca partile si-au determinat
pozitiile in problemele politice si ca, deocamdata, nu e posibila
apropierea acestora. Tiraspolul doreste relatii in plan economic. In
opinia Tiraspolului, este ireal ca, pina la sfirsitul anului, sa se
semneze vreun document, a carui elabor
re nici nu a inceput. E putin probabil ca aceasta sa se intimple si dupa
Anul Nou, deoarece in R.Moldova vor incepe luptele in alegerile
parlamentare, fixate pentru 22 martie. Igor Smirnov a confirmat la
intrevederea cu Presedintele Petru Lucinschi ca Transnistria nu va
participa la alegeri. Igor Smirnov s-a aflat mai bine de o saptamina la
Moscova, unde a incercat "sa solutioneze o serie de probleme economice".

Tiraspolul acuza apriori
Vladimir Bodnar, copresedinte al Comisiei Unificate de Control
(C.U.C.) din partea transnistreana, a propus ca armata transnistreana sa
fie reorganizata in "armata de autoaparare". "E clar ca militarii
transnistreni nu pot, actualmente, sa riposteze armatei unui stat mare,
insa r.m.n. ar trebui sa dispuna de o armata mica, mobila si bine
dotata. Desi Moldova le-a promis organismelor internationale la care a
aderat in ultimul timp ca va crea o zona demilitarizata, nu si-a
indeplinit promisiunile. Apa
e intrebarea: De ce Moldova are nevoie de armata si cu cine
intentioneaza sa lupte, daca, din punct de vedere militar, nu poate tine
piept vecinilor - Romania si Ucraina? Deci, un potential adversar ar fi
Transnistria" - conchide Vladimir Bodnar intr-un comentariu publicat de
"Dnestrovskaia Pravda".

De la Moscova, Smirnov, vine doar satisfacut
Revenit de la Moscova, Igor Smirnov s-a aratat optimist si a
declarat, in guvernul sau, ca "in timpul apropiat ar putea aparea un
impuls in solutionarea problemelor acumulate in Transnistria". Smirnov
isi pune mari sperante in desemnarea lui Anatoli Adamisin drept
coordonator in negocieri si a avut o intrevedere cu vicepremierul Valeri
Serov: "Rusia s-a angajat sa realizeze prevederile protocolului semnat
in timpul vizitei lui Serov in R.Moldova, in luna septembrie a anului
curent". Potrivit afirmat
ilor sale, au fost discutate si solutionate pozitiv chestiunile privind
deschiderea Universitatii Slave, acordarea unui credit preferential, cu
destinatie speciala, Transnistriei, pentru reconstructia Centralei
electrice moldovenesti. Inainte de a pleca la Moscova, Smirnov s-a
intilnit cu Presedintele Lucinschi, dupa care a declarat ca a primit
acordul R.Moldova si al F.Ruse de a semna documente ce garanteaza ca,
"in cazul in care R.Moldova va declansa actiuni militare, Rusia si
Ucraina vor aplica forta mil
tara".

Potrivit Tiraspolului, Rusia il va sprijini in continuare
Federatia Rusa va acorda Transnistriei un credit in valoare de
150 miliarde ruble rusesti, destinat agriculturii, a carui rambursare va
incepe din anul 2000 - a declarat Viktor Siniov, primul adjunct al lui
Smirnov. Siniov coreleaza faptul cu vizita efectuata de vicepremierul
rus, Valeri Serov, la Tiraspol. Siniov a mai mentionat ca, pina la
sfarsitul acestui an, in G.O.T.R. se va inventaria patrimoniul si partea
pasiva a fondurilor armatei (cladiri, suprafete comerciale), ce vor fi
transmise Transn
striei. Pina la 1 ianuarie 1998 zona transnistreana e asigurata cu gaze
naturale, iar in zilele urmatoare, la Tiraspol va sosi un ajutor
umanitar din partea Federatiei Ruse, ce va consta din 8,5 mii tone de
carbune.

Peste Nistru se stie ce s-a discutat in Georgia si in Azerbaigean
Noua alianta informala din cadrul Comunitatii de State
Independente, din care fac parte Georgia, Ucraina, Azerbaigean si
R.Moldova, va slabi procesul de integrare in C.S.I. - se spune intr-un
comentariu difuzat de postul de radio transnistrean. Potrivit
primului-vicespeaker, Vladimir Atamaniuc, intrevederea cu usile inchise
a lui Petru Lucisnchi cu Gheidar Aliev provoaca neliniste. "Moldova
doreste, cu sprijinul NATO, sa-si asigure integritatea teritoriala. In
acest scop, ea este in stare sa se asoc
eze cu oricine" - a spus el. "Constatam lipsa de dorinta din partea
Moldovei de a fortifica relatiile cu Rusia. Noua alianta s-a constituit
ca o contrabalanta la interesele geopolitce ale Rusiei, iar noul coridor
al magistralei de petrol din Marea Caspica spre Europa ii va permite
Chisinaului sa inainteze conditii mai dure in cadrul procesului de
negocieri" - considera Atamaniuk. - Si Stefan Chitac, consilierul
militar al lui Smirnov, si-a exprimat atitudinea extrem de negativa fata
de vizita lui Petru Luci
schi in Georgia si Azerbaigean. "Militarii transnistreni sint alarmati
de faptul ca Lucinschi, Sevardnadze si Aliev au discutat probleme
referitoare la cooperarea politica si militara. La prima vedere, vizita
lui Lucinschi poate fi apreciata drept un pas spre integrarea in C.S.I.,
insa rezultatele acesteia demonstreaza ca ea va avea consecinte negative
pentru "rmn" - a mai spus Chitac.
----------------------------------