MESAGERUL _ Nr.12 (201) 27 martie 1998

[mesagerul]

MESAGERUL _ Nr.12 (201) 27 martie 1998
Electoratul a ales intre (mai) nou si vechi
El, si nu partidele, este invingatorul cursei pentru Parlament
Campania electorala pentru alegerea unui nou organ legislativ suprem
a luat sfirsit. A fost, poate, una dintre cele mai dure. Fiecare se
considera cel mai atacat si, deci, nedreptatit. Nu credem ca toti au
dreptate. Asemenea declaratii, credem, denota, mai curind, importanta
exagerata, pe care si-o da fiecare. Din partea-ne, am sugera sa nu se repete
greseala de acum peste un an, cind s-a iesit greu de tot din campania
electorala prezidentiala. Din chiar a treia zi se esueaza deja in acest
plan. Nu
e alta, dar "forta linistita", daca se proclama ca atare, trebuie sa si o
demonstreze. Punct.
De fapt, urma sa incepem prin a le multumi celor care, in pofida
calomnierilor, denigrarilor, loviturilor din toate partile si implicarii
foarte regretabile a Bisericii, au rezistat si au ramas cu noi. Alegatorii
sint, de fapt, invingatorii actualei curse eletorale, demonstrind ca, in cea
mai mare parte a lor, stiu sa deosebeasca griul de neghina si sa nu mai
acorde incredere partidutelor de natura vegetativa, ce isi duc existenta sau
apar in graba in asteptarea "coalizarii pe baza de paritate" cu formatiunile
puternice, in stare sa se afirme in continuare. In 1994, vreo 20 de mandate
s-au pierdut prin buimaceala cauzata de liderii ambitiosi ai unor partide
inexistente. Electoratul a inteles si ca nu a avut vreun rost sa-i voteze pe
independentii gata "mai sa formeze un partid". Acum, 25 de mandate au fost
oferite, proportional, concurentilor electorali ce au trecut pragul.
Evident, cele mai multe au mers la comunisti. Daca acesta a trebuit sa fie
pretul platit pentru asanarea spectrului politic - ma rog. Noi credem, insa,
ca si aceste alegeri vor fi un exemplu prost, de neurmat, pentru electoratul
ce nu va mai trebui sa-i voteze pe viitor pe cei doar cu stampila
inregistrata la minister, mai putin si cu un partid realmente existent. In
pofida voturilor pierdute ale alegatorilor ce au optat, la 22 martie, pentru
Programul unora, iar pe 23 s-a vazut ca i-au sprijinit, de fapt, pe
comunisti, noul Parlament va include, totusi, acum mai putini din acestia,
raportat la neocomunistii agrarieni-"democrati" si socialisti-interfrontisti
de la 1994. Acum sint 40, atunci au fost 84. Comunistii au intrunit numarul
respectiv de voturi nu pentru ca - Doamne fereste! - poate renaste
comunismul la noi, ci pentru ca cei mai saraciti au crezut in promisiunile
cu caracter social date de comunistii ce le-au speculat masiv nedreptatea
rezultata din nepromovarea lamentabila a reformelor de catre "democratii"
agrarieni. Ca si din cauza nevotarii, in Parlament, a modalitatii de
desfasurare a alegerilor pe circumscriptii. Si, totusi
desi peste o treime au votat iluzia trecutului, aproape doua treimi, care au
votat cu celelalte trei formatiuni, au facut un salt calitativ pe linia
demarcatoare reforma-antireforma.
Pentru P.F.D., lucrul cel mai important e ca ne-am confirmat
electoratul din 1996 - in conditiile cind au fost prea multi concurenti
electorali, inclusiv, sau prioritar, promotori de "ajutor imediat" - fie
boarfe, fie orez, fie motorina, fie contracte. Sigur, noi contam pe un
rezultat mai mare. Totusi - e de retinut - sintem unicii dintre noile
partide parlamentare ce ne-am pastrat ca entitate politica, estimind
lucrurile din 1994 incoace.
Astfel - am admirat - agrarienii s-au prabusit spectaculos. A fost
ultima zvicnire, ce a pus capat liniei lor politice antireformatoare.
Anterior, unii s-au pripasit care si pe unde a apucat. O parte, inclusiv, se
regasesc in conglomeratele ce au constituit "Miscarea pentru o Moldova
Democratica si Prospera" si Partidul Renasterii si Concilierii din Moldova,
cu care s-a raliat Frontul Popular Crestin-Democrat. Se stie - primele doua
formatiuni au folosit in aceasta campanie vechile structuri agrarie
e. Se stie si ca fosti deputati agrarieni, acum viitori parlamentari din
partea altor partide, sustin ca nu au mai fost de acord cu antireforma
agrariana. Ei vor putea demonstra acum acest lucru pe viu si accelerat, spre
binele societatii. Vor trebui promovate cit mai curind noile legi privind
administratia publica locala si reforma teritorial-administrativa,
desfasurate, in alte conditii, alegeri locale, prin care vor fi demolate
ultimele redute agrariene, ce nu mai au nici un suport politic. Se vor putea
especta, astfel, si recomandarile facute de reprezentantii organismelor
financiare internationale la noi, de vreme ce am putea avea o coalitie
reformatoare.
In atare conditii, numai Partidul Fortelor Democratice a ramas cu
identitatea sa reformatoare si democratica neoscilanta. Am cistigat, de
altfel, tot atitea mandate ca si Blocul Taranilor si Intelectualilor, ce
includea, in 1994, citeva formatiuni. In cazul in care se va conveni
intrarea la guvernare, P.F.D. va sti sa aiba o prezenta echilibrata,
inteligenta, intr-o eventuala coalitie tripartita. Pentru ca va avea in
vedere realitatea recunoscuta de cit mai multi: ca cele trei formatiuni
parlamenta
e reprezinta trei segmente de electorat distincte: "dreapta
dreapta"-(termenul ne apartine si il consideram adecvat!)-dreapta moderata
si centru-stinga. De aceea, o cooperare intre aceste forte - spre interesul
national si progresul social - ar trebui sa fie expresia dezideratelor
tuturor alegatorilor ce au votat formatiunile pe care le considera
reformatoare. Totodata, viitoarea guvernare va avea si sarcina sa-i convinga
pe cei ce i-au votat pe comunisti ca exista o alternativa iluziilor lor
nostalgice si
a nu e adevarat ca numai privind inapoi, poti apropia viitorul.
In acest sens, Partidul Fortelor Democratice va informa electoratul
asupra oricarui pas si oricarei decizii pentru a carei adoptare a optat, va
consulta populatia asupra justetei lor. Mai ales ca, in cazul in care intram
la guvernare, in aceasta perioada de grea tranzitie, mostenita de la
agrarienii falimentari, vor trebui foarte bine cintarite mecanismul de
cooperare, prioritatile si optiunile, ca si fermitatea cu care sa ne aparam
pozitiile-cheie din Program.
Vitalia PAVLICENCO
AVIZ
In zilele de 27 si 28 martie a.c., cu incepere de la ora 10, in Sala
mare a Bibliotecii Nationale din Chisinau, isi va desfasura lucrarile
Conferinta internationala cu tema "80 de ani de la Unirea Basarabiei cu
Romania".
Alexandru MOSANU,
presedintele Comitetului organizatoric
* * *
In cadrul conferintei, vor prezenta comunicari savanti, politicieni
si oameni de cultura de notorietate, precum Charles King (S.U.A.), Shigeo
Mutsushika (Japonia), Dan Berindei, Alexandru Zub, Dumitru Preda, Ioan
Scurtu, Iftene Pop, Apostol Stan, Alexandru Ghisa, Ion Agrigoroaiei, Mihai
Iacobescu (Bucuresti), Alexandru Mosanu, Vladimir Besleaga, Ion Buga, Anatol
Petrencu, Ion Siscanu, Gheorghe Palade, Eugenia Danu, Ion Varta, Gheorghe
Cojocaru, Gheorghe Negru, Valeriu Popovschi, Alexandru Roman (Chi
inau) s.a.
Participantii la aceasta sesiune stiintifica internationala vor
putea lua cunostinta de cele mai diferite aspecte ale actului Unirii
Basarabiei cu Romania si de efectele benefice pe care le-a avut acest
important eveniment istoric asupra destinului locuitorilor spatiului
romanesc dintre Nistru si Prut.
Sint invitati toti cei care se intereseaza de istoria adevarata a
neamului.
80 de ani de cind "Basarabia s-a cerut acasa"
Cu toate ca Romania intrase in primul razboi mondial pentru
eliberarea Transilvaniei, marii patrioti romani basarabeni, folosindu-se de
imprejurarile internationale favorabile, create prin destramarea Rusiei
tariste, au actionat hotarit pentru a readuce provincia istorica Basarabia
la Tara-mama. In martie 1917, fruntasii romanilor basarabeni, in plin proces
de amplificare a miscarilor de eliberare nationala din fostul imperiu
tarist, apreciau in ziarul "Cuvint moldovenesc": "Acum ori niciodata putem
noi singuri sa ne hotarim soarta. Trebuie sa ridicam sus steagul pe care sta
scris: UNIREA!"
Acest proces s-a desfasurat pe etape. Astfel, la Congresul tuturor
reprezentantilor Basarabiei, convocat din initiativa lui Pan Halippa, in
ziua de 21 octombrie 1917, la Chisinau, acesta, in calitate de presedinte
ales al Congresului, a declarat: "Acum opt luni, cind toti se scaldau in
apele unui internationalism bolnavicios, provocat de revolutia ruseasca, noi
am ridicat steagul national, calauziti de ideea de Patrie, adica a
pamintului nostru moldovenesc". Conturind coordonatele activitatii viitoa
e, el sublinia, prin cuvinte ramase pina azi in plina actualitate: "Munca
este grea, caci poporul a zacut amortit de lanturile robiei; astazi
lanturile s-au rupt si neamul nostru s-a trezit la viata. Ne trebuie insa o
unitate adevarata nationala si intelegere". Rezonanta imediata a mesajului
lui Pan Halippa s-a exprimat in hotarirea celor 500 de imputerniciti, care,
intr-un singur si vibrant glas, au decis ca Basarabia sa fie o tara
autonoma, condusa de un Parlament al ei, numit Sfatul Tarii. De remarcat ca
unii delegati ai romanilor transnistreni, vazind ca se declara autonom numai
teritoriul dintre Prut si Nistru, au cerut insistent si includerea
Transnistriei in noua republica. Adinc miscat de acest apel de suflet,
fruntasul basarabean I.A.Buzdugan, dindu-le o speranta, remarca: "Nu va
lasam, fratilor! Veniti in bratele noastre! Nistrul hotarnic il vom sapa
impreuna si vom indrepta apa pe dincolo, pentru ca nimica sa nu ne mai
desparta!" Pe baza hotaririlor acestui Congres, la 2 decembrie 1917, Sfatul
Tarii
proclama Basarabia - Republica Democratica Moldoveneasca.
Un nou pas in directia infaptuirii idealului national al
basarabenilor a fost marcat la 24 ianuarie 1918, cind, profitind de
imprejurarea istorica in care statul ucrainean s-a declarat independent,
Sfatul Tarii decreteaza provincia romaneasca dintre Prut si Nistru:
"Republica Democratica Moldoveneasca, sloboda, de sine statatoare si
neatirnata", avind doar ea singura dreptul de a-si hotari soarta pe viitor.
In acest context, la 27 martie/9 aprilie 1918, s-a deschis la Chisinau
sedinta istorica a Sfa
ului Tarii, adevarat Parlament investit cu puteri depline, sub presedintia
lui I.C.Inculet si avind ca membru in Prezidiu, printre altii, pe Pan
Halippa, A.Crihan, St.Ciobanu, C.Stere, I.A.Buzdugan, Elena Alistar s.a.
Subliniind importanta deosebita a momentului, presedintele Inculet
invoca dreptul inalienabil al populatiei Basarabiei de a-si decide ea insasi
soarta, apreciind ca: "Nimeni, in afara de noi, n-are dreptl sa vorbeasca si
sa hotarasca ceva in numele populatiei Basarabiei". Ca o confirmare a
acestui crez, deputatul I.A.Buzdugan a prezentat proiectul Rezolutiei de
Unire a Republicii Democratice Moldovenesti cu Romania, cerind votul deschis
al deputatilor, motivind ca, "in acest moment istoric important
fiecare trebuie, deschis si cu curaj, sa-si exprime parerea in fata
poporului intreg si a tarii, ca poporul si istoria sa stie adevarata opinie
a fiecarui deputat ce-si da votul. Las' ca poporul nostru, tara noastra si
toata lumea sa stie ca noi, romanii basarabeni, care am suferit un veac
intreg sub jugul tarismului rus, noi toti dorim Unirea cu fratii nostri de
peste Prut, ca noi voim sa fim si sa raminem pentru totdeauna impreuna cu
totii romanii. Sa stie lumea ca noi voim unirea tuturor romanilor, de p
rtea aceasta a Prutului si de cealalta a Carpatilor, intr-o Romanie Mare,
una si nedespartita, si, in baza principiului proclamat de revolutie, de
autodeterminare a popoarelor, astazi, domnilor deputati, noi sintem chemati
sa infaptuim cel mai revolutionar act din istoria poporului nostru, mult
incercat de suferinte - sa votam pentru Unirea Basarabiei cu Romania".
Supusa votului, Declaratia de Unire a Basarabiei cu Romania a fost
votata cu 86 voturi pentru, impotriva - 3, abtineri - 36, fiind absenti 13
deputati.
Astfel, s-a realizat dreptul sacru pe care il avea poporul roman
autohton asupra Basarabiei, infaptuindu-se primul mare pas, in memorabilul
an 1918, pe drumul reintregirii statului national unitar roman. Remarcind
momentul istoric de vointa si hotarire proprie a basarabenilor de a-si
reintregi teritoriul la trupul Tarii-mame - Romania, marele nostru istoric
Nicolae Iorga il aprecia prin cuvintele, ramase intr-adevar in istorie:
"Basarabia s-a cerut acasa!"
A urmat al doilea pas, la 2 noiembrie, cind s-a unit intreaga
Bucovina, iar la 1 decembrie, acelasi an, procesul reintregirii s-a
desavirsit, prin unirea Transilvaniei cu Tara-mama, Romania.
Dr. Augustin DEAC
Rezultatele, nedefinitive, obtinute de primii 19 concurenti electorali in
alegerile parlamentare de la 22 martie 1998 (fara datele de la Ambasadele
R.Moldova in strainatate)
Nr. Concurentii electorali Numarul %
d/o de buletine
valabil
exprimate
1. Partidul Comunistilor din Republica Moldova 484120 30,07
2. Blocul electoral
"Conventia Democrata din Moldova" 311673 19,36
3. Blocul electoral
"Pentru o Moldova Democratica si Prospera" 292056 18,14
4. Partidul Fortelor Democratice 142083 8,82
5. Partidul Democrat Agrar din Moldova 58400 3,63
6. Blocul electoral "Alianta Civica "Furnica"" 52728 3,27
7. Blocul electoral "Alianta Fortelor Democratice" 36142 2,24
8. Partidul Dreptatii Social-Economice din Moldova 31273 1,94
9. Partidul Social-Democrat din Moldova 29963 1,86
10. Blocul electoral "Unitatea Socialista" 29663 1,84
11. Blocul electoral
"Blocul Social-Democrat "Speranta"" 20952 1,30
12. Anatol Plugaru 17508 1,09
13. Valeriu Boicenco 15186 0,94
14. Partidul Socialistilor din Republica Moldova 9764 0,61
15. Partidul Reformei 8817 0,55
16. Uniunea Crestin-Democrata din Moldova 8314 0,52
17. Iulius Calinici 4615 0,29
18. Grigore Frecauteanu 4595 0,29
19. Partidul Unit al Muncii din Moldova 3112 0,19
Comunistii s-au clasat primii. Dar nu au cistigat*
Dispozitiile nostalgice ale electoratului din R.Moldova
s-au dovedit a fi mai puternice decit s-a presupus
Comentariul analistului politic al Agentiei INFOTAG Anatol GOLEA
Negocierile in vederea crearii unor coalitii parlamentare au inceput
luni dimineata, cind numararea voturilor la Comisia Electorala Centrala era
in toi. Intre timp, a devenit clar: comunistii au repurtat o victorie
sigura. Foarte curind, a devenit la fel de limpede ca aceasta victorie e
relativa - in noul Parlament va trebui sa se tina seama de comunisti, dar ca
ei nu pot forma Guvernul in mod independent.
Imediat au inceput sa fie analizate variantele de creare a
coalitiilor, pentru a se evita o criza parlamentara inca pina la convocarea
primei sedinte a Parlamentului. E clar ca, in noul Parlament, comunistii nu
au de ales din prea multe variante, precum nu prea au nici aliati.
Potentialii lor parteneri - Blocul Unitatii Socialiste si Partidul
Democrat-Agrar - au ramas in afara Parlamentului, nereusind sa depaseasca
pragul electoral de patru la suta. Daca infringerea Unitatii Socialiste a
fost cu tot
l prognozabila, nedepasirea de catre P.D.A.M. a fost o mare surpriza pentru
toti. Voronin a mizat foarte mult pe vreo sapte-opt mandate ale
agrarienilor. In cazul in care P.D.A.M. ar fi cistigat aceste mandate,
Voronin s-ar fi putut intelege in liniste cu citiva deputati din partea
Blocului "Rindunicii" si ar fi format Guvernul. In Blocul lui Diacov precis
ca s-ar fi gasit citiva deputati ce ar fi fost dispusi sa accepte cooperarea
cu comunistii.
In noua situatie politica, nu sint prea multe variante de creare a
unor coalitii: ori va fi creat un bloc de centru-stinga impotriva celor de
dreapta, ori unul de centru-dreapta impotriva Stingii. Precum am si presupus
in comentariile anterioare, dupa alegeri au devenit posibile coalitii ce
pareau fantastice si ireale pina la alegeri. Astfel, dupa critici dure,
lansate unul impotriva celuilalt in campania electorala, o alianta intre
Conventia Democrata de dreapta si Partidul Fortelor Democratice de
centru-dreapta a devenit aproape fireasca. Adunarea voturilor lor da suma de
37 de mandate (26 plus 11), ceea ce constituie o contrapondere reala celor
patruzeci de mandate ale comunistilor.
In aceasta situatie, Blocul "Pentru o Moldova Democratica si
Prospera" a ajuns in fata dilemei: cu care dintre cele doua forte sa intre
in coalitie pentru a crea structurile puterii? La o prima ochire, alianta cu
Partidul Comunistilor ar parea mai fireasca, macar si din simplul motiv ca,
in ultimul timp, comunistii au fost mult mai loiali fata de Presedinte si de
blocul acestuia decit Conventia Democrata. In plus, printre adeptii
"Rindunicii" si in listele ei electorale sint multi candidati dintre f
sti comunisti - ultimul prim-secretar al C.C. al Partidului Comunist din
R.S.S. Moldoveneasca, Grigore Eremei, fiind un exemplu concludent. Diacov,
insa, i-a declarat, chiar luni, reporterului agentiei "INFOTAG" ca au
inceput prea devreme comunistii sa-si sarbatoreasca victoria, lasind a se
intelege ca e putin probabila o coalitie cu ei. In acest sens, exista citeva
motive.
Primul rezida in relatiile cu organismele financiare internationale,
pe care comunistii i-au vizat intotdeauna prin critici dure. Intrarea
blocului prezidential (prin urmare, si a Presedintelui) intr-o coalitie cu
ei ar insemna sa se puna cruce, cel putin pentru citiva ani, relatiilor cu
aceste organisme. Apropo, aceste relatii aproape ca au fost inghetate - toti
asteptau rezultatele alegerilor pentru ca, in functie de acestea, sa-si
promoveze politica fata de R.Moldova. A renunta cu buna stiinta la
cooperarea cu organismele financiare internationale si la obtinerea
creditelor ar insemna, pentru Presedinte si pentru blocul sau, renuntarea la
realizarea propriului Program, deoarece lucrul acesta este imposibil pe
viitor fara credite si fara investitii straine.
Al doilea motiv consta in unele subtilitati strategice pentru o
perspectiva mai indepartata. A intra intr-o coalitie cu comunistii, pentru
Presedintele Petru Lucinschi, ceva candida precis ca, pentru un al doilea
mandat, ar insemna cresterea unui concurent serios pentru alegerile
prezidentiale de la sfirsitul anului 2000. In comparatie cu ceilalti fosti
candidati la functia de Presedinte, din 1996, numai Vladimir Voronin si
partidul sau au inregistrat, in actualul scrutin, o crestere spectaculoasa.
ntrarea acestui partid in coalitia de guvernamint ar insemna o si mai
accentuata consolidare a ratingul-ui comunistilor. Cu atit mai mult, cu cit,
daca nu se va reusi imbunatatirea situatiei economice, comunistii ar putea,
cu putin timp pina la alegerilor prezidentiale, sa iasa din coalitie si sa
dea vina pe Presedinte si pe adeptii acestuia, declarind, prin aceasta, ca
urmatorul Presedinte trebuie sa fie comunist, pentru ca acesta sa-si asume
intreaga raspundere. Daca, insa, comunistii nu vor avea suficien
a incredere in propriile forte inainte de scrutinul prezidential, ei vor
putea iesi, la fel de usor, peste un an-doi, din coalitia cu Presedintele si
initia un proces de lichidare a institutiei prezidentiale si de modificare a
Constitutiei. Aceasta e singura chestiune ce ii poate uni pe cei de stinga
si de dreapta intr-o "coalitie monstruoasa", despre care adeptii
Presedintelui au vorbit in fostul Parlament.
Deocamdata, insa, e prematur sa fie luate in discutie asemenea
variante. Liderii a trei forte politice, ce au nimerit in Parlament, au
declarat ca sint dispusi sa-si ierte unul altuia atacurile dure din campania
electorala si sa se coalizeze "impotriva pericolului comunismului". Prin
aceasta, ei au confirmat, inca o data, ca acestea sint regulile jocului si
ca, in politica, devin posibile chiar si cele mai neverosimile lucruri.
Nimeni dintre ei nu are nevoie de o coalitie de dragul coalitiei. Este a
solut limpede ca alegatorii celor trei formatiuni vor fi foarte dezamagiti:
iese ca, pina la urma, votul fiecaruia dintre ei nu a fost decisiv si ca
l-au dat adversarilor politici. Apatia electoratului fata de orice fel de
alegeri va creste, probabil.
Aceasta priveste si electoratul comunistilor. Rezulta ca acestia, cu
cele peste jumatate de milion de alegatori, vor ajunge in opozitie, iar
Partidul Fortelor Democratice, care a obtinut in jur de 140 mii de voturi,
va fi in coalitia de guvernamint. Comunistii sint constienti de nedreptatea
ce li se intimpla, incearca sa-si atenueze Programul, declarindu-si
disponibilitatea de a coopera cu organismele financiare internationale.
Astfel, ei incearca sa atraga de partea lor blocul prezidential. Altmint
ri, se va dovedi ca au repurtat o victorie convingatoare, care s-a dovedit a
fi, insa, inutila. In felul acesta, ei si-ar putea rata sansa pentru
totdeauna, deoarece e putin probabil ca, in viitoarele alegeri, electoratul
lor sa sporeasca. Mai exact - el va scadea, inclusiv pe seama pierderilor
naturale. Avem mari indoieli ca Voronin il va convinge pe Diacov sa intre
intr-o coalitie comunista. Dar si coalitia celor trei va fi foarte subreda
si, mai curind, de scurta durata. Cele trei formatiuni vor ajunge l
o intelegere asupra candidaturilor pentru conducerea Parlamentului, vor
forma Guvernul, alte structuri ale puterii executive. Iar, in continuare,
ele vor actiona in functie de circumstante, de interesele de partid si
personale, de comportamentul partenerilor de coalitie si de opozitia in
persoana celor 40 de comunisti. Nu trebuie exclus nici ca vechile divergente
se vor resimti, intr-un anumit moment si coalitia s-ar putea destrama. Vor
fi discutate noi variante, inclusiv cea a desfasurarilor alegerilor pa
lamentare anticipate.
Dumitru DIACOV: "Sint putine sanse ca noi sa ne unim cu comunistii"
Liderul Blocului electoral "Pentru o Moldova Democratica si
Prospera", Dumitru Diacov, a declarat ca-i vine greu sa aprecieze, in
actualul raport de forte de dupa alegerile parlamentare, ce coalitie de
guvernamint e posibil sa se formeze. "Ne-am inteles sa ne intilnim, pentru a
ne consulta cu partidele principale, daca este posibil sa se obtina un
compromis pentru a forma un guvern reformator, o coalitie ce ar sustine
cursul reformelor in Moldova. Acum este important sa vedem ce vor spune
ceilalti
arteneri, pentru a ne defini si noi pozitia. Noi am spus, inainte de
alegeri, ca dorim promovarea reformelor in R.Moldova. In ce masura
comunistii au de gind sa coopereze cu ceilalti, nu cunosc. Oricum, sint
putine sanse ca noi sa ne unim cu comunistii." Dl Diacov a mai mentionat ca
s-ar putea incepe negocieri cu ceilalti doi, dar ca "trebuie sa se discute
cu toti" si ca ii este greu sa formuleze posibilele conditii pe care le-ar
pune, de exemplu, Conventia Democrata sau altcineva. "Noi dorim sa promovam
re
ormele, dorim sa mentinem o vointa politica clara pentru promovarea lor.
Insa, trebuie sa auzim si vocile partenerilor nostri" - a declarat Dumitru
Diacov. De asemenea, liderul M.p.M.D.P. a subliniat ca se doreste a pastra o
imagine foarte clara a R.Moldova, ce doreste sa se integreze in structurile
europene, sa promoveze principiile economiei de piata". "Cred ca, in zilele
apropiate, vom discuta lucruri concrete. Este important daca partenerii vor
fi gata sa faca niste compromisuri" - a mai precizat el. Re
eritor la intrevederea pe care a avut-o marti cu liderul comunistilor,
Vladimir Voronin, Diacov a spus: "Am discutat. Ne-am expus punctul nostru de
vedere potrivit caruia noi dorim sa promovam foarte ferm reformele. Nu putem
sa blocam procesele care au fost incepute. Asupra acestora am facut un
schimb de opinii. Urmeaza sa vedem daca ei accepta oarecare propuneri sau
pozitii. In dialogul cu comunistii trebuie sa avem certitudinea ferma ca
viitorul guvern va fi reformator" - a mai declarat Dumitru Diacov.
Declaratia Conventiei Democrate din Moldova
"Rezultatele scrutinului parlamentar de la 22 martie au creat in
Republica Moldova o noua situatie politica. Efectele dezastruoase ale
guvernarii agro-socialiste si dispersarea fortelor reformatoare au permis
Partidului Comunistilor sa obtina 30 la suta din sufragii. In acelasi timp,
voturile obtinute de celelalte trei formatiuni politice - Conventia
Democrata din Moldova, Miscarea "Pentru o Moldova Democratica si Prospera"
si Partidul Fortelor Democratice -, releva faptul ca majoritatea alegator
lor s-a pronuntat clar pentru continuarea reformelor democratice si
orientarea ferma a statului spre integrarea europeana. Votul constient al
acestei majoritati inseamna respingerea programului comunist, inclusiv a
aderarii Republicii Moldova la structurile politico-militare ale C.S.I.,
instituirea controlului de stat asupra economiei si stoparea reformelor.
Noua realitate politica impune celor trei formatiuni parlamentare cu
programe reformatoare sa depaseasca animozitatile din campania electorala si
sa abordeze cu o deosebita raspundere negocierile privind constituirea unei
coalitii de guvernamint. In aceste momente de o importanta deosebita,
interesele de stat trebuie sa prevaleze asupra intereselor de partid.
Conventia Democrata din Moldova a declarat inca de la inceputul campaniei
electorale ca este deschisa spre colaborare cu toate fortele reform
toare. Conventia Democrata considera ca doar o asemenea coalitie este
capabila sa asigure continuarea reformelor democratice si sa promoveze linia
generala spre integrarea europeana a tarii".
Cuvint catre alegatori
Dorim sa va multumim - si cu prilejul incheierii campaniei
electorale pentru Parlament - ca ati fost impreuna cu noi, cu Partidul
Fortelor Democratice. Dumnevoastra, care alcatuiti cel mai stabil si, poate,
cel mai constient segment de electorat din R.Moldova, v-ati demonstrat, inca
o data, atasamentul la principiile programatice ale formatiunii noastre, la
normele democratismului european. Va indemnam sa fim impreuna si in
continuare, sa avem capacitatea, intelepciunea si rezistenta de a realiza ce
e ce ni le-am propus, primindu-i, in rindurile noastre, pe toti cei care
reprezinta valoarea si care doresc binele acestui neam.
Ii felicitam, de asemenea, pe alegatorii care si-au dat voturile
pentru formatiunile politice de orientare democratica si reformatoare.
Credem ca, prin optiunea sa, electoratul a demonstrat, in linii
mari, ca poate face o alegere justa, inlaturindu-i, definitiv, de la putere
pe reprezentantii gruparii agrointerfrontiste antinationale si blocind
patrunderea in Parlament a falselor formatiuni ce au actionat prin metode
populiste.
Intelegem ca voturile au fost date comunistilor in semn de protest
impotriva saraciei si a crizei generate in societate in cei patru ani de
guvernare antireformatoare. Dorim ca, prin formarea - cu Conventia Democrata
si cu Miscarea "Pentru o Moldova Democratica si Prospera" - a unei coalitii
parlamentare si guvernamentale, a carei activitate sa fie orientata
preponderent spre stoparea declinului economic prin promovarea hotarita a
reformelor democratice in toate sferele vietii sociale, sa reusim de
asirea acestei stari de nemultumire si de revolta.
Dorim sa va redam speranta in ziua de miine.
Valeriu MATEI,
presedintele Partidului Fortelor Democratice
BUNA VESTIRE
Dumnezeu este cu noi...
Ne aflam in a patra saptamina a Postului Pastelui, la cumpana lui,
in apropierea celei mai importante sarbatori ortodoxe a primaverii, dinainte
de Invierea Domnului Nostru IISUS HRISTOS, sarbatoare cunoscuta sub numele
de BUNA VESTIRE. Ca unii nu sarbatoresc BUNA VESTIRE exact la aceasta data -
ii priveste, e stilul lor, si noi il respectam. Sintem de parere ca unitatea
se face prin diversitate, mai ales cind e vorba de religii ori de stiluri
ale aceleiasi religii. 25 martie e un punct nodal al asp
ratiei catre renastere, catre Inviere! Este momentul in care fiinta simte
adierea spirituala a cerului, a Lui Dumnezeu Insusi! 25 martie, din aceasta
primavara, este un prag ce poate fi socotit si al inaltarii populatiei
dintre Prut si Nistru, cu atit mai mult cu cit duminica, 22 martie, aceasta
fractiune de popor a ales... i-a taxat, de fapt, pe actorii politici ce au
evoluat in aceste grele luni de campanie electorala si care doresc sa le
decida destinele. Ziua de 22 martie curent a fost o incercare grea.
Cetatenii au trecut-o (relativ) bine. In urma ei speram ca, desi aparent au
cistigat alegerile, comunistii sa fie izolati, aglutinati, in sensul ca nu
mai au 84 de deputati in forul legiuitor suprem, ci doar vreo 40. Acestia se
cunosc pe fata si la fata, insa curios e ca, la o analiza a doctrinei lor,
vezi ca nici nu sint prea comunisti, mai curind - niste nostalgici fara nici
un suport real, ce au intrunit voturile altor nostalgici... Cam multe voturi
si cam multi nostalgici, ce-i drept, dar asta e deocamd
ta situatia! Deocamdata!
Ziceam ca electoratul i-a taxat pe actori; i-a trimis la groapa
istoriei pe agrarienii ce le-au adus oamenilor numai necazuri, in acesti ani
cit au fost la putere. Perioada ce poate fi calificata oricum, in afara de
democratie, deoarece societatea a fost adusa intr-o criza fara precedent.
Iar daca privim ce a mai ramas din partidele aliniate la start,
devine si mai limpede ca populatia (pe care multi o considera ignoranta)
stie sa taxeze! Au ramas pe scena politica partide cuprinzind intreg
spectrul: incepind cu stinga, reprezentata mai accentuat de partidul lui
Voronin, continuind cu centrul-stinga, reprezentat de Blocul "Pentru o
Moldova Democratica si Prospera", condus de Dumitru Diacov, si cu o parte a
Dreptei, reprezentata de C.D.M., bloc condus de Mircea Snegur si de Iurie
Rosc
, incheind cu un alt segment, de centru-dreapta, avind la baza doctrina
liberala si fiind reprezentat de P.F.D., condus de Valeriu Matei.
In felul acesta, electoratul a eliminat de pe scena toate
paradoxuriile create de mintile asudate ale unor sau ale altor forte "foarte
interesate" fata de orientarea strategica a R.Moldova.
Tocmai de aceea, spuneam ca, in apropierea Bunei Vestiri, Dumnezeu
este, totusi, cu aceasta populatie, atit de inselata, atit de mintita si de
hotita! Este Dumnezeu cu acesti oameni pustiiti spiritual, dar carora, acum,
le-a dat minte sa nu-i mai voteze pe toti cei ce iau numele Lui in desert,
propovaduind ca niste falsi proroci ce sint, cu scopul de a pune mina pe
avutii, pentru a o duce si mai bine!
Ramine acum ca cei ce conduc gruparile reformatoare - P.F.D., C.D.M.
si M.p.M.D.P. - sa vada semnele Domnului si sa inteleaga ca e vremea
faptelor de natura sa justifice nadejdea electoratului care i-a votat. E
vremea potrivita pentru a pune capat intolerantei si agresivitatii, la care
au recurs, cu virf si indesat, unele formatiuni politice si care le-au adus
pierderi tuturor!
Iar de Invierea Mintuitorului, cind ne vom impartasi, sa ne amintim
inca o data numele Lui! Pentru ca EL este cu noi, va fi si in continuare,
daca nu ii vom uita Numele...
Florica DARU
Am cules ce am ales
A mai trecut un rind de alegeri hotaritoare pentru soarta romanilor
din stinga Prutului si nici de data aceasta nu am putut scapa de comunisti!
Cum Dumnezeu se face ca in aproape toate tarile cindva socialiste, capul
tuturor nenorocirilor din acest secol - nomenclatura comunista - a fost
scoasa din jocul politic, iar la noi a cistigat si in 1998 cele mai multe
voturi?
E o prostie parerea unora ca multi moldoveni ar fi incintati de
comunism. Am fost martor la venirea, in 1940, apoi in 1944, a "tovarasilor"
si tin minte bine ca bastinasii i-au intimpinat cu frica, ura, dispret -
oricum, numai nu cu inima deschisa, nu "cu entuziasm", cum scriau in
manualele sovietice de istorie si cum mai scriu azi ziare antinationale si
antidemocratice alde "Comunistul", "Glasul Moldovei",
"Dreptate-Spravedlivost" sau chiar "Pamint si Oameni". Generatia mea nu va
uita pina va inchi
e ochii "ridicarea" gospodarilor in Siberia, foametea organizata, in urma
careia au murit mahalale si chiar sate intregi, colectivizarea facuta cu
pistolul pus in spatele taranilor. Autorii acestor crime au fost comunistii
rusi sau ucraineni, veniti din stinga Nistrului, de la Moscova, de pe Volga,
de dincolo de Ural, precum si cozile de topor locale, niste lichele ce nu
isi ingrijeau macar lotul de linga casa, dar carora, in schimb, le placea sa
fie "nacealnici", chiar daca aveau o singura "calitate" - car
etul rosu de membru al p.c.u.s.
Dupa moartea lui Stalin oamenii au rasuflat mai usor, fiindca nu mai
mureau de foame si nici nu stateau zi si noapte cu frica in sin ca vor fi
arestati si deportati. Insa a inceput inchiderea bisericilor, rusificarea,
interzicerea limbii romane si a tot ce e romanesc: carti, istorie,
monumente, chiar si muzica populara a fost inlocuita cu niste "foi verzi"
cintate la baian, nu la vioara!
Cind au simtit ca le fuge pamintul de sub picioare, cei mai
inflacarati comunisti s-au transformat peste noapte in adepti ai
schimbarilor, punind mina pe posturi caldute, pe banci, pe intreprinderi
industriale, pe pamint. Parca nu ei ne-au furat banii economisiti pentru
zile negre? Parca nu ei au distrus economia, lasind mii de oameni fara
lucru, fara o bucata de piine? Parca nu tot ei - necunoscind sau chiar urind
limba romana - lupta ca rusa sa fie la noi, si in continuare, limba de stat?
Din pacate, pe 22 martie, multi basarabeni au uitat de toate aceste
nenorociri aduse pe capul nostru de catre comunisti. Sigur, fortele de
dreapta trebuiau sa fie mai unite si sa faca o propaganda mai activa despre
multimea de crime cu care comunistii ne-au inveninat viata. Trebuiau sa
umble din casa in casa si sa explice pe intelesul tuturor ce primejdie ii
paste daca vin din nou la putere "tovarasii".
Trebuie sa recunoastem - si la aceste alegeri noi am dovedit cita
dreptate contine zicala despre mintea cea de pe urma a moldoveanului: foarte
multi au lasat alegerile in voia soartei. Sint convins ca, din cei vreo 800
de mii de alegatori ce nu s-au prezentat la urne, majoritatea au fost
romanii basarabeni, inclusiv o mare parte din tineret. Caci unii
nemoldoveni - am vazut cu ochii mei! - se tirau in cirje ca sa-i voteze pe
comunisti. Chiar daca unii intelegeau ca acestia nu vor mai ieftini piinea,
cirnatul, bauturile alcoolice, serviciile comunale, au votat ca limba rusa
sa fie limba de stat, iar R.Moldova - sa ramina in vecii vecilor o colonie.
Lumineaza-i, Doamne, pe moldoveni, caci chiar de-i si ocrotesti -
multi inca nu se fac vrednici.
Efim GENUNCHI,
pensionar
din comuna Durlesti

Dreptul de a vota pentru P.F.D.
Draga redactie
a ziarului MESAGERUL,
Locuiesc, impreuna cu sotia si cu cei trei copii, intr-un apartament
cu doua camere, obtinut printr-o hotarire a Comisiei parlamentare pentru
drepturile omului si minoritatile nationale, precum si a Primariei Chisinau.
Insa, poate pentru ca nu am dat mita, nu am primit inca ordinul de
repartitie de la Directia de evidenta si de repartizare a spatiului locativ.
Astfel, nu am avut posibilitatea sa-mi perfectez documentele. Totusi, m-am
prezentat sa votez, in ziua de 22 martie, la sectia nr.173, in loc
lul scolii nr.83 de la sectorul Ciocana. Am prezentat documentul de la
Parlament si pasaportul. Mi s-a spus ca nu am dreptul sa votez, deoarece nu
am viza de resedinta pe adresa indicata. In acest mod, eram lipsit, pur si
simplu, de dreptul la vot. Presedintele comisiei electorale respective, dna
Dastas, chiar mi-a dat de inteles ca daca nu voi vota, nu se va intimpla
nimic pentru destinul statului. Vazind aceasta, am telefonat la Pretura
Sectorului Ciocana, unde mi s-a spus ca, in conditiile despre care am
scris mai sus, nu am dreptul sa votez. Acelasi lucru mi l-a spus si dl
Grigore Rusu, de la Comisia electorala municipala. Am conversat pina si cu
dl Nidelcu, presedintele C.E.C., care mi-a spus sa iau legatura cu dl Ion
Plesca de la Comisia electorala municipala, ce mai rezolvase un caz similar.
Nereusind sa-l contactez (telefonul era in mereu ocupat), l-am sunat din nou
pe dl Nidelcu. Domnia sa a luat legatura cu dna Dastas. Dupa o ora si zece
minute, am reusit, in sfirsit, sa votez pentru Partidul Fortelo
Democratice. Unii dintre observatori, vazind insistenta cu care doresc sa
votez si intelegind ca sint intelectual, au avut chiar neobrazarea sa-mi
spuna ca mi-ar sta bine si acasa, linga copii. Va anunt ca familia noastra,
rudele si prietenii au votat pentru Partidul Fortelor Democratice, avind
constiinta impacata ca voteaza pentru oameni capabili, inteligenti, ce sint
apti sa duca R.Moldova de la dezastrul social, politic si economic, spre o
adevarata democratie.
Cu respect, S.SMIOCI, profesor
Sefului statului indeamna la restabilirea pacii si a intelegerii
In mesajul sau traditional, radiodifuzat luni, Presedintele
R.Moldova, Petru Lucinschi, a indemnat fortele politice din republica sa
puna capat dezbaterilor politice si sa-si concentreze eforturile in vederea
solutionarii problemelor actuale. "Cetatenii care au participat la alegeri
si-au spus cuvintul. Unii se bucura, altii sint intristati. Indiferent de
faptul ca unora le convin rezultatele alegerilor, iar altora nu, trebuie sa
se puna capat bataliilor politice, sa se termine cu controversele, cu
nsultele si cu nemultumirile, sa fie restabilite pacea si intelegerea in
societate, sa revenim la munca constructiva. Trebuie sa le depasim numai
prin munca dificultatile si necazurile prin care trecem" - a subliniat
Lucinschi. Potrivit afirmatiilor sale, daca fortele politice care au
cheltuit multe eforturi si mijloace in campania electorala, nu vor intelege
ca e necesar sa se revina la ritmul normal al vietii, R.Moldova "poate
nimeri intr-o mlastina, din care nu o va putea scoate nimeni". Presedintele
a c
nturat principalele probleme asupra carora urmeaza sa se concentreze
eforturile. Printre acestea, a numit adoptarea unor masuri urgente in
vederea renasterii industriei si a agriculturii, a achitarii restantelor la
plata pensiilor si a salariilor angajatilor din sfera bugetara, precum si a
onorarii, de catre agentii economici, a obligatiilor fata de Fondul social,
a perceperii impozitelor. El a subliniat ca Guvernul urmeaza sa stabileasca
o regula drastica: sa nu se acorde mijloace de la buget pentru nevoil
sociale raioanelor ce nu isi indeplinesc obligatiile fata de Fondul social.
Fraude electorale cauzate de lipsa bunei organizari a alegerilor
"Unele fraude electorale, comise in procesul alegerilor
parlamentare, sint cauzate de lipsa de organizare a alegerilor de la 22
martie si nu pot fi calificate drept intentionate" - a declarat in cadrul
unei conferinte de presa, marti, Valentina Odagiu, observator din partea
Comitetului Helsinki pentru Drepturile Omului din Republica Moldova. Intr-un
comunicat de presa, remis spre difuzare, se arata ca observatorii locali au
depistat cazuri de eliberare a buletinului de vot alegatorilor fara prezenta
ea buletinului de identitate, numarul excesiv de alegatori pe listele
suplimentare si prezenta mai multor persoane in cabina de vot. Igor Grosu,
presedintele Asociatiei "Pro-Democratia", a spus ca drept fraude electorale
pot fi calificate si intimidarea observatorilor nationali de comisiile
electorale la unele sectoare, nesigilarea urnelor mobile inainte de
deschiderea sectiei de votare, anularea buletinelor de vot, neutilizate
inainte de orele 21.00, precum si scoaterea buletinelor de vot din sectiile
de v
tare. "Multi presedinti ai sectiilor de votare nu cunosteau prevederile
Codului electoral si se adresau dupa consultatii observatorilor, ceea ce e
inadmisibil. Nici observatorii din partea concurentilor electorali nu
activau strict in normele prevazute de lege, ceea ce, desigur, a influentat
nefast procesul de votare" - a spus Igor Grosu. Stefan Uritu, presedintele
Comitetului Helsinki pentru Drepturile Omului din R.Moldova, a declarat ca
"retragerea a sapte candidati independenti din cursa electorala in ul
imul moment, a cauzat retineri la sectiile de votare, iar alegatorii s-au
pomenit derutati, ceea ce a influentat procesul de votare". La general,
organizatorii conferintei s-au aratat multumiti de atitudinea populatiei
fata de alegeri si si-au exprimat convingerea ca activitatea unei Comisii
Electorale Centrale permanente va lichida ultimile neclaritati, legate de
procesul electoral din R.Moldova.
Reactii de peste Nistru. Parca se putea altfel?
Secretarul de stat al republicii nistrene autoproclamate, Valeri
Litcai, a declarat ca rezultatele alegerilor parlamentare din R.Moldova
demonstreaza ca noul Parlament se contureaza a fi instabil. El a relevat ca
o asemenea componenta a Parlamentului Moldovei va ingreuia reglementarea
diferendului transnistrean, deoarece acestuia ii va fi dificil sa ratifice
hotaririle organului executiv al puterii. Litcai a adaugat ca, pe parcursul
campaniei electorale, nici unul dintre partidele politice nu a prop
s un plan normal, ce ar insufla optimism intr-o apropiata solutionare a
problemei transnistrene.
F.M.I. urmeaza sa decida
Fondul Monetar International (F.M.I. ) a suspendat discutiile asupra
programului de cooperare viitoare cu R.Moldova pina dupa alegerile
parlamentare nu pentru a vedea care forte vor cistiga, dar pentru ca inainte
de scrutin era "dificil" sa fie discutate actiunile de perspectiva cu
Guvernul Ciubuc. Totodata, situatia politica de pina la alegeri a fost
"destul de complicata" pentru a proceda la actiuni decisive, a declarat
reprezentantul permanent al F.M.I. la Chisinau, Mark Horton. Seful misiunii
F.
.I. a declarat ca, pina la formarea noului Guvern, F.M.I. va urmari evolutia
situatiei economice din republica. Totodata, F.M.I. va observa modul in care
bancile si Guvernul de la Chisinau respecta intelegerile la care s-a ajuns
in cadrul ultimei vizite a reprezentantilor F.M.I., din luna ianuarie, a.c.
Intrebat cum apreciaza posibilitatea cooperarii F.M.I. cu Republica Moldova,
in conditiile actualului raport de forte din noul Parlament, Mark Horton a
afirmat ca, indiferent de acest raport si indiferent de
faptul daca se vor crea unele aliante, F.M.I. e dispus sa coopereze. El a
admis ca ar putea sa apara dificultati in cazul in care noul cabinet de
ministri va fi creat in exclusivitate de Partidul Comunistilor (P.C.R.M.).
Reprezentantul F.M.I. a mentionat ca unele promisiuni facute de P.C.R.M. in
campania electorala sint greu de indeplinit. Comunistii vor trebui sa
explice cum vor acoperi deficitul bugetar sau, de exemplu, cum vor finanta
indexarea depunerilor banesti ale populatiei, promisiune din Programul
electoral al P.C.R.M. F.M.I. nu e impotriva unei noi politici, dar este
interesat de stabilitatea economica din republica la macronivel. Pe de alta
parte, a spus Mark Horton, exista intelegeri la care s-a ajuns cu cabinetul
Ciubuc. Pentru aprobarea unei noi transe de credit e necesar ca aceste
angajamente sa fie indeplinite. Data la care urmatoarea misiune a F.M.I. va
face o vizita la Chisinau inca nu a fost stabilita. Aceasta depinde in mare
masura de semnele pe care le vor da conducerea de la Chisinau si
e faptul cit timp va dura formarea Guvernului - a mai declarat Mark Horton.
Un invalid moldovean asteapta indemnizatiile ce i se cuvin din Tagikistan
Draga redactie,
Fac apel la sprijinul Dvs., deoarece, in pofida faptului ca m-am
adresat dupa ajutor, in nenumarate rinduri, Presedintelui R.Moldova, dlui
P.Lucinschi (va trimit scrisoarea pe care i-am expediat-o la 01-08-97), nu
am nici un raspuns. Probabil, nu toate scrisorile muritorilor de rind ajung
la dl Presedinte. Va rog sa-mi publicati ravasul, poate il va citi seful
statului sau altcineva din conducerea R.Moldova si, mai stii, - poate vor
lua act de problema mea. Iar luind cunostinta de marele meu necaz,
i vor solicita interventia conducerii de virf a Tagikistanului ca directorul
general al intreprinderii de productie "Vostokredmet", V.C.Larin, sa-mi
transfere cit mai repede 1152 lei, echivalentul datoriei pentru
indemnizatii, in valoare de 1.152.000 ruble.
Va multumesc anticipat,
I.PURICI,
invalid din or.Soroca
Nota Redactiei: Inseram mai jos chintesenta scrisorii dlui I.Purice
catre Presedintele P.Lucinschi, in speranta ca aceasta interventie isi va
avea efectul scontat.
"Dupa mai multe scrisori, trimise de-a lungul a patru ani, pe
29.07.97, am primit, in fine, un raspuns - copia scrisorii de la Ministerul
muncii, protectiei sociale si familiei al R.Moldova. Citez din ea: "A acorda
ajutor practic in solutionarea cit mai urgenta a chestiunii privind
achitarea in bani, de catre Intreprinderea de productie "Vostokredmet", a
daunei aduse cetateanului I.S.Purici".
Sint 40 de ani de cind tagicii (conducerea intreprinderii
sus-numite. - N.n.) refuza sa-mi plateasca indemnizatiile de invaliditate,
iar eu am devenit invalid - am ramas fara miini - tocmai muncind acolo. De
aceea, dle P.Lucinschi, va rog insistent: adresati-va dlui Presedinte
Emamoli Rahmanov, ca acesta sa dea indicatii Procurorului General al
Tagikistanului sa faca controalele de rigoare la "Vostokredmet" si sa oblige
aceasta intreprindere sa-mi dea macar 50 la suta din indemnizatiile ce mi se
cuv
n pentru 40 de ani de munca: 1.152.000 ruble rusesti (vechi) sau
echivalentul lor, 1.152 lei.
Domnule Presedinte, Dvs. nu mi-ati raspuns la nici o scrisoare si-i
mare pacat, caci astfel continuati metodele la care recurgea Mircea Snegur.
Sper ca nu ati uitat continutul juramintului pe care l-ati depus la
investirea in inalta functie pe care o detineti si-mi veti acorda si mie
ajutorul pe care-l cer, intervenind pe linga omologul Dvs., Presedintele
Tagikistanului, E.Rahmonov.
Primiti asigurarile mele de inalta pretuire si de profund respect,
I.S.Purici".
Victoria fantomatica a comunistilor va fi, speram, de scurta durata
Promisiunile acestora de a ieftini salamul, piinea si votca sint, pur si
simplu, anecdotice, neavind vreun suport real
Chiar daca o buna parte a electoratului a votat, inconstient, pentru
trecut - intruchipat de Partidul Comunistilor -, crezind ca, imediat, a doua
zi, in alimentare va aparea salam la 2 lei kilogramul si piine de 16 banuti,
se pare ca nu e inca totul pierdut. Desi comunistii, in plina euforie, isi
arata deja, grabiti, coltii, - reinstalind monumentele lui Lenin si arborind
drapele rosii -, victoria lor, mai mult fantomatica, se va topi aidoma
zapezii de afara, ce cade, sarbatorind, parca, triumful fo
telor revansarde.
Am fost informati din partea stinga a Nistrului ca oamenii de buna
credinta au votat fortele democratice si ca biruinta comunistilor se
datoreaza celor cu nostalgii dupa dictatura si dupa imperialismul rus. Dar
cum renasterea imperiului sovietic este imposibila, viata isi continua
cursul. Autorul mesajului la care ne referim, dl Ion CRACIUN din Cocieri,
isi exprima speranta ca cele trei formatiuni politice - Conventia
Democratica, Blocul "Pentru o Moldova Democratica si Prospera" si Partidul
Fortelo
Democratice vor forma un bloc anticomunist.
In continuare, dam publicitatii citeva fragmente din ravasele
cititorilor nostri, in care sint abordate diverse probleme, necazuri,
doleante. Dl Vladimir CIUMAC, profesor la Colegiul Tehnic Agricol din Soroca
ne marturiseste: "Draga MESAGERULE! Va scriu despre problemele Colegiului
nostru, fiindca nu mai am incredere in nimeni. O zicala populara spune:
"Pestele se strica de la cap, dar se curata de la coada". Spre regretul
nostru, avem prea multe cozi... de topor. In primul rind, ii am in vedere pe
acealnicii locali". Din scrisoarea dlui Ciumac aflam ca la Colegiu domina
protectionismul, nepotismul si alte apucaturi, stimulate de conducerea
Colegiului, ca studentii nu frecventeaza cursurile, iar reusita la
invatatura e sub orice nivel. De aceea, sesizam pe aceasta cale Ministerul
Invatamintului sa ia act de situatia alarmanta la fata locului.
Un semnal grav, ce tine, de asemenea, de competenta Ministerului
Invatamintului, e si doleanta cadrelor didactice din satul Izvoare-Orhei,
care, contrariati de ordinul Directiei raionale invatamint din Orhei "Cu
privire la preintimpinarea profesorilor de la scoala tehnologica din Izvoare
cu privire la lichidarea instututiei de invatamint nr. 20" din 20.02.98, cer
solutionarea problemei in fata careia au fost pusi. Cadrele didactice de la
scoala tehnologica aduc la cunostinta ministerului de resort u
matoarele: "Membrii colectivului refuza categoric sa semneze acest ordin
anticonstitutional. Pornind de la faptul ca institutia dispune de 180 de
locuri pentru elevi in scoala internat, 12 sali de clasa, cantina, depozite
si incaperi auxiliare, apeduct, baie, la a caror constructie au contribuit
si parintii elevilor, cerem pastrarea bazei materiale a scolii. Totodata,
cerem transformarea scolii tehnologice din Izvoare in scoala interraionala,
subordonata Ministerului Invatamintului, precum si comasarea ei c
gimnaziul din sat (programa de invatamint fiind aceeasi)".
De la Soroca ne-a parvenit o plingere, adresata conducerii de virf a
R.Moldova, semnata de dl Feodot SLANOVSCHI, care afirma ca "Directorul
uzinei "Medpribor" din oras, dl Terzi, a privatizat aceasta intreprindere,
contrar legii in vigoare, fara stirea si fara participarea angajatilor. In
pofida faptului ca lucratorii de la "Medpribor" din Soroca au anuntat despre
aceste faradelegi Guvernul si Ministerul Sanatatii, nu s-a intreprins pina
astazi nimic concret pentru stoparea samavolniciei".
Profitind de ocazie, ii anuntam pe autorii acestor sesizari ca vom
expedia, pentru control, institutiilor vizate, copiile scrisorilor trimise
Redactiei <M>, in speranta ca vom primi raspunsurile asteptate de Dvs. De
asemenea, expediem organelor de resort, pentru verificare, faptele expuse in
plingerile cititorilor P.SIRBU din Bogdanesti-Briceni, Agrepina GUTU din
Stoicani-Soroca, Larisa LUNGU din Nisporeni, Ion MELNIC din Orhei, Ludmila
TIMUS si V.MIROSLAVSCHI din Chisinau, Grigore ANDRIUTA din Pepe
i-Singerei, Vladimir SIRBU, din Cupcini-Edinet, Pavel BURLACU, din
Radoaia-Singerei, a unui grup de invalizi din Talmaci-Donduseni si a unor
mame din satul Cotiujenii Mari-Floresti.
Tinem sa multumim, totodata, tuturor celor ce ne scriu, ne citesc,
au incredere in noi, raminind, in pofida tuturor "surprizelor" electorale,
alaturi de noi. Va promitem ca va vom oferi sprijinul nostru si in
continuare, ca vom face tot posibilul sa va ajutam, ca impartasim omeneste
durerile, problemele si necazurile Dvs. Or, inca nu e totul pierdut. Nu ne
ramine decit sa ne unim si sa luptam impreuna.
Tamara GORINCIOI
Propunerea lui nenea Gheorghe
Ma adresez Dumneavoastra, Doamnei redactor-sef al MESAGERUL-ui,
gazeta pe care o astept si o citesc cu nerabdare. Se stie ca acum toti se
framinta ce o sa faca cei ce au fost alesi in Parlament. Eu, un simplu
taran, am hotarit sa va scriu si sa va fac o propunere ce consta in
urmatoarele: propun sa fie publicata lista deputatilor care au fost alesi in
Parlament, pentru a-i cunoaste toata lumea. Inainte de ziua in care li se va
inmina mandatul, toti deputatii sa anunte din timp electoratul pentru a v
ni in Piata Marii Adunari Nationale, la o intilnire fata in fata a
populatiei cu alesii sai. Sint convins ca s-ar putea aduna la vreun 1 mln de
alegatori. Nu are importanta pentru ce partid au votat. In acea zi, toti
deputatii sa apara pe scena facuta linga monumentul lui Stefan cel Mare,
pentru a fi prezentati nominal in fata electoratului. Dupa aceea, toti cei
101 deputati sa treaca printre norod pina la cladirea Parlamentului, unde,
in cadrul unei sedinte, sa faca un program comun pentru cei patru ani de
activitate, asa cum au promis in timpul agitatiei electorale. Dupa
intocmirea Programului, toti deputatii sa-si puna iscalitura pe el, abia
dupa care sa li se inmineze mandatele de deputat. Imediat apoi, Programul sa
fie supus votului de catre popor, ca sa fie adoptat ca lege pentru
activitatea, pe urmatorii patru ani, a Parlamentului. Asa cum a fost
adoptata limba de stat, sau independenta republicii. Atunci, deputatii,
indiferent din ce partid fac parte, ar putea fi trasi la raspundere de catre
popor, in
azul in care nu ar realiza Programul adoptat. Cred ca numai astfel toate vor
lua o intorsatura spre bine. Acest eveniment sa fie transmis in direct la
radio si la televiziune.
Cu stima, Gheorghe Stratulat din satul Cetireni, r-nul Ungheni
Nota Redactiei: Draga nenea Gheorghe! Am publicat cu placere
scrisoarea cu propunerea matale. Insa, toata problema consta in altceva:
daca alegerile parlamentare s-ar fi desfasurat pe circumscriptii, in cadrul
carora electoratul si-ar fi cunoscut candidatii ce urmeaza sa fie alesi, asa
cum a si propus Partidul Fortelor Democratice, acum nu ar mai fi existat
problema ca nu va cunoasteti deputatii alesi si ca nu-i puteti trage la
raspundere pentru activitatea sau neactivitatea parlamentara. Asta-i una
A doua, care decurge din prima, consta in faptul ca tovarasii lui Voronin,
ce au obtinut vreo 40 de mandate in actualul for legislativ, in special prin
desfasurarea alegerilor pe o singura circumscriptie, doresc reintoarcerea
R.Moldova in Uniunea Sovietica, (C.S.I.) pe cind ceilalti deputati sustin ca
toate problemele pot fi rezolvate doar prin integrarea statului nostru in
structurile europene. Credeti Dumneavoastra ca tovarasii comunisti ar semna,
in aceste conditii, un program de activitate comun cu cei
alti parlamentari? In nici un caz! Asa ca una dintre solutii ar fi ca
fiecare dintre liderii partidelor ce sint reprezentate in Parlament, sa
apara saptaminal la radio si la televiziune pentru a-si prezenta darea de
seama, deoarece pina acum acest lucru nu a fost facut. Speram, mai ales in
acest moment, cind au disparut de pe scena politica sanghelistii, motpanii,
sornikovii, senicii, gutii si usatistii, sa nu mai existe liste negre in
privinta persoanelor ce nu au acces la radio si la televiziune. O alta s
lutie, asupra careia a si decis Partidul Fortelor Democratice, e cea ca
fiecare deputat ales pe lista noastra va avea zona incluzind raioanele de
care va raspunde si unde se va deplasa in permanenta nu numai in timpul
campaniei electorale, ci si pe durata mandatului de deputat. Pentru ca sint
cinstiti si nu au ce ascunde.
Sa ne traiesti multi ani, maestre Pavel Ciobanu!
Felicitindu-Va cu ocazia aniversarii, Va uram, draga maestre Pavel
Ciobanu, multa sanatate, voie buna si succese in rezolvarea numeroaselor
probleme majore ale fotbalului moldovenesc.
A trecut abia un an de cind ati preluat conducerea Federatiei de
fotbal a R.Moldova. Insa deja si-a schimbat mult aspectul Stadionul
republican, care aduna tot mai numerosi microbisti. Speram ca in curind
tribunele stadionului vor fi din nou arhipline, ca pe timpurile cind evolua
echipa condusa de capitanul Pavel Ciobanu, iar poarta era aparata de
maestrul Nicolae Cibotaru. Sinteti un profesionist de mare valoare, draga
Pavel Ciobanu. Ati fost si veti ramine gloria si mindria fotbalului din
R.Moldo
a. Datorita eforturilor pe care le depuneti in calitatea ce o aveti acum,
selectionata de fotbal a R.Moldova va juca, in urmatorii doi ani, cu echipe
marcante din Germania, Finlanda, Irlanda de Nord, Turcia.
Stim ca in prezent si in domeniul sportului national, inclusiv al
fotbalului, exista multe dificultati, dar sintem convinsi ca Pavel Ciobanu,
cu credinta, taria si vointa sa, le va invinge pe toate.
Sa ne traiesti, maestre, multi ani inainte si toti rodnici!
In numele microbistilor
de la Colegiul Electromecanic din Chisinau,
Profir CIOBOTARU, profesor
Cerem ca mosia satului sa fie repartizata satenilor
De la colectivizarea fortata de dupa razboi, satul nostru s-a aflat,
impreuna cu alte trei sate vecine, in componenta colhozului "Drujba",
conducerea aflindu-se in satul Pociumbeni. Acum citiva ani, satul Horodiste,
ce facea parte din acest colhoz, s-a separat. Am ramas trei sate: Druta,
Pociumbeni si Pociumbauti. In toti acesti ani, satele au lucrat paminturile
pe hotarele vechi, fara a fi amestecate macar rotatiile semanaturilor.
Cladiri administrative, mori, fabrica de ulei, dubalarie si altele
s-au construit numai in centrul satului Pociumbeni. Pe cind in Pociumbauti
gradinita de copii se afla si astazi in casa unui deportat in Siberia,
scoala de noua ani - in casa fostului preot. Am avut doua grajduri pentru
200 de vaci, care nu mai sint, vacile au fost furate, iar aparatele de
muls - distruse. Pina astazi nu avem un metru patrat de drum asfaltat.
In satul nostru traiesc oameni harnici si pasnici. Nu avem nici un
satean in puscarie.
Acum se repartizeaza loturi de pamint si primaria satului Pociumbeni
vrea ca mosia bunicilor si parintilor nostri, pe care am lucrat-o pina
astazi, sa fie impartita altor sate. Cerem ca pamintul ce ne apartine sa fie
repartizat satenilor nostri. Trebuie sa dam pamint nu numai taranilor, ci si
lucratorilor medicali, invatatorilor, vinzatorilor, lucratorilor de la casa
de cultura, de la posta, care activeaza, de asemenea, pentru binele satului
si carora le e tot atit de greu ca si noua.
Speram sa nu se procedeze ca in anii 1948-49, cind s-a rupt din
paminturile noastre si s-a dat satelor vecine. Credem ca asa ceva nu se va
intimpla daca Dvs. veti interveni si ne veti ajuta.
Cu deosebit respect,
Ion ZARA,
in numele locuitorilor satului Pociumbauti
Un ambasador moldovean printre bancile elvetiene
Recent, la Berna, Andrei Cheptene, Ambasadorul si reprezentantul
permanent al R.Moldova pe linga Oficiul O.N.U. si institutiile sale
specializate, cu sediul la Geneva, i-a prezentat Presedintelui Confederatiei
Elvetiene, Flavio Cotti, scrisorile de acreditare in calitate de Ambasador
Extraordinar si Plenipotentiar al R.Moldova in Confederatia Elvetiana - a
informat Directia mass media a M.A.E. In cadrul dialogului ce a urmat dupa
ceremonia inminarii scrisorilor de acreditare, Presedintele Confederat
ei Elvetiene a manifestat un interes deosebit fata de situatia politica din
R.Moldova, in special fata de evolutiile recente in procesul de solutionare
a diferendului transnistrean. In cadrul intrevederilor cu Rudolf Ramsauer,
Ambasador, delegat in cadrul Oficiului Federal al Afacerilor Economice
Externe pentru acordurile comerciale si cu Stephan Nellne, Ministru,
Sef-adjunct al Diviziunii pentru Europa de Est si C.S.I. a Departamentului
Federal al Afacerilor Externe al Elvetiei, Andrei Cheptene a facut o p
ezentare a situatiei politice si a desfasurarii reformelor economice din
R.Moldova. Diplomatul moldovean a accentuat rolul deosebit al asistentei
economice externe in depasirea dificultatilor economice. Oferirea de catre
bancile elvetiene, cu asigurarea riscurilor de catre stat, a resurselor
financiare prin intermediul bancilor comerciale moldovenesti, precum si a
creditarii directe a importurilor de utilaje si de tehnologii din Elvetia in
R.Moldova a fost apreciata drept o masura efectiva de sustinere a pr
cesului de reforma in R.Moldova. De asemenea, o importanta deosebita i s-a
acordat problemei asistentei umanitare din partea Confederatiei Elvetiene,
destinate populatiei afectate de alunecarile de teren, precizeaza sursa
citata.
Ministrul Economiei si Reformelor a fost in Grecia
Ministrul-adjunct al Economiei si Reformelor, Dumitru Braghis, s-a
aflat, la inceputul acestei saptamini, intr-o vizita de lucru la Atena, unde
a semnat doua documente interguvernamentale moldo-elene - Acordul privind
promovarea si protejarea reciproca a investitiilor si Acordul privind
cooperarea economica, tehnologica si stiintifica. Surse din cadrul
Ministerului Economiei si Reformelor au comunicat ca relatiile interstatale
dintre R.Moldova si Republica Elena sint reglementate de Acordul interima
privind comertul si chestiunile legate de comert, semnat intre R.Moldova si
Comunitatea Europeana. Acordul a intrat in vigoare la 1 mai 1996. In
prezent, Grecia se situeaza pe locul 18 in lista partenerilor economici ai
republicii. In anul 1996, schimburile comerciale moldo-elene s-au cifrat la
7,9 milioane USD, iar in 1997 - in valoare de 13,2 milioane USD. Soldul
negativ al Chisinaului, in anul 1996, a fost de 0,7 milioane dolari, iar in
1997 - de 3,6 milioane dolari. R.Moldova exporteaza in Grecia miez
e nuca, materiile prime si articole textile, lina etc. si importa din
aceasta tara masini industriale, aparataj electric, echipamente de
telecomunicatii, utilaj pentru statiile telefonice, benzina, tigari,
citrice, produse alimentare, bauturi etc. Actualmente, in republica
activeaza peste 20 de intreprinderi cu capital mixt moldo-elen.
Pe 27 MARTIE, de Ziua Marii Uniri, va avea loc o licitatie pentru dreptul de
a arenda terenuri in Chisinau
Pe 27 martie, chiar de ziua Marii Uniri, va avea loc o licitatie
pentru dreptul de a arenda terenuri in municipiul Chisinau. Licitatia se va
desfasura in sala de sedinte a preturii sectorului Centru, cu incepere de la
ora 14. Organizatorii licitatiei sint "Capitalmoil" S.A. si
"Moldprivatinvest" S.A. La licitatie pot participa persoane juridice si
fizice din republica si din strainatate. Vor fi scoase la licitatie 15
loturi. Potrivit planului general al orasului, o serie de terenuri sint
destinate c
nstructiei, pe acestea, a pavilioanelor pentru statii de troleibuz, a
obiectivelor comerciale, cafenelelor. Unul dintre terenurile scoase la
licitatie e destinat spre utilizare ca baza de productie si depozitare.
Termenul de arendare este de 15 pina la 30 de ani. Pentru a participa la
licitatie, e necesar sa fie depusa, la comisia de licitare, o cerere,
certificatul de inregistrare (pentru persoanele juridice), procura pentru
efectuarea operatiei de vinzare-cumparare, precum si documentul bancar, care
doved
ste ca a fost platit avansul in valoare de 30 la suta din pretul initial de
vinzare a dreptului de arenda. Potrivit conditiilor puse de organizatori,
cistigatorii licitatiei devin arendatori legali doar dupa ce au platit suma
anuntata, dupa ce Primaria a adoptat decizia respectiva, dupa ce a fost
incheiat contractul de arenda si a fost obtinuta autorizatia de a conecta
obiectivul la comunicatiile tehnice.
"Victoriabank" a platit dividende, pentru anul 1997, in valoare de 40 la
suta
Banca comerciala pe actiuni "Victoriabank" a platit actionarilor sai
dividende in valoare de 40 la suta anual pentru 1997. Beneficiul net,
potrivit tinerii in evidenta a conturilor dupa un plan international, a
constituit, anul trecut, 9,6 milioane lei. Adunarea generala a actionarilor
bancii, care a avut loc vinerea trecuta, a adoptat decizia ca jumatate din
beneficii sa fie directionate pentru dezvoltarea bancii, iar alta jumatate -
pentru platirea dividendelor. Potrivit practicii internationale,
apitalul normativ total pozitiv al "Victoriabank" constituie 31 milioane
lei. Fondul de risc a fost format in proportie de 100 de procente, marimea
lui cifrindu-se la 4,6 milioane lei. Conform rezultatelor inregistrate in
1996, "Victoriabank" a platit dividende in valoare de 76 la suta, iar pentru
1995 - de 60 la suta.
O expozitie pentru o casa moderna
Marti, la Palatul National, a fost inaugurata expozitia-iarmaroc
"Casa moderna-98". Expozitia cuprinde urmatoarele compartimente: "Casa
moderna", "Gradina si livada", "Salonul de mobila", "Vila si gospodaria
taraneasca". Aici sint expuse articole de menaj, materiale de constructie,
mobila, material saditor, flori, produse cosmetice. Expozitia isi va tine
usile deschise de la 24 pina la 28 martie. Organizator al expozitiei este
firma "Interservice" a Camerei de Comert si Industrie din Moldova. La exp
zitie participa circa 40 de firme din Moldova, Romania, Austria, Ucraina,
Rusia. Industria din Moldova este reprezentata de firmele "Macon" S.A.,
"Apalas" S.A., "Acvila" S.A., "Felicita Mobila" S.A. si de alte
intreprinderi din republica. La expozitie participa, de asemenea, una din
cele mai mari producatoare de aparate de incalzit din Europa - firma "Herz
Armaturen" (Austria).