MESAGERUL _ Nr.18 (207) 8 mai 1998 Partea II

[mesagerul]

MESAGERUL _ Nr.18 (207) 8 mai 1998
Partea II
Informatizarea... ministrilor
Inca cu 2500 de ani in urma Pitagora a afirmat ca substanta
obiectivitatii este numarul. Pe parcursul miilor de ani, dezvoltarea
civilizatiei ne-a convins de adevarul exprimat de filosoful antic. La
sfirsitul epocii renascentiste, s-a evidentiat in mod deosebit una dintre
cele mai importante metode stiintifice - analiza, care, impreuna cu sinteza,
ne asigura intelegerea aspectului complex al valorilor. Lumea, natura, tot
ce ne inconjoara, poseda o structura informationala foarte complexa, fapt ce
a
mpus necesitatea inventarii ununi instrument de acumulare, prelucrare si
analiza a informatiei. Aparitia computerului ne-a revolutionat viata, astfel
incit astazi ne-ar fi foarte greu sa ne inchipuim ca ne-am putea descurca
fara aceasta inventie. Computerele nu executa numai operatii de calcul dar
si prelucreaza informatiile, le analizeaza, programeaza, optimizeaza,
memorizeaza, compara si, in sfirsit, propune cele mai eficiente solutii
pentru problemele ce apar in toate domeniile de activitate.
In anul 1990, am fost invitat de ministrul Muncii si Protectiei
Sociale, Gheorghe Spinei, ce m-a rugat, ca doctor in tehnica, sa-l ajut in
legatura cu fondarea serviciului de informatizare a ministerului respectiv.
Astfel, am fost angajat, prin transfer, la data de 30.08.1990, in calitate
de consilier, in problemele informatizarii, al ministrului Spinei. Pina
atunci, in institutiile de stat, nu se practicau servicii de informatizare.
Am fost nevoit sa o incep de la zero. Am stabilit necesarul de spe
ialisti si structura serviciului respectiv. Am angajat doi programatori si
un inginer. Am inceput cu examinarea structurii administrative a aparatului
ministerial, cit si a subdiviziunilor departamentelor ministerului. Am
conclucrat cu specialistii la formularea obiectivelor de activitate in
vederea crearii, cum a fost numit atunci de noi, Serviciului Informational
National (S.I.N.) "Populatia si protectia sociala". Am studiat diverse
materiale stiintifice, ce tin de informatizarea serviciului de stat respe
tiv, din Franta, Germania, Suedia, Romania, dupa care s-a purces la
elaborarea Conceptiei S.I.N. "Populatia si protectia sociala", aprobata in
sedinta din 27 mai 1991 a Colegiului ministerului.
Conceptia adoptata a trasat obiectivele principale de dezvoltare a
informatizarii ramurii, si constituia baza Programului de realizare a S.I.N.
Pe parcursul unui an si zece luni, s-a depus o munca colosala pentru crearea
acestui program, expus pe 60 de pagini.
Programul de realizare a S.I.N. contine compartimentele:
1. Sistemul informational (S.I.) al aparatului ministerului;
2. S.I. "Utilizarea bratelor de munca";
3. S.I. "Pensia si protectia sociala";
4. S.I. "Fondul Social";
5. S.I. "Migratia si nivelul de trai";
6. Activitatea centrului de calcul;
Au fost consultati colaboratorii ministerului si ai subdiviziunilor
lui, sefii oficiilor de plasare in cimpul muncii si ai sectiilor de
asistenta sociala la nivel republican si raional, in scopul includerii in
program a problemelor de servici, pentru ca programul sa fie perfectionat.
In fiecare compartiment, un loc principal a fost rezervat automatizarii
proceselor de lucru. In Programul preconiza ca automatizarea sa se efectueze
printr-un sistem central de informatie, dotat cu programe de rigoare,
sigurare si transportul informatiei prin intermediul liniilor de
telecomunicatii, ceea ce presupune existenta retelelor locale si republicane
de interactiune informationala. Ca sa ne imaginam, cel putin, continutul
acestui program, atragem, spre exemplu, atentia asupra obiectivelor
principale ale unor compartimente:
I. Sistemul informational al aparatului ministerului, are
urmatoarele parti componente:
1. Fondul informational in cadrul ministerului;
2. Automatizarea proceselor de lucru.
Fondul informational include resurse tehnice, resurse de program,
banca de date si reteaua de interactiune informationala.
Fondul informational ministerial preconizeaza rezolvarea
urmatoarelor probleme:
1. Acumularea si actualizarea informatiei cu privire la actele
legislative si normative elaborate de minister, guvern, parlament,
presedintie;
2. Prezentarea urgenta a informatiei necesare conducerii
ministerului;
3. Conectarea retelei informationale proprii la reteaua altor
institutii de stat;
4. Evidenta corespondentei si documentatiei de cancelarie.
II. S.I. "Utilizarea bratelor de munca" (S.I."U.B.M.") preconizeaza
crearea unei retele republicane care va include retelele locale de plasare
in cimpul muncii si interactiunea lor.
S.I."U.B.M." include si automatizarea procesului de lucru in:
1. Departamentul de stat pentru utilizarea bratelor de munca;
2. Oficiul municipal Chisinau "U.B.M.";
3. Oficiile Balti "U.B.M.";
4. Oficiile raionale "U.B.M."
Automatizarea proceselor de munca in aceste institutii ar permite:
1. Prestarea operativa si calitativa de servicii populatiei, in ceea
ce priveste repartizarea fortei de munca;
2. Dirijarea bancii de date pentru evidenta personala a somerilor,
precum si pentru evidenta locurilor de munca vacante;
3. Acumularea de catre minister a informatiei calitative;
4. Interactiunea informationala operativa intre oficiile de plasare
in cimpul muncii si banca de date centrala;
5. Asigurarea serviciului de stat "U.B.M." cu informatie operativa
privind: resursele de munca, locurile de munca vacante, piata muncii s.a.
(Continuare in numarul viitor)
Sergiu PALAZOV,
Dr in stiinte tehnice
Parlamentari din toate raioanele, ginditi-va!!!
In scrutinul electoral din 22 martie 1998 s-a facut simtita tendinta
electoratului de a schimba ceva in societate. Caile si principiile de
schimbare a cursului reformelor le determina fiecare alegator in parte, ele
fiind reflectate in rezultatele alegerilor parlamentare. Poporul mai dispune
inca de o anumita incredere si speranta. Spera ca ziua de miine ii va
schimba intrucitva viata, bineinteles, spre bine, si este inca predispus la
rabdare si lipsuri pe un timp bine determinat, necesar redresarii
conomiei nationale.
In acest context, ar fi bine ca noul legislativ sa nu repete
greselile premeditate la care fostii parlamentari recurgeau, elaborind legi
si hotariri avind la baza interese de grup si dind nastere unor interpretari
caraghioase, chiar duble, dupa bunul lor plac. In urma guvernarii
agrariano-interfrontiste, practic, in citiva ani, a fost distrusa temelia
economiei nationale. Totodata, aceasta guvernare si-a manifestat o mare
"maiestrie" in crearea multimii de structuri statale, adesea inutile, ba
chiar
daunatoare proceselor de relansare a economiei nationale. In acest "maraton"
de creare a structurilor parazite, fostii guvernanti au inceput, din
momentul desfiintarii organizatiilor partidului comunist, atit a celor
locale, cit si a celor republicane, sa-si plaseze colegii de breasla, sau
rudele si prietenii, in diferite posturi. Fostul Parlament a atins recordul
la crearea de ministere, departamente si alte subdiviziuni statale, care au
menirea de a sustrage, din bugetul statului, resurse financiare colos
le pentru intretinere. Astfel, fiecare departament creat, fiind constient de
faptul ca utilitatea sa este nula, se straduieste, aproape mereu, sa
demonstreze opiniei publice ca aduce foloase considerabile statului si
societatii. Cu parere de rau, statistica nu dispune de suma prejudiciilor
aduse statului, societatii, de aceste departamente. Coalitia parlamentara,
mentinind acest "record creator de cheltuieli inutile", dupa citiva ani de
guvernare, risca sa ocupe pozitia de astazi a fostei majoritati agraria
o-interfrontiste. Daca Parlamentul si Guvernul vor urma calea deschisa de
predecesori, apoi in Moldova, fiecarei cetatean ocupat in sfera de
productie, va reveni cite un inspector de la Garda Financiara, cite un
revizor, cite un politist din diferite departamente, cite un inspector...
(enumerarea celorlalti ar ocupa mult spatiu). Oricum, mai eficient ar fi sa
mizam pe calitate si nu pe cantitate. Realitatea ne demonstreaza ca
descoperirea infractiunilor, crimelor, delapidarilor, apartine
profesionistilor ci
stiti si devotati cauzei. Cu parere de rau, legile permit oastei de gardieni
inspectori, revizori sa manipuleze carei "bagheta fermecata", deasupra
agentilor economici, de la citiva lei pina la zeci si sute de mii de lei. E
clar de la sine, si guvernantii sunt constienti de acest fapt: e imposibil,
ca un gardian sau inspector, avind in dotare posibilitati de sanctionare
exagerat de reduse, sa traiasca binisor din salariul de 160-180 lei. E
necesara o revizuire totala a activitatii parlamentului si guvernulu
precedent. Este evidenta oportunitatea inlaturarii tuturor obstacolelor ce
stau in fata dezvoltarii economiei nationale in parte si a intregii
societati in ansamblu. Guvernarea coalitiei poate fi eficienta daca va avea
la baza un program realist, concret, cu oameni noi la conducerea
ministerelor si departamentelor, lipsindu-i pe unii "cumetri" - sefi de
departamente si ministere, de "portofoliile" ce le-au detinut ani de-a
rindul si prin care au devenit putrezi de bogati.
Ar fi bine sa invatam din greselile altora si nu din ale noastre...
Sa dea Domnul cuget si intelepciune noilor parlamentari...
Tatiana Pruteanu
mun. Balti
Pina in 1999, gratie Programului national "Pamint", multpatimitii nostri
tarani vor deveni, in sfirsit, adevarati stapini ai pamintului
Interviu cu dl Zosim BODIU, viceministru al privatizarii si administrarii
proprietatii de stat al R.Moldova
Rep.: Domnule Zosim Bodiu, pentru inceput, v-as ruga sa va referiti
la Programul national "Pamint", cum a luat nastere aceasta idee si care ii
sint prioritatile?
Z.B.: Despre privatizarea sectorului agrar s-a vorbit, inca,
incepind cu anii '90. Cu parere de rau, proiectele au ramas la nivel de
discutie, deoarece in acele timpuri, la tara, domina o alta mentaliate si
noi nu eram sprijiniti, in aceste intentii, de catre organele locale, atit
din comune si sate, cit si la nivel raional. Un alt motiv al tergiversarii
privatizarii pamintului a fost si nedorinta politica a organelor de resort
care, daca ar fi pus punctul pe i, s-ar fi efectuat, inca de pe atunci,
rivatizarea sectorului agrar. Bineinteles, la inceput, in lipsa unui cadru
juridic, a actelor normative adecvate, privatizarea s-a efectuat haotic.
Treptat, lumea de la sate a constientizat importanta privatizarii
pamintului. In unele comune, mai ales in zona de Centru, din cauza
"activitatii" anumitor lideri agrarieni, acestui proces i s-a pus bete in
roate de la chiar bun inceput. Cetatenii nu au la mina inca nici titlul de
proprietar. Si asta in pofida faptului ca a fost adoptata Hotarirea
Parlamentului
.Moldova privind privatizarea pe anii 1996-98, care prevedea ca Guvernul sa
aloce in acest scop 2 milioane de lei - resurse care, din cauza deficitului
bugetar, nu au fost alocate.
Totusi, putem spune, am fost auziti de Dumnezeu. Presedintele
Lucinschi, prin intermediul Ambasadei S.U.A. in R.Moldova, a contactat
Agentia Statelor Unite pentru Dezvoltare Internationala, care s-a oferit sa
ne acorde concursul, initiind un proiect-pilot privind privatizarea
pamintului. Astfel, Ministerul privatizarii si administratiei proprietatii
de stat al R.Moldova a conlucrat cu specialistii locali si cu consultantii
respectivei Agentii asupra executarii prevederilor legislatiei in domeniul
pr
vatizarii sectorului agrar. Transformarea cotei valorice in capital agrar
functional, atribuirea cotei valorice de teren echivalent in natura,
autentificarea detinatorilor de teren cu Titlu de proprietate funciara,
intemeierea unor formatiuni noi de antreprenoriat, precum si selectarea
liderilor la solicitarea proprietarilor pe baza de concurs - iata
prioritatile de baza ale proiectului "Pamint", implementat, deocamdata, in
73 de intreprinderi agricole.
Pentru inceput, in 1996, am experimentat acest proiect intr-o
gospodarie agricola din raionul Nisporeni. Am verificat daca legislatia in
vigoare corespunde aplicarii in practica a acestui proiect. Or, privatizarea
trebuie sa o facem noi, nu americanii. Asistenta acordata de S.U.A. este de
ordin financiar, un ajutor tehnic - surse pentru angajarea specialistilor,
pentru echipele care lucreaza in teritoriu, manuale speciale pentru
alfabetizarea oamenilor in domeniul privatizarii si reorganizarii intre
rinderilor agricole. La Nisporeni experimentul a decurs cu succes, cerintele
proiectului adaptindu-se la actele normative existente la noi. In acest
raion s-au format, de exemplu, noua structuri, fiecare alegindu-si un lider.
Avind in vedere rezultatele obtinute, Guvernul S.U.A. ne-a oferit un nou
ajutor tehnic pentru 72 de gospodarii agricole.
Rep:. Dupa ce criterii selectati gospodariile incluse in experiment?
Z.B.: Nu sint niste criterii speciale, participa la acest proiect
cei care doresc, in mod benevol. Depinde, in primul rind, de starea de
spirit a conducerii locale. De asta data ne-am extins activitatea pe tot
teritoriul republicii, pentru a vedea cum se inscrie acest Program in
diferite zone ale republicii. Astfel, pe parcursul anului 1997, in cele 72
de gospodarii, am reusit sa punem la punct aceasta operatiune complicata -
transformarea cotei valorice in capital agrar functional, atribuirea cotei
valorice de teren echivalent in natura, autentificarea detinatorilor de
teren cu Titlu de proprietate funciara etc., etc..
Rep.: Se stie ca o problema vulnerabila a gospodariilor agricole o
constituie datoriile mari fata de stat... In ce masura, Proiectul "Pamint"
poate contribui la solutionarea ei?
Z.B.: Intr-adevar, cea mai dureroasa problema o formeaza datoriile
gospodariilor fata de stat. Desi nu putem sa-i ajutam cu bani, noi facem o
evaluare a fondurilor fixe si le recomandam ca, bunaoara, casele de cultura,
gradinitele - ceea ce trebuia, de fapt, sa construiasca statul, dar au fost
facute din banii gospodariilor, sa fie trecute la balanta primariei. Mai
apoi, partial, din aceste surse, sa fie achitate datoriile fata de stat.
Desi, daca e sa fim realisti, o parte din datorii cred ca vor r
minea neachiate. Mai ales ca, in unele gospodarii, suma datoriilor depaseste
valoarea activelor. Daca privatizarea sectorului agrar se infaptuia la
vremea cuvenita, astazi nu ne confruntam cu aceste probleme. Dar, sarcina
noastra nu e de a cauta vinovatii, ci de a urgenta procesul privatizarii si
reorganizarii intreprinderilor agricole. Pornind de la aceste considerente,
pentru perioada 1997-98 am convenit cu Guvernul S.U.A. sa ne acorde un nou
credit tehnic pentru a continua procesul initiat in inca peste
00 de gospodarii agricole. Avem deja 600 de cereri. Tin sa precizez ca nu ne
vom implica in acele gospodarii, unde exista litigii funciare. Cu 220 de
gospodarii am incheiat deja contracte. Problema e ca Agentia Statelor Unite
pentru Dezvoltare Internationala ne-a pus conditia ca daca nu reusim in
decurs de 15 luni sa realizam acest Proiect, in toate gospodariile in care
l-am initiat, atunci exista riscul ca unele sate sa nu fie incluse in
Programul dat.
Rep.: Cine dirijeaza realizarea acestui Proiect?
Z.B.: Sint antrenati, in primul rind, atit specialisti de la
Directia agrara a Ministerului Agriculturii si Alimentatiei, cit si 12
agentii teritoriale, care dirijeaza activitatea la fata locului. De la
inceputul anului, am organizat 300 de seminare, in 300 de sate, unde lumea a
fost familiarizata cu prevederile si perspectivele acestui Proiect. Vreau sa
spun ca epopeea privatizarii la sate este un lucru enorm, ce necesita multa
energie si forta de convingere.
Rep.: Cine se poate incadra in acest Proiect?
Z.B.: Bineinteles, toti doritorii. Pentru aceasta e nevoie ca
reprezentantii primariilor si gospodariilor agricole din localitatile
respective sa depuna cereri la Ministerul Privatizarii in vederea aderarii
la acest Proiect. Dupa care, noi trimitem echipele noastre la fata locului,
convocam adunarea generala a satenilor, le explicam in ce consta acest
Program si ce trebuie sa faca fiecare dintre ei.
Rep.: Care sint avantajele Proiectului?
Z.B.: In primul rind, ca, in sfirsit, privatizarea sectorului agrar
a facut primii pasi, a prins contururi. In al doilea rind, taranii devin cu
adevarat proprietari. In al treilea rind, satenii nu mai sint lasati in voia
soartei - la tara sint create structuri teritoriale ce continua sa activeze
in aceste localitati si dupa finisarea primei etape a privatizarii
sectorului agrar.
Rep.: Va multumim pentru amabilitate.
Consemnare:
Tamara GORINCIOI
Narcomania, o ciuma a secolului, cu nimic mai buna decit SIDA
Sint bine cunoscute, inca din antichitate, plantele care contin
substante stupefiante. Referinte la efectul euforic al narcoticelor gasim si
in tratatele unor invatati din Evul Mediu. In antichitate erau cunoscute
deja efectele sedative ale cinepei si macului. Insa aceste substante se
foloseau numai in cadrul ceremoniilor rituale. Astazi, cu parere de rau,
drogurile au devenit o manie. Pe de alta parte, e dovedit ca 95 la suta
dintre purtatorii de HIV sau infectati de SIDA, din R.Moldova, sint narco
ani. Un raspuns la intrebarea ce este narcomania si cum poate fi depistata
de catre specialisti ni-l ofera dl Ion STOIEV, sef de sectie la Dispensarul
republican de narcologie.
(Continuare din nr. tercut)
Ce e narcomania si cum se manifesta ea
Potrivit Organizatiei Mondiale a Sanatatii - narcomania e nodul unor
problemer medico-sociale si legale, ce apar in legatura cu consumarea, de
catre o categorie a populatiei, a drogurilor si a altor substante
stupefiante.
In medicina, narcomania este considerata o maladie groaznica, ce
afecteaza toate organele si sistemele organismului: creierul, ficatul,
inima, glandele de secretie interna etc. Pentru a avea idee ce prezinta
narcomania ca fenomen medico-social, ne vom referi la unele stari ale
bolnavului. Una dintre stari este toleranta - cind doza obisnuita de
narcotic nu diminueaza suferintele chinuitoare, psihice si fizice, ale
narcomanului, el fiind nevoit sa-si mareasca doza, care adeseori provoaca
decesul. Tol
ranta e o adaptare a organismului narcomanului la droguri (scaderea
efectului la injectarea aceleiasi cantitati de narcotic). O alta stare este
pasiunea - o stare psihica deosebita, cu tentatii de a procura substanta,
care provoaca acest efect. Dependenta psihica rezida in tendinta morbida de
a consuma periodic sau sistematic preparatul ce provoaca spontan schimbarea
starii psihice. Cea fizica apare imediat dupa dependenta psihica si se
numeste sindromul de abolire sau sindromul de abstinenta. Ea constituie
o consecinta a modificarii tuturor functiilor organismului in urma
injectarii sistematice a substantelor narcotice. La incetarea drogarii,
organismul reactioneaza prompt, apar emotii prihice si fizice chinuitoare,
care dispar odata cu injectarea dozei urmatoatoare de narcotic.
Ebrietatea narcotica (intoxicatia) e starea, ce apare dupa
injectarea narcoticului si se caracterizeaza prin pierderea cunostintei la
consumarea somniferelor, sedativelor, tranchilizantelor. Specificul acesteia
e determinat de drogul consumat. Semnele generale ale ebrietatii narcotice
sint: dereglari de constiinta, tulburari vegetative, euforie. Ebrietatea cu
opiu mai e numita si mioza. Pupilele se micsoreaza pina la marimea unei
gamalii de chibrit, apar iritatii ale pielii, starea bolnavului e cara
terizata de euforie, iar vorbirea devine rapida, gindirea - incetinita. Nu
se depisteaza tulburari de coordonare si de articulare. Bolnavii sint
veseli, amabili, raspund cu placere la intrebari.
Ebrietatea, provocata de codeina se manifesta prin agitatie,
persoana afectata devine vesela, comunicabila, dezinvolta, vorbeste mult si
gesticuleaza energic. Vorbirea e accelerata, pupilele se ingusteaza.
Ebrietatea, provocata de somnifere (sedative) este o stare asemenatoare
ebrietatii alcoolice de diferite stadii. La inceput bolnavul e vesel,
dezinvolt, vorbeste mult. Mai apoi, insa, el e excitat, nemultumit, apar
dereglari de coordonare, hipotonie musculara, miscari incoerente. Totodata,
mimica
i gesturile devin expresive, pozitia Romberg - nestabila, vocea este
slabita, vorbirea - neclara. Se depisteaza ptoza pupilelor si nistagmul,
pupilele dilatate au o fotoreactie redusa; reflexele tendinoase sint
diminuate; temperatura corpului scade; se depisteaza hiposalivare, hipotonie
arteriala. In cazurile grave de intoxicatie atestam tulburari de
constiinta - de la obnubulatie pina la coma.
Consemnare:
Tamara GORINCIOI
Femeile se solidarizeaza
C.Z.-ul din rubrica nu inseamna Chestiunea Zilei (C.Z.) de la ProTV.
Cu toate ca si ceea ce semnifica acest C.Z. la Chisinau poate fi o chestiune
a zilei. Este vorba de crearea unui Club al Ziaristelor, a carui inaugurare
a avut loc pe 3 mai, pe str.Armeneasca nr.20. C.Z.-ul se numeste "Zece
plus..." si isi propune ca generic, din cite am inteles, un nou model de
comunicare. De asemenea, "Zece plus..." "inseamna ca usile Clubului sint
deschise si pentru tine" - mai exact, isi doreste sa devina o san
a pentru un dialog echitabil cu factorii de decizie, o posibilitate de a
aborda problemele sociale si de sanatate ale femeilor in mass media, pentru
a atentiona opinia publica, precum, credem, si multe alte scopuri nobile si
de mare utilitate pentru societatea noastra cu o prezenta suficienta a
femeilor, dar, mai ales, a problemelor lor.
Pentru a pregati opinia publica si, in special, factorii de decizie
in vederea obtinerii eficientei C.Z., vom expune aici ce isi mai propune
acest club al ziaristelor, format prin grupul de "zece", pe care le
nominalizam: Angela Arama (Televiziunea Nationala), Lidia Bobana (Radioul
National), Emilia Ghetu (Radioul National), Aurelia Teaguta (Revista
"Saptamina"), Lilia Ciobanu (ziarul "Moldova Suverana"), Natalia Cojocaru
(ziarul "Flux"), Angela Brasoveanu (revista "Cartier"), Maria Saharneanu
(revi
ta "Femeia Moldovei"), Violeta Popa (UNICEF), Antonia Sarbu (Program femei,
SOROS). Astfel, pornind de la realitatea ca informatia de presa despre
statutul social si sanatatea femeilor este infima, comparativ cu gravitatea
problemelor din aceste domenii, C.Z. constata ca probleme precum somajul in
rindul femeilor, mortalitatea materna, sanatatea reproducerii, traficul cu
femei si copii, violenta impotriva femeii, problemele mamelor cu copii
handicapati fizic sau mental, cresterea incidentei cancerului mamar
s.a. lipsesc din atentia opiniei publice. Si ca sint si mai grave carentele
la capitolul imaginii femeii, aceasta raminind proiectata pe educatia din
perioada sovietica, cu tabu-urile si cliseele respective, perpetuindu-se
doar in educatia copiilor si in opinia publica. Iar, ca o concluzie, in
motivatia intitulata "De ce e nevoie de un Club al Ziaristelor?", remisa
oaspetilor la clubul ce va beneficia, in realizarea programelor sale, de
asistenta Fundatiei SOROS, figureaza si ideea ca "problemele femeilor s
nt intotdeauna problemele copiilor, ale familiei si ale societatii in
general. Acest lucru nu a fost constientizat inca nici la nivelul factorilor
de decizie, nici la cel al opiniei publice".
Primele puncte de program ar include, precum isi propune clubul
celor zece, ca acesta sa fie o scoala de perfectionare profesionala si sa
stimuleze investigatiile ziaristice in domeniile enumerate mai sus; sa ofere
posibilitatea de comunicare a presei cu institutiile din domeniile de
interes social pentru femei. Clubul va invita reprezentanti de la Curtea
Suprema de Justitie, de la Comitetul de Adoptiuni, de la Clubul
International al femeilor, de la Guvern, de la Comisia parlamentara pentru
problem
le sociale si cele ale familiei, de la Ministerul Sanatatii, de la diferite
organizatii nonguvernamentale, de la Biroul de Inregistrare a Actelor Civile
s.a.; va promova tinerele ziariste, le va familiariza cu problematica
sociala; va organiza seminare, schimb de experienta, relatii cu mass media
si cu organizatiile de femei din Occident; va crea o baza de date si o
biblioteca pentru organizatiile nonguvenamentale a caror activitate va fi
axata pe problemele femeii, precum si, credem, multe alte obiective n
cesare si, speram, realizabile.
Cind vorbim despre problemele femeii, ne vine mereu in gind opinia
exprimata si de marele Eminescu, opinie intilnita si la alte popoare, ceea
ce arata ca este generala, si anume ca nivelul de cultura al unei societati
inseamna, de fapt, atitudinea societatii fata de femeie. Dar fiindca in
societatea noastra pina la perceperea unor adevaruri de acest gen mai e (cu
toate ca de la Eminescu a trecut un anume timp), fapt generat de regimul
sovietic prin care am trecut, sa incercam sa acceptam o solidariz
re a femeilor acum, pentru a schimba ceva in aceasta sfera. Raminem,
totodata, convinsi ca o asemenea schimbare va fi posibila doar prin
antrenarea barbatilor in dezbaterea problemelor respective, caci depinde
inca de ei atit rezolvarea lor, cit si crearea unei societati in care
promovarea (a femeiii - caci la ea ne referim aici) sa nu fie rezultatul
influentei vreunuia dintre barbati, ci valoarea si capacitatile fiecaruia -
fie barbat, fie femeie. Misogini am vazut. Dorim a vedea si nemisogini, ca
si "nemi
ogine"...
V.P.
Cersetorii in asteptarea... a ce?
Te plimbi pe aleile parcului din Chisinau. E o zi frumoasa, cu
soare, te bucuri de aerul curat si te intrebi: se poate bucura, oare, toata
lumea de aceasta minunata zi? Raspunsul vine aproape imediat - NU! Fiindca
intorci capul si vezi la tulpina unui copac o fetita cu picioarele goale,
care plinge si cere o bucata de piine. Mai faci citiva pasi si vezi o
femeie, o fata chiar, care tine in brate un bebelus infasurat intr-un tol.
Ea plinge si-ti spune ca nu a mincat de trei zile si nici copilul nu-l
ai poate alapta. Pe scarile de la iesirea din parc sta asezat pe o scindura
un mosnegel, caruia ii lipsesc ambele picioare. Cind paseste un trecator pe
alaturi, el face o plecaciune, cu mina intinsa. Atunci, te macina o singura
intrebare: oare sint ei mai putin oameni decit altii?
De ploua, de-i vint, ei stau si asteapta... asteapta fericita clipa
cind cineva le va arunca niste monede care le incurca prin buzunare. Atunci
ei se bucura, caci vor putea cumpara o piine. Cind ploua sau cind e vint,
noaptea cind e frig, ei, uitind de rusine, de frica (caci foamea nu
ocoleste), cutreiera strazile, scotocind lazile de gunoi (care sint destul
de putine in scumpa noastra capitala). In aceste lazi ei cauta resturi
aruncate de cineva mai satul si, cind le gasesc, le sterg un pic si le m
ninca. Destoinica viata, nu-i asa? Daca-i intrebi cum au ajuns in aceasta
stare, cine-i vinovat, ei te privesc mirati si tac. Nu le mai ajunge forta
sa acuze pe cineva (nu ca nu ar avea pe cine), ei nu mai pot privi inapoi.
Ei vor sa cistige mult rivnita bucata de piine si doresc sa nu fie frig in
noaptea ce vine, ca ce-o fi miine or mai vedea.
Lumea noastra-i milostiva, trece pe alaturi si din putinul care-l
are, lasa sa curga citiva banuti in multimea de palme intinse. Dar asta nu-i
va salva nici pe cei ce intind minile acum si nici pe cei ce vor intinde
minile in viitorul apropiat. Caci pe zi ce trece, miini intinse apar tot mai
multe si vor mai aparea, daca nu vom face nimic altceva decit sa lasam sa
curga citiva banuti in palmele intinse...
Ciprian MATEI
Telefoanele fierbinti prind in nada si minori
Surse ale Centrului urban de telecomunicatii (C.U.T.) Balti
informeaza ca, asa cum s-a constatat, tot mai multi minori din acest oras,
virsta carora variaza intre 9 si 14 ani, apeleaza serviciile "Telefonului
fierbinte". Citind in ziare anunturi de natura erotica, adolescentii cad
prada momelii si, ca urmare, pentru a-si satisface curiozitatea, formeaza
numerele de telefon indicate. Fenomenul, se vede, ia proportii mari. Recent,
mai multi parinti au pichetat sediul C.U.T., manifestindu-si nedumerire
fata de conturile prezentate de C.U.T. Ulterior, s-a constatat ca mai toate
convorbirile de acest fel au fost cu statul Ontario din S.U.A. Potrivit
aceleiasi surse, curiozitatea sexuala a copiilor are urmari grave asupra
situatiei matreiale a parintilor. Convorbirile "sexy" ale de micilor
balteni, in luna aprilie, au fost estimate la 52 mii lei. Recordul apartine
unui minor, care a reusit sa se delecteze la telefon tocmai 5 ore, "usurind"
astfel bugetul familiei de 2,5 mii lei.
Un seminar intrenational despre mafia economica
Politia franceza si cea germana, in colaborare cu oficialitatile
romane, organizeaza la Bucuresti, in perioada 4 - 13 mai, un seminar cu tema
"Cercetari in domeniul financiar in legatura cu criminalitatea economica si
cu activitatile ilegale in domeniul bancar". Potrivit unui comunicat de la
ambasadele Germaniei si Frantei la Bucuresti, seminarul are drept scop
imbunatatirea colaborarii serviciilor de securitate ale celor trei tari, in
combaterea formelor deosebit de grave ale crimei organizate. Man
festarea reprezinta una din masurile prin care tarile Europei Centrale si de
Est sint sprijinite in procesul lor de integrare in Uniunea Europeana.
Unii prea bogati, altii - prea saraci
Raportul dintre veniturile a 20 la suta dintre grupurile de
populatie mai defavorizate si a 20 la suta din cei mai asigurati cetateni ai
R.Moldova constituie 1:12. Acest lucru il demonstreaza datele
investigatiilor asupra familiilor in anul 1997, date cuprinse intr-un raport
al Departamentului de statistica privind dezvoltarea social-economica a
republicii in primul trimestru al anului 1998. Potrivit datelor acestei
investigatii, venitul unui membru al unei familiei, in anul 1997, a fost de
135,4 le
. Pentru familiile de la oras, venitul lunar e de 162,7 lei, iar pentru cea
din mediul rural - de 119,9 lei. O parte insemnata din venituri o constituie
cea inregistrata in expresie naturala - 37,9 la suta (la sat, acest indice
atinge 57,4 la suta, iar la oras - de 14,7 la suta). Celor 20 la suta din
cele mai defavorizate grupuri de populatie le revin doar 4,3 la suta din
venituri, in timp ce 20 la suta din cele mai asigurate familii acumuleaza
28,7 la suta din venituri. Ponderea cea mai mare din structura
heltuielilor de consum ale populatiei revine cheltuielilor pentru produsele
alimentare si pentru bauturi (68 la suta), pentru cumpararea imbracamintei
si a incaltamintei - 9,3 la suta, pentru mobilarea si amenajarea locuintei -
11,4 la suta, pentru sanatate - 2,9 la suta.
Zis-a Aleksandr Soljenitin...
Acest nume nu necesita prea multe comentarii. Martir pentru
convingerile sale anticomuniste, figura complexa si contradictorie,
Aleksandr Isaevici Soljenitin (n.1918) e, pe de o parte, intruchiparea
intelectualului rus disident si dornic de schimbare, iar pe de alta parte -
un reprezentant de vaza al nationalismului rus exacerbat, infratit cu
sovinismul. Fie ca din "samizdat"-ul anilor '70-80, fie din editii originale
sau din traduceri aparute in ultimii ani, multi romani ii cunosc opera de
referin
a: "O zi din viata lui Ivan Denisovici", "Pavilionul cancerosilor",
"Arhipelagul Gulag", "August 1914", "Lenin la Zurich", "Roata rosie"...
Asadar, in linii mari, stim cine a fost Soljenitin-scriitorul sovietic
disident - acasa, apoi in emigratia fortata in Occident. Insa acum cinci ani
celebrul scriitor si militant anticomunist rus s-a intors acasa, revenind la
realitatile pe care le-a trait cindva, ca sa mai fie martor al unei grave
deformari a starii de lucruri, cu totul diferita de asteptarile lui. Ce c
ede acum Soljenitin despre patrie si despre compatrioti, despre prezentul si
viitorul lor? Unele opinii privind aceste subiecte le aflam dintr-un dialog
sustinut, de catre scriitorul laureat al Premiului Nobel, cu cititorii
cotidianului progresist IZVESTIA din Moscova.
" - Sinteti de acord cu afirmatiile, conform carora marii
intelectuali ai Rusiei au impins mereu tara spre revolutii?
- Cei cu adevarat mari - nu au facut-o. Nici Puskin, nici Tolstoi,
nici Mendeleev nu pot fi acuzati de asa ceva.
- Si-a pastrat identitatea poporul rus sau astazi el nu-i decit o
bucata din asa-numitul popor sovietic?
- Acum noi trecem prin mari chinuri si, totusi, nu sintem un popor
trunchiat. Am mai spus-o si in alte rinduri ca in ultimele citeva secole
soarta natiunii ruse s-a impletit strins cu destinele altor popoare. E o
mare nenorocire ca nimeni nu ia apararea celor 25 de milioane de conationali
de ai nostri, ramasi in republicile din C.S.I.
- Este adevarat ca i-ati spus Presedintelui Eltin ca Rusia are
nevoie de un al doilea "proces de la Nuremberg"?
- Mai multi fruntasi ai vietii politice din Occident mi-au sugerat
sa organizam in Rusia un tribunal impotriva comunismului. Prestigioasa
revista germana "Der Spiegel" a declarat chiar ca eu as pune la cale un
proces judiciar impotriva tarii mele, dupa care a trebuit sa prezinte scuze:
patria si regimul nu sint una si aceeasi. Insa eu am fost intotdeauna
constient de faptul ca in Rusia comunistii nu vor fi niciodata deferiti
judecatii. Pur si simplu rusii au alta mentalitate.
- Care e atitudinea Dvs. fata de armata rusa?
- E o armata distrusa fara razboi. Iar cine nu-si hraneste propria
armata, va hrani una straina.
- Ce-i de facut cu Lenin?
- Mai avem mult de tras aceasta mare rusine. Nici nu-mi vine sa calc
prin Piata Rosie, cit timp acolo e mausoleul lui Lenin. Cindva, am citit
intr-o talmacire a profetiilor lui Nostradamus ca Rusia va incepe a-si
scutura jugul social in 1990 si se pare ca asta e. Un alt pronostic spune ca
rusii vor sarbatori ultima data aniversarea revolutiei bolsevice tocmai in
anul 2025. Nu credeam in una ca asta, insa realitatea demonstreaza ca se va
intimpla anume asta.
- Daca ati fi stiut ca debarasarea de trecut va fi atit de grea, ati
fi schimbat cite ceva in strategia Dvs.?
- Inca prin 1945, in puscarie, detinutii cu judecata sanatoasa
spuneau ca regimul sovietic e sortit pieirii, dar debarasarea de el va fi
cea mai grea. Acest regim e un monstru care, la prabusire, poate strivi
totul si pe toti. Astazi multi amintesc de bine trecutul comunist, insa o
fac acei pe linga care au trecut gloantele si pe care nu i-a atins roata
rosie. Au rusii o constiinta adormita, altfel cum sa intelegi ca sint date
uitarii, cu atita usurinta, milioanele de oameni omoriti in numele ideilo
comuniste?
- Aleksandr Isaevici, nu credeti ca e timpul sa se ridice din
genunchi intelectualitaea?
- Fiecare om trebuie sa faca aceasta, urmind principiul: salveaza-te
pe tine insuti si vor proceda ca tine multi altii".
Traducere si adaptare de Vlad POHILA
In Italia justitia nu iarta nici o implicare in coruptie
Un judecator din Sicilia a fost condamnat recent la 10 ani de
inchisoare. Motivatia sentintei: asociere cu mafia si coruptie, fapte ce au
avut loc cu un deceniu in urma. Pentru a-l arunca dupa gratii pe magistratul
Giusepe Prinzivalli, justitia italiana a purtat una din multele batalii ale
unui razboi dus nu doar cu criminalii, ci si cu intregul sistem politic,
acuzat adesea de coruptie, si cu "cirtitele" strecurate de acesti adversari
in chiar interiorul structurilor menite sa apere legea. Prinziva
li a prezidat, in 1989, un tribunal din Palermo, care a achitat 80 de
inculpati pentru delicte de tip mafiot. "Intimplator", acelasi magistrat
poseda actiuni in valoare de 700 mln de lire (peste 400.000 de dolari) si
proprietati imobiliare despre care nu poate afirma decit ca "nu au de-a face
cu Cosa Nostra". La 70 de ani, judecatorul isi incheie cariera intr-un mod
rusinos. Martorii impotriva judecatorului condamnat sint, in primul rind,
mafioti "pocaiti", care au decis sa-si usureze situatia, odata prinsi
colaborind cu anchetatorii. Pe linga astfel de marturii discutabile, au
depus, insa, marturii, fosti subordonati ai lui Prinzivalli de pe vremea
cind acesta activa in procuratura si care s-au plins de modul in care el le
complica intentionat anchetele in cazurile de implicare a mafiei. In plus,
ei au dezvaluit ca Prinzivalli ii considera magistrati deveniti simboluri
ale luptei cu "caracatita", precum Falcone si Borsellino (ucisi, ambii, de
catre necrutatoarea Cosa Nostra), drept "niste colegi lipsiti de s
rupule". De peste un deceniu, cind procurorii italieni au demarat celebra
operatiune "Miinile curate", anchetele au dus de multe ori spre
reprezentanti ai lumii politice. De fiece data, formatiunile vizate au
protestat prin reprezentantii lor impotriva "partizanatului politic" al
magistratilor. Acestia pot invoca insa in apararea lor ca astfel de proteste
au venit, in decursul timpului, din toate directiile spectrului politic.
Dupa caderea Dreptei de la putere, se plingea Silvio Berlusconi, astazi se
plinge
seful principalului partid de stinga, de guvernamint, Massimo D'Alema.
Victoriile sint rare si amare. Fostul lider socialist, Bettino Craxi, a fost
condamnat, dar isi petrece batrinetele intr-un exil aurit in Tunisia. Sirul
nenumaratelor procese ale senatorului pe viata Giulio Andreotti s-a pierdut
in apeluri si recursuri. Berlusconi are o condamnare definitiva la activ,
dar e liber datorita suspendarii automate a pedepselor sub doi ani de
inchisoare. S-ar putea ca si Prinzivalli sa nu vada interiorul inchi
orii cind se va da sentinta definitiva. Cert e ca justitia italiana isi
urmeaza cursul, in ciuda dificultatilor si a intirzierilor, asa cum arata si
sentinta data la Caltanissetta, in Sicilia, pentru fapte din anii '80.
Marius HOSU
Situatia din Kosovo continua a fi ingrijoratoare
Consiliul Nord-Atlantic si-a exprimat ingrijorarea profunda fata de
deteriorarea situatiei din Kosovo, care mareste riscul escaladarii unui
conflict in regiune, se arata intr-un comunicat al biroului de presa al
NATO. Consiliul condamna violentele recente din Kosovo, afirmind ca se opune
independentei provinciei. Consiliul Nord-Atlantic a lansat un nou apel la
dialog intre autoritatile de la Belgrad si reprezentantii albanezilor din
Kosovo, adaugind ca sprijina eforturile internationale de solutiona
e a conflictului din provincia sirba. Consiliul a cerut, de asemenea,
inceperea imediata a misiunii de mediere a O.S.C.E., condusa de fostul
premier spaniol Felipe Gonzalez. In context e de mentionat ca Romania a fost
"rugata" de catre comunitatea internationala sa-si ofere sprijinul pentru
solutionarea crizei din Kosovo - asa a declarat purtatorul de cuvint al
Ministerului roman de Externe, Anda Filip. Oficialul a spus ca solicitarea
se datoreaza experientei Romaniei in problemele din Europa de Sud-Est si
n chestiunile legate de minoritatile nationale. Autoritatile de la Bucuresti
s-au pronuntat in repetate rinduri pentru o solutionare pasnica a
conflictului, care sa tina cont de integritatea Iugoslaviei si de drepturile
albanezilor din provincia sirba Kosovo. Romania a pledat, totodata, pentru
neintroducerea sanctiunilor economice impotriva Iugoslaviei.
Anevoios e drumul spre moneda unica europeana
Presa franceza publica comentarii critice fata de compromisul la
care s-a ajuns la recentul "Summit al celor 15", de la Bruxelles, unde, la
presiunea Parisului s-a convenit numirea olandezului Vim Duisenberg la
conducerea Bancii Centrale Europene cu conditia ca acesta sa demisioneze la
jumatatea mandatului, in favorarea francezulu Jean-Claude Trichee.
Cotidianul "Liberation" deplinge "vanitatea nationala" a Presedintelui
Jacques Chirac, atitudine despre care se afirma ca a fost confundata cu
interes
l national. "Le Figaro" semnaleaza, la rindul sau, fragilitatea Unuiunii
Europene, determinata de sicanele franco-germane ce amintesc de faptul ca
Germania s-a opus desemnarii candidatului francez. Si presa germana are
accente critice, subliniind ca EURO si Cancelarul Kohl pot fi considerati
perdantii reuniunii de la Bruxelles. "Kohl a iesit invins din batalia pentru
EURO" - acesta e titlul unui articol dintr-un cotitdian german. O alta
publicatie germana, din Bonn, noteaza ca ridiculizarea Cancelarului Koh
si a celorlalti lideri europeni de catre Presedintele francez e determinata
de o ipotetica speranta a lui Jacques Chirac in recistigarea prestigiului
politic intern.
Eforturi pentru gasirea unui compromis intre israelieni si palestinieni
Convorbirile consacrate relansarii procesului de pace in Orientul
Mijlociu, avint ca protagonisti pe premierul israelian, Benjamin Netanyahu,
si presedintele palestinian, Yasser Arafat, au avut loc la Londra. Liderul
israelian a avut intilniri in Down Street cu premierul britanic, Tony Blair.
Parasind resedinta premierului britanic, Netanyahu a declarat ziaristilor ca
discutiile au fost folositoare. "Cred ca este important sa se faca un efort
nu numai pentru a convinge partea israeliana si am facut
asi in plus pentru a-i continua. Avem nevoie de un efort concentrat similar
si din partea palestiniana si speram ca acesta va veni" - a mai declarat
ziaristilor premierul israelian. Tot in Down Street au avut loc convorbiri
intre premierul Blair si liderul palestinian Yasser Arafat, care nu s-a
aratat prea optimist in privinta obtinerii unui rezultat. Palestinienii sint
de parere ca intilnirile de la Londra constituie un test final al
capacitatii americanilor de a-i convinge pe israelieni sa accepte un comp
omis in privinta retragerii trupelor israeliene din Cisiordania. Arafat a
declarat ca un insucces la Londra ar putea atrage dupa sine o crestere a
violentelor in regiune. Reamintim ca cei doi lideri - israelian si
palestinian - urmeaza sa aiba convorbiri separate si cu secretarul de stat
american, Madeleine Albright. Dupa cum se stie, planul american privind o
retragere de 13,1 la suta a israelienilor din Cisiordania nu a fost
acceptat, cel putin pina acum. Cabinetul israelian l-a mandatat pe premierul
Neta
yahu sa negocieze in limita unui procent de 9 la suta. Se pare insa ca sint
sanse ca partea israeliana sa propuna cifra de 11 la suta.
Ucrainenii cauta leac pentru maladia neachitarii salariilor
Greva lansata de minerii ucrainieni a luat amploare, 39 mine fiind
paralizate de protestatarii care revendica plata salariilor restante si
imbunatatirea conditiilor de munca. S-au raportat greve in minele din
regiunile Lvov, Donetk si Luhansk. Minerii cer plata salariilor pe ultimele
luni, totalizand 2,1 miliarde hrivne (1,05 miliarde dolari). Conform
presedintelui Uniunii sindicale independente a minerilor, autoritatile au
inceput deja plata unor arierate salariale in regiunea Luhansk, pentru a pre
eni extinderea miscarii. Minele ucrainene sint cunoscute pentru proastele
conditii de munca. De la inceputul anului si pina acum, potrivit datelor
ministerului Industriei carbunelui, cel putin 157 mineri au pierit in
accidente de munca.
Chiar si in Rusia se fac inlesniri pentru primirea documentelor de
identitate
In virtutea unui decret semnat de Presedintele Boris Eltin,
cetatenii rusi pot obtine pasaportul de la sectorul de politie din orasul in
care locuiesc, indiferent daca detin permise de sedere - faimoasa "propiska"
sovietica. Pina acum, rusii trebuiau sa prezinte acest "pasaport intern", cu
care isi dovedeau cetatenia, pentru a obtine pasaportul propriu-zis. Si in
noile conditii, doritorii de plecari in strainatate trebuie sa faca dovada
cetateniei rusesti, dar pot obtine pasaportul in orasul de rese
inta, chiar daca sunt inregistrati in alta localitate, sau chiar in alta
tara, cum ar fi o fosta republica sovietica. "Acest lucru este important
pentru refugiati sau pentru cei care nu au un domiciliu stabil in momentul,
in care au nevoie de pasaport" - a mentionat televiziunea de stat.
Lumea pe scurt
Japonia intentioneaza sa vinda sute de castele medievale.
Proprietarii acestor edificii au luat respectiva hotarire din cauza starii
precare a majoritatii celor 6.000 de palate si a costului ridicat de
intretinere. Americanii, rusii si japonezii sint cei mai insteresati de
achizitionarea monumentelor istorice. Multe dintre acestea au fost vindute
la preturi care depasesc 1 milion de dolari. l Primarul orasului israelian
Tel Aviv, in virsta de 48 de ani, considerat drept un membru rebel al
Partidului
Likud al premierului Netanyahu si cunoscut pentru ideile sale moderate in
ceea ce priveste incheierea unui acord de pace cu palestinienii, a anuntat
ca intentioneaza sa participe la viitoarele alegeri pentru functia de
prim-ministru a Israelului. l Pakistanul a cerut instituirea unui embargou
international asupra armelor la adresa factiunilor beligerate din
Afghanistan, dupa esecul negocierilor purtate de acesta la Islamabat.
Ministrul pakistanez de externe a apreciat ca acordul la care partile au
ajuns, de
constituire sub auspiciile O.N.U. a unei comisii de repezentanti din o tara
pentru rezolvarea conflictului din Afghanistan, reprezinta un pas inainte
pentru evitarea destabilizarii intregii regiuni. l Doctorul J.Hoffman,
profesor la Universitatea Harward, a descoperit, dupa 30 de ani de
cercetari, o combinatie de medicamente ce vindeca in proportie de 100 la
suta tumorile canceroase la soareci, tratamentul care este considerat ca ar
avea efecte inestimabile in tratarea cancerelor umane. Se asteapta ca acest
substante care actioneaza prin blocarea laimentarii cu singe a tumorilor
canceroase sa inceapa sa fie testate asupra oamenilor intr-un intervalul de
cel mult un an.
A fost facut bilantul Concursului "Mostenire"
organizat de Alianta pentru sprijinirea Basarabiei, cu sediul la Paris, in
frunte cu dr Eugen HOLBAN
Dintre cei 163 de concurenti - elevi, liceeni si studenti - care
si-au trimis lucrarile la prestigiosul Concursul nostru (etapa I), Juriul a
selectat pentru etapa a II-a urmatorii candidati:
Sectia Istoria rom'nilor
Staicu Aurel (Cahul), Mocanu Eugenia (Cimislia, Satul Nou),
Colosivschi Alexandru (Edinet), Dobzeu Silvia (Nisporeni, Grozesti),
Molosnic Tudor (Orhei, Chiperceni), Osadci Dragos (Causeni), Postica Iulian
(Chisinau), Hincu Maria (Orhei), Neagu Maria (Straseni), Timus Vlad (Orhei),
Grosu Tatiana (Cahul, Andrusul de Sus), Ciobanu Rodica (Cahul, Andrusul de
Sus), Sprinceana Vitalie (Calarasi), Dobzescu Tatiana (Cantemir), Ochisor
Diana (Briceni), Mantoc Elena (Ialoveni, Suruceni), Magnet Victor (Orhei
, Beiu Ina (Orhei), Conica Inga (Orhei), Botan Roman (Hincesti, Carpineni),
Balta Silvia (Hincesti, Carpineni), Moisei Vicu (Straseni, Truseni), Negruta
Inga (Balti), Stircea Radu (Chisinau), Negrea Iulian (Edinet), Gorea Ina
(Drochia), Grudu Nadia (Nisporeni), Spataru Oleg (Rezina, Lalova), Raru Ion
(Cahul), Novac Cornel (Orhei), Niculita Olesia (Basarabeasca, Abaclia),
Balan Stela (Edinet).
Sectia Istoria literaturii rom'ne
Garaz Stela (Chisinau), Lotocovschi Ruxanda (Hincesti), Vlad Andrei
(Ocnita, Lipnic), Bulat Corina (Camenca, Cuhurestii de Jos), Cioban Viorica
(Ocnita), Tabirta Dorin (Singerei), Erjiu Ecaterina (Camenca, Cuhurestii de
Jos), Miron Viorel (Chisinau), Losii Sergiu (Chisinau), Covas Marcela
(Ialoveni), Palamaru Aliona (Singerei), Musteata Elena (Chisinau),
Plamadeala Aliona (Ialoveni, Ulmu), Sajin Rodica (Drochia), Pascarencu Livia
(Floresti, Cosernita), Grivencov Olesia (Singerei, Pepeni), Turcanu Vi
leta (Cainari, Ciuflesti), Grajdieru Eugen (Singerei), Furdui Veronica
(Chisinau), Micriucov Tatiana (Chisinau), Bolduratu Aliona (Straseni,
Cojusna), Stracina Lina (Singerei), Tabarcea Ina (Singerei), Ostap Lucia
(Bender), Martalog Mariana (Straseni, Lozova), Guzun Diana (Singerei),
Iepure Ion (Singerei), Samson Veronica (Anenii Noi, Serpeni), Ulinici
Cristina (Nisporeni), Romanciuc Florin (Chisinau), Baltat Dorina (Soroca),
Corj Doina (Chisinau), Popescu Lucia (Chisinau), Tropotel Rodica (Edinet),
Bolohan
Veronica (Singerei), Oineagra Mariana (Singerei), Chifiac Tatiana
(Singerei), Denuta Dan (Chisinau).
Etapa a doua va incepe la 10 mai a.c., ora 9.00, in blocul
Facultatii de Litere a Universitatii de Stat din Moldova, str.M.Kogalniceanu
nr.65.
Uram succese participantilor la cea de a doua etapa a Concursului
"Mostenire"!
Dragos Ion VICOL (n.1974) este licentiat al Facultatii de Litere a
Universitatii din Bucuresti, unde a avut ca profesori personalitati marcante
ca Zoe Dumitrescu-Busulenga, Dumitru Micu, Eugen Simion, Dan Horia Mazilu
s.a. In acest an si-a sustinut teza de doctor in filologie la catedra de
literatura romana a aceleiasi prestigioase Universitati din capitala
Romaniei. Tema doctoratului e "Spiritualitatea romaneasca oglindita in opera
lui Sadoveanu". D.I. Vicol e lector la catedra de literatura a Univ
rsitatii de Stat din Chisinau. Membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova si
al Uniunii Scriitorilor din Romania - Asociatia Bucuresti. In 1997 devine
membru al P.F.D., fiind ales vicepresedinte al Organizatiei de Tineret,
raspunzator cu probleme politice externe.
A debutat editorial la virsta de 16 ani, cu nuvela istorica
"Vinatoarea de bouri sau Descalecarea Tarii Moldovei", dupa care i-au fost
tiparite mai multe carti de povestiri, romane si eseuri: "Ehove Burebista!"
(1990), "Hotii Prutului" (1991), "Razbunarea lui Nero" (1993), "Cornul de
aur" (1994), "Tara cu vita de vie" (1996). Aceste aparitii editoriale au
fost elogios recenzate in presa periodica de la Bucuresti si de la Chisinau
de catre Nicolae Batrinu, Lucian Chisu, Aurel Ciocanu, Constantin Ciop
aga, Dumitru Micu, Fanus Neagu, Ionel Oprisan, Ion Rotaru, Andrei Turcanu si
altii.
Recenzia de mai jos prezinta succint, dar patrunzator si cu caldura,
ultima aparitie editoriala semnata de Dragos Ion Vicol - monografia "Mihail
Sadoveanu sau Miracolul sufletului romanesc" (Chisinau, Editura "Orfeu",
1998) - care e, din cite am putut deduce, o varianta a tezei de doctor, o
versiune destinata unui cerc cit mai larg de cititori.
Trecutul: temei al prezentului si viitorului nostru
Afirmat in viata literara contemporana ca prozator talentat, Dragos
Ion Vicol se descopera, in lucrarea Sadoveanu sau Miracolul sufletului
romanesc, ca un istoric literar dotat, stapinind cu siguranta informatia de
specialitate si mijloacele necesare interpretarii ei. O prima parte a
lucrarii incearca sa defineasca, pe baza rezultatelor obtinute in domeniu de
unii ilustri cercetatori anteriori, la care se adauga propriile observatii,
conceptul de spiritualitate romaneasca si masura in care acesta se
incadreaza, capata relief si rezonanta specifica in opera lui Sadoveanu.
Sint puse in valoare, in acest sens, ecouri ale operelor cronicarilor si
umanistilor romani, ale lui Dimitrie Cantemir indeosebi, continuindu-se cu
date din scrierile corifeilor Scolii Ardelene, din epoca moderna si a
Junimii, ajungindu-se, prin caracterizari succinte, pina la eforturile
deschizatoare de noi orizonturi ale lui Hasdeu, Xenopol, Parvan,
E.Lovinescu, G.Calinescu, Mircea Vulcanescu s.a.
Aceeasi discutie preliminara, concretizata cel mai adesea in
confruntarea directa a opiniei teoretice semnalate cu realitatea operei lui
Sadoveanu, deschide premisele abordarii, dupa criterii predilect tematice, a
unor aspecte caracteristice, dispuse in noua capitole, intitulate cu formule
metaforice si inglobind in sinul lor impresii de lectura produse de opere
individuale sau concluzii determinate de contemplarea ansamblului.
Pe aceasta cale, autorul incearca sa includa intr-o sinteza
ilustrata cu exemple edificatoare modul in care specificitatea romaneasca
prinde contur, capata credibilitate artistica in opera sadoveniana. Apelul
permanent la datele istoriei, ale creatiei populare orale, la traditiile
noastre servesc la afirmarea convingerii ca trasaturile particulare ale
poporului roman, modul lui de a fi, de a gindi si a se bucura de frumusetile
existentei vin de departe si sint expresia unei experiente indelungate, d
bindite in mari inclestari cu vitregia vremurilor si reconstituite vizionar,
dar convingator, de talentul si de constiinta apartenentei la un anumit
popor, pe care le slujeste cu daruire exemplara un mare creator.
Constiinta istorica - scria undeva Eminescu - se completeaza, in
vremuri bune si rele, fiecare generatie aducindu-i si invatindu-i ca
trecutul reprezinta temeiurile prezentului care poarta ceea ce vom fi in
viitor. Era firesc, prin urmare, ca Dragos Ion Vicol sa urmareasca atent
prezenta trecutului poporului roman in opera lui Sadoveanu, sa retina
perspectiva filosofica in care scriitorii interpreteaza raporturile dintre
conducatori si mase, sa semnaleze faptul ca literatura sa, prin unele mari
scri
ri, precum sint: Zodia Cancerului sau Vremea Ducai-Voda, Fratii Jderi,
Nicoara Potcoava s.a., reprezinta o epopee a poporului roman, sint
reprezentarea inaltimilor si caderilor inregistrate in evolutia sa. E de
observat, insa, ca majoritatea personajelor istorice ale lui Sadoveanu
descind primordial din balada si din legenda, informatia scrisa, de care a
beneficiat scriitorul, contaminindu-se puternic de dimensiunile in care
memoria colectiva i-a incadrat pe unii dintre "eroii" care, la un moment sau
altul,
au reprezentat tara. In acelasi timp, unele personaje, cum ar fi cele din
Fratii Jderi sau Nicoara Potcoava, sint veritabile expresii ale basmului
popular, transfigurate de scriitor in reprezentanti ai luptei dintre bine si
rau, purtatori ai unei intelepciuni descinse dintr-o legatura necurmata cu
realitatile pamintului si mersul vremurilor, purtatori ai demnitatii umane.
In acelasi sens se inscrie si interesul aratat de Dragos Ion Vicol fata de
modul in care fondul mitic popular capata adincime si noi fina
izari in proza lui Sadoveanu, fie ca este vorba de Miorita, Dolca, Salga,
Sinzienii, de atractia muntilor si a apelor, sau de datinile si eresurile
care insotesc momentele fundamentale ale vietii omului: nasterea, nunta,
moartea. In acest sens, trebuie sa remarcam comentariile analitice ale
autorului privitoare la Baltagul, Ochi de urs si mai ales la multiplele
semnificatii pe care le degaja Creanga de aur, desi, personal, mi-as fi
dorit o aprofundare mai pregnanta a aspectelor mitice, atit de pline de suge
tii din Noptile de Sinziene.
Lucrarea lui Dragos Ion Vicol insista, de asemenea, pe ideea ca
majoritatea personajelor lui Sadoveanu au o origine rurala, sint
reprezentantii taranimii, vazuta ca singura clasa "pozitiva" creatoare de
valori si mai ales purtatoare de traditii care ne individualizeaza si ne
reprezinta. De aici descinde in opera lui Sadoveanu iubirea de pamint si de
roadele lui, personajele lui, personajele integrate naturii, pline de mister
si de neprevazut ca si insistenta asupra unor eroi precum sint: Tudor Soima
u, Nechifor Caliman, Cozma Racoare, Radu Sulita, Olimpiada-prezviterea s.a.,
constituind imagini concentrate ale luptei omului simplu cu destinul,
afirmatii ale vointei de a rezista in fata greutatilor existentei.
Dragos Vicol a avut intentia de a include in exegeza sa toate zonele
locuite de romani, cu istoria, peisajul si credintele acestora, abordate sub
semnul unei unitati de gindire si comportare, si in cea mai mare parte a
reusit. Autorul are multe opinii personale, dovedeste multa sensibilitate in
interpretarea faptelor istorice si contemporane si, pe urmele lui Dimitrie
Cantemir din Descriptio Moldaviae, se lasa "furat" de comentarii critice
care vizeaza firea moldovenilor, in special cea a basarabeni
or, integrind textului sau, adeseori, trasaturile foiletonului critic. Pe
deasupra lucrurilor, mi-as permite sa observ ca noi, romanii, fie ca sintem
din Transilvania, Muntenia, Moldova sau din Basarabia, nu sintem mai rai
decit altii, care, sint convins, in situatii similare si purtind pe umeri
povara unei experiente istorice vitrege, cum a fost cea a noastra, s-ar
comporta aidoma. Resemnarea romanului este doar aparenta, enigma rezistentei
sale in timp si a rezolvarii problemelor de importanta nationala i
momente de rascruce, care au mobilizat toate energiile constructive, fiind
un adevar incontestabil.
In ansamblu, cercetarea lui Dragos Ion Vicol se distinge prin
unitatea de conceptie si de realizare si, in egala masura, prin elementele
noi pe care le invoca si modalitatile originale prin care le interpreteaza.
Iar abaterea de la canoanele vechi, unanim recunoscute, ii aduce lucrarii o
mare plasticitate si ii confera un farmec deosebit.
Prof.dr Alec HANTA,
Universitatea Bucuresti
Telegrama
Domnului Dragos Ion Vicol
Stimate coleg,
Te felicitam din tot sufletul cu ocazia sustinerii tezei de doctorat
"Spiritualitatea romaneasca oglindita in opera lui Mihail Sadoveanu", in
cadrul Facultatii de Litere a Universitatii Bucuresti, si a editarii
monografiei "Sadoveanu, sau Miracolul sufletului romanesc".
Iti dorim multa sanatate, noi succese in creatia artistica si
stiintifica, precum si in activitatea din cadrul Organizatiei de tineret a
P.F.D., in care te manifesti in calitate de vicepresedinte.
Consiliul de conducere al Partidului Fortelor Democratice din
Moldova
Bucuria de a avea un POST-SCRIPTUM
A fost cindva o revista ce se numea "Chiparus"... Buna-rea, adunase
cu anii mii, apoi zeci de mii de cititori, ca in "faza finala" sa aiba peste
100 de mii de abonati. "Parca-i de la "Chiparus" - se spunea despre un om de
duh. "Bun de "Chiparus" - se zicea despre o situatie ridicola sau critica.
Unele caricaturi din aceasta unica revista de la Chisinau de satira si umor
erau reproduse nu numai in "Krokodil"-ul din Moscova, nu numai in publicatii
similare din capitalele fostelor republici sovietice,
ar chiar si mai la vest - la Praga, Varsovia, Berlin... ba chiar si in
"Urzica" bucuresteana. Obiectul acestui export spiritual il constituiau,
bineinteles, caricaturile antiimperialiste ale unor pictori ca Rumeantev sau
Dati. Dar nu numai ele, caci printre colaboratorii revistei erau si pictori
de calibrul lui Igor Vieru, caricaturisti ca Leonid Domnin, Dumitru Trifan
sau Alexei Grabco.
Au venit insa niste valuri tulburi ale schimbarilor si "Chiparusul"
(deja articulat) a fost strivit cu stupida usurinta... Colectivul redactiei
s-a destramat si basarabenii si-au luat ramas bun de la unica lor revista de
voie buna. Nimic mai trist decit aceasta privare de umor a unui popor cu
simtul umorului!
Dar iata ca intr-o buna zi, la 1 aprilie acum doi ani, cei care isi
procura ziare si reviste prin chioscurile "Presa" - specializate, mai ales,
in comercializarea presei periodice din Rusia si in rusa - au avut surpriza
depistarii unei gazete incitanta chiar si prin titlu: POST-SCRIPTUM. Cum
gazeta se anunta saptaminal, de atunci ar fi trebuit sa ajunga la numarul
100. Insa dupa Esop incoace umorul se face si el cu bani si POST-SCRIPTUM a
avut citeva pauze - nedorite nici de editori, nici de cititor
. In prezent, "revista de satira si divertisment" cu sloganul "Sa ridem cu
mintea de pe urma!" apare mai rar - de doua ori pe luna -, in schimb, slava
Domnului, cu regularitate. Nu dorim sa facem o prezentare mai ampla a
acestui POST-SCRIPTUM vesel din simplul motiv ca e mai bine sa ia cunostinta
de el toti cei tristi - asadar, marea majoritate a populatiei autohtone a
R.Moldova. Spunem doar atit: ca revista "se da la citit". Unora ea le va
aminti de "Chiparus"-ul strivit la etajul patru al Casei Presei. Al
ii, vor gasi in "P.S." tendinte de apropiere de "Academia Catavencu". Merita
a fi amintiti cei care fac revista, cu atit mai mult cu cit ei sint putini
de tot: Victor Pavliuc, Ion Diviza, Victor Kurtu si... cam atita. Daca nu-i
punem la socoteala pe Margareta Donos-Stroot, Petru Carare, Efim Tarlapan,
Vasile Neculce, Foca Obada, Alexei Grabco, Ion Matu si alti colaboratori
zelosi, printre care cel mai rasarit ca virsta (si nu numai) e, fara doar si
poate, eternul Ion Luca (pauza) Caragiale.
SI fiindca vorbind despre o revista numita POST-SCRIPTUM simti
nevoia de a face un P.S., il dam si noi, chiar inaintea semnaturii: cautati
prin chioscurile "Presa" SI aceasta publicatie. Veti avea o bucurie
descoperind-o. Iar citind-o, veti gasi in ea numele redactorilor, adresa si
telefonul lor. SI daca aveti ceva probleme de (cu) satira si umor - luati
legatura cu ei. Nu veti regreta!
Vlad PRISACARU
REVERBERATII utile
Ca si alte publicatii destinate unui cerc mai restrins (ca sa nu
zicem - select) de cititori, revista de cultura psihanalitica REVERBERATII
apare anevoios. E la mijloc, neindoios, aspectul financiar - fir-ar sa
fie! - dar, credem, si nazuinta editorilor de a pune la dispozitia
cititorului materiale de marca. Ne gindeam, a propos de exigentele
editorilor, si la deficitul de autori autohtoni, dar nu e asa, banuiala
fiind respinsa de un calcul elementar: din cei 10 semnatari, prezenti in
ultimul numar
l REVERBERATIILOR, pe care-l avem la dispozitie - 2 (3)/1997 -, trei sint de
la Chisinau. Astfel, dr Ion Moldoveanu deschide revista cu un editorial
intitulat "Etica perfectiunii, este etica perversiunii: obsesie si isterie".
Subiectul, ne convinge autorul, merita toata atentia, caci"legat, dar si
eclipsat initial de sclipirile spectaculoase ale isteriei (...) la inceput
de secol, obsesionalul fascineaza prin ardere interna acum, la sfirsit de
mileniu". Acad. Mihai Cimpoi trateaza tema "Eminescu si complexu
Narcis", axindu-si eseul pe doua premise adverse: a)narcisismul e "simptomul
capital in schizofrenie si nucleul central al tuturor scindarilor din
personalitate" si b) insa acesta "poate fi elementul axial al universului si
la artisti absolut sanatosi". Daca pornim de la ideea ca "lumea este un
imens Narcis ce se gindeste pe sine" (Ioachim Gasquet, citat in acest eseu),
apoi, ne edifica M.Cimpoi, Eminescu prezinta un "caz poate unic in
literatura universala", caci la el "atestam o dubla idealizare narcisic
a universului". Luminita Tigirlas incearca - si izbuteste, dupa cum ne-o
arata prima parte a articolului "Celalalt, heteronimicul.." - sa dezghioace
"colcaiala perpetua a celor care ii populeaza imaginatia", obsesiv, poetului
portughez Fernando Pessoa (1888-1935), un "suflet intins cit universul".
Autoarea "il divulga" pe F.Pessoa, se pare, prima data cititorului de la
noi, avind ca punct de plecare maxime si intrebari definitorii ale
poetului-filozof: "Traiesc in noi nenumarati", "Mai multe euri decit min
", "Ce este aceasta distanta existenta mereu intre mine si mine?"
La rubrica "Frustari recuperate" e inserat eseul lui Sigmund Freud
"Omul cu sobolani". Cum numele autorului e mai bine cunoscut la noi decit
opera lui, studiul in cauza trebuie citit, macar din pura curiozitate,
recunoscatori revistei ce "ni l-a adus acasa". Cu aceleasi sentimente
urmeaza a fi lecturate si eseurile "Mitul individual al nevrozatului", de
Jacques Lacan, "De unde apare nevroza?" si "Doamna inimii obsesionalului",
de Colette Soler. Dintr-un studiu de Marc Crepon - "Nietzsche si chestiun
a limbii materne" - retinem cel putin acest indemn al solitarului filozof
din Weimar: "Luati-va limba in serios! Cel care nu ajunge la sentimentul
unei datorii sacre, acela nu are in el nici nucleul care convine pentru o
cultura superioara".
Celor ce manifesta un interes sporit pentru psihanaliza REVERBERATII
le recomanda doua noi aparitii editoriale din domeniu: "Freud, filosofia si
filosofii", de Paul-Laurent Assouin (traducere in romana), si "Elogiul
nimicului", de Henri Rey-Flaud (ce poate fi citita, deocamdata, numai de
catre cunoscatorii limbii franceze).
Amintim, in incheiere, ca revista - cu o tinuta grafica excelenta,
datorata redactorului artistic Doina Vieru, este ilustrata cu reproduceri
din "cel mai mare pictor erotic al epocii sale", austriacul Gustav Klimt
(1862-1918), prezentat in REVERBERATII intr-un eseu de J.P.Duperret.
Desenele acestui maestru consuna cu articolele, studiile, eseurile si
recenziile din numar - o dovada in plus a preocuparii editorilor pentru
justificarea plenara a tematicii, liniei, continutului publicatiei pe care o
in
rijesc.
Vlad POHILA
Gioconda va suride, in mod special, pentru moldoveni
In perioada 10-15 mai, Centrul Soros pentru arta Contemporana, va
organiza la Chisinau Festivalul de performanta "Surisul Giocondei - de la
ritualul mitic la tehno-ritual", in cadrul caruia publicul va putea urmari
performante si prezentari ale artistilor autohtoni si ale invitatilor din
Romania, Polonia, S.U.A., Anglia, Rusia. Festivalul, primul de acest gen
desfasurat in R.Moldova, va fi insotit si de un colocviu axat pe problema
performantei ca gen de arta. Ideea organizarii unui asemenea evenime
t are la origine experienta primului eveniment de arta contemporana
organizat in R.Moldova - tabara de vara Carbon ART 1996. In cadrul acestei
tabere, tinerilor artisti li s-a oferit posibilitatea de a utiliza noi
modalitati de expresie artistica. Cei mai multi au ales performanta, gen
marcat de renuntarea neconditionata la datul material (lucrarea artistului)
ca produs finit. Acest festival face parte dintr-o serie de evenimente,
menite sa prezinte legaturile ce exista intre traditiile artistice din
R.Mold
va si arta contemporana. Existenta acestei legaturi poate servi drept
legitimare a utilizarii noului media in creatia tinerilor artisti si poate
contribui la acceptarea lor de catre public.
Cultura si civilizatie in Europa de Sud-Est
Asociatia nationala a tinerilor istorici din R.Moldova, in
colaborare cu Ministerul invatamintului, tineretului si sportului, a
organizat in perioada 4-7 mai, la Chisinau, o conferinta stiintifica
internationala studenteasca sub genericul "Cultura si civilizatie in Europa
de Sud-Est". La conferinta au participat studenti care reprezinta centrele
universitare de profil din R.Moldova, Romania, Ucraina si Bulgaria.
Participantii la reuniune au fost salutati de primarul municipiului
Chisinau, Serafim Ur
cheanu, ministrul-adjunct al invatamintului, tineretului si sportului,
Valentina Apostolov, rectori universitari, lideri ai organizatiilor
nonguvernamentale de profil. In cadrul conferintei a s-a desfasurat o "masa
rotunda" cu tema "Pentru o cultura a pacii si un dialog al civilizatiilor
impotriva unui cult al razboiului si al violentei", la care au participat
lideri ai organizatiilor de tineret. Au fost prezentate mai multe comunicari
sub genericul "Sisteme si elemente de fortificatii in spatiul sud-est eu
opean" pe sectii tematice, intre care Istorie antica, Evul Mediu, etc. In
program au mai fost incluse discutii practice la complexul muzeistic "Orasul
medieval Orheiul Vechi", precum si la cetatile geto-dacice din localitatile
Butuceni si Potirca.
Inca 10 gradinite-pilot, sponsorizate de UNICEF
Reprezentanta UNICEF in R.Moldova desfasoara, in perioada 29
aprilie - 8 mai, a.c., la Chisinau, cursuri de specialitate pentru cadrele
didactice din 10 gradinite-pilot din republica. Potrivit unui comunicat al
reprezentantei UNICEF in R.Moldova, cele 10 gradinite reprezinta "generatia
a III-a" de institutii prescolare cuprinse in cadrul Programului de educatie
timpurie individualizata (P.E.T.I.), promovat de UNICEF, ce urmeaza sa se
alature altor 10 gradinite-pilot si 3 gradinite incluse in program
pe baza de voluntariat, in anul 1997. Potrivit proiectului, pina in anul
2001, 45 de gradinite urmeaza sa insuseasca metodologia si practicile
tratarii individuale a personalitatii fiecarui copil si a stimularii
creativitatii timpurii. Cu sprijinul UNICEF, aceste gradinite sint dotate cu
mijloace tehnice de instruire, jucarii, materiale didactice. In baza lor
sint formate Centre de resurse metodice pentru pedagogi si parinti, sint
organizate schimburi de experienta. Centrul National de resurse si de
coordon
re al P.E.T.I., ce activeaza la Chisinau, "ofera consultatii privind
educatia prescolara, elaboreaza programe de studiu pentru educatia timpurie
a copiilor in crese si gradinite, prin introducerea conceptelor de educatie
"globala", "diferentiata", "individualizata" si de "pedagogie a actiunii" in
programele analitice ale gradinitelor, elaboreaza programe de studii pentru
pregatirea si perfectionarea cadrelor didactice si de conducere din sistemul
educational". Formatorii au fost invitati din Romania, unde p
ogramul similar de educatie prescolara PETAS, a fost initiat in anul 1991 si
a inregistrat succese demne de remarcat. Ei au sustinut prelegeri despre
"principiile de dezvoltare a copilului, cunoasterea copilului prin
observatie, invatarea dirijata si invatarea spontana, rolul educatorului in
stimularea autonomiei copilului si formarea responsabilitatii in alegerea
libera, amenajarea spatiului educational prin arii de stimulare.
Lirei lui Ovidiu ne-a apropiat
Dintre manifestarile culturale de anvergura, organizate anual de
catre Biblioteca Municipala "Bogdan Petriceicu Hasdeu" din Chisinau, Zilele
bibliotecilor-filiale ocupa un loc aparte. Traditional, deja a patra oara,
in luna mai se desfasoara Zilele Bibliotecii "Ovidius", care e patronata
spiritual (dar si material - cu carti, ziare si reviste) de catre Biblioteca
Judeteana din Constanta, stravechiul Tomis, unde a fost cindva exilat marele
poet al Romei Antice Ovidius Publius Naso.
La deschiderea festivitatii au prezentat mesaje de salut dna Lidia
Kulikovski, directoarea Bibliotecii Municipale din Chisinau, dl Romeo
Sandulescu, consilier diplomatic la Ambasada Romaniei in R.Moldova,
personalitati ale culturii din republica precum acad.M.Cimpoi, Vasile
Vasilache, Serafim Saka, Iulian Filip, Gheorghe Prini s.a. Dl Mihai Papuc,
sef de redactie la Editura "Stiinta", a prezentat citeva volume din colectia
"Pagini despre Basarabia", sustinuta de aceasta intreprindere editoriala:
"La
raspintie" de D.Bogos, "Rezistenta antisovietica in Basarabia. 1944-1950" de
E.Postica, "Invitatie in iad" de D.Crihan, "Biserica Maicii Domnului din
Causeni" de C.Ciobanu. In aceeasi zi a fost inaugurata o expozitie de
floristica a dnei V.Brancoveanu, iar participantii la manifestare au facut o
vizita la atelierul talentatului sculptor I.Canasin.
Atelierul de dezbateri "Bibliografia locala" a prezentat un mare
interes nu numai pentru bibliotecari. La lucrarile lui si-au spus cuvintul
specialistele din Chisinau L.Kulikovski, L.Pinzari, S.Spitalnic, dna Maria
Pariza de la Constanta, scriitorul si istoricul literar I.Colesnic. Dna
A.Gheorghiu, sefa de birou catalogare al Bibliotecii Judetene de pe tarmul
Marii Negre a familiarizat asistenta cu programul modern de biblioteca
TINLIB.
O manifestare speciala a fost consacrata aniversarii a 80 de la
trecerea in nefiinta a marelui poet George Cosbuc. Dl P.Balmus, presedintele
Societatii bibliofililor, a prezentat cu acest prilej o captivanta
comunicare avind ca subiect "Tangente ale culturii basarabene cu creatia lui
G.Cosbuc".
Ca un ultim acord al manifestarilor organizate la Biblioteca
"Ovidius" se inscrie Ziua Editurii pentru copii "Iulian", la care sint
prezentate mai multe carti pentru micuti, inclusiv "Alfabetul vesel", de
Ianos Turcanu si Silvia Ursachi. Astfel, frumoasa sarbatoare din mai a
cartii s-a incheiat cu o atentie acordata viitorilor cititori, celor care
vor frecventa atit bibliotecile, cit si alte institutii de cultura ce le vor
ajuta sa devina buni specialisti si oameni civilizati.
Ludmila PINZARI,
sefa a Centrului de informare si documentare "Chisinau" al Bibliotecii
Municipale "B.P.Hasdeu"
Omul sfinteste locul
Intentionind a asterne pe hirtie citeva cuvinte dedicate editorului
si omului de cultura Gheorghe Prini, cu ocazia implinirii frumoasei virste
de 45 de ani, sint urmarit de nostalgia inimitabilelor versuri ale lui
George Topirceanu: "Trec anii, trec lunile-n goana/ Si-n sbor saptaminile
trec..." O fi deja vreo doua decenii la mijloc, de cind ne cunoastem.
Academia, oricum a fost ea pe timpuri, a lasat amintiri frumoase in memoria
noastra, caci acolo ne-am cunoscut si acolo ne-a apropiat optiunea pen
ru valorile nationale, el fiind doctorand, iar eu colaborator la Institutul
de limba si literatura. Om cu mult bun-simt, sincer si avid de cunostinte,
Gheorghe Prini vine din comuna Petrunea (Glodeni), fostul judet Balti, unde
vede lumina zilei la 6 mai 1953. Dupa absolvirea Facultatii de mecanica a
Politehnicii din Chisinau, urmeaza doctorantura, pentru ca foarte curind sa
devina doctor in stiinte tehnice. Din 1986 lucreaza la editura "Stiinta", de
aproape un deceniu este diriguitorul acestei institutii de
cultura - una dintre cele mai prestigioase edituri de la noi, aflata in
subordinea Academiei de Stiinte din Republica Moldova.
Intelectual de o inalta tinuta morala, spirit inventiv si mereu in
cautare, personalitate de o aleasa cultura romaneasca si universala,
Gheorghe Prini a reusit sa imprime editurii "Stiinta" o alura nobila, demna
pentru cartea academica. Si daca mai sus atribuiam Intreprinderii
editorial-poligrafice "Stiinta" calificativul "una dintre cele mai
prestigioase edituri de la noi", acest lucru se datoreaza, intr-o masura
foarte mare, tocmai dlui Gheorghe Prini, acest subtil cunoscator al cartii
nationale r
manesti, al necesitatilor de carte pentru institutiile de invatamint de
toate gradele, initiator si organizator al multor manifestari culturale
legate de carte in intregul spatiu romanesc. Tin sa informez cititorul
nostru, ca "Stiinta" a devenit ceea ce este astazi gratie dlui Gheorghe
Prini, intrucit lui datoram cartea de vizita a acestei edituri. Atunci, cind
afirmam ca editura "Stiinta" a lansat seria "Mostenire" (cu 33 de volume
editate deja), colectia "Permanente" (include volume despre viata si opera
nor personalitati marcante ale culturii romanesti), seria "Pagini despre
Basarabia" (8 volume ale acestei serii au vazut deja lumina tiparului),
publicarea operei lui Bogdan Petriceicu Hasdeu in 16 volume (de altfel, 2
volume pot fi procurate in librarii) etc., nu pot sa nu invoc in memorie
numele dlui Gheorghe Prini, animatorul, organizatorul si autorul principal
al acestei veritabile carti de vizita a editurii "Stiinta". Ar fi o grava
greseala, daca nu am aminti ca editura continua a avea drept preocupare
principala tiparirea cartii de stiinta, a manualelor pentru scolile de toate
categoriile, a cartii pentru copii, un loc de seama revenindu-i si cartii de
cultura: volumele "Manastirea Capriana" si "Biserica Adormirea Maicii
Domnului din Causeni" au fost lansate deja pe piata noastra de carte, foarte
curind urmind sa apara albumul "Orheiul Vechi".
Fiindca putem fi suspectati de subiectivism sau de exagerare in
acest sumar cuvint despre Gheorghe Prini, e cazul sa amintim celor care au
uitat sau poate nu stiu, ca alta data editura "Stiinta" era un adevarat
bastion al politicii antinationale de rusificare, de falsificare a
adevarurilor despre istoria, limba, literatura si chiar folclorul nostru,
fara a mai vorbi de faptul ca majoritatea absoluta a literaturii publicate
era in limba rusa. Aparitia unei carti obiective era acolo o raritate, caci
f
ece alineat era supus unei acerbe cenzuri comuniste si antiromanesti; se
interzicea pina si citarea corifeilor spiritualitatii romanesti. Gheorghe
Prini a putut transforma "Stiinta" dintr-o editura antinationala - in una
nationala, dintr-o tiparnita a minciunii si falsurilor - intr-o porta-voce a
marilor adevaruri despre aceea ca avem o mare si extrem de bogata cultura si
literatura nationala. Intelepciunea populara potrivit careia "Omul sfinteste
locul" se potriveste cum nu se poate mai bine pentru actualu
director al editurii "Stiinta"...
Savant si intelectual de marca, editor notoriu, omul de mare omenie
si de inalta tinuta civica romaneasca, Gheorghe Prini, a ajuns, la cei 45 de
ani ai sai, sa fie cunoscut si mult apreciat in intregul spatiu al cartii
romanesti si nu numai. Profitind de aceasta ocazie, iti urez multa sanatate
si elan in activitatea editoriala de care ti-ai legat destinul La mai mult
si la mai mare!
Vasile BAHNARU