MESAGERUL _ Nr.8 (197) 27 februarie 1998 Partea II

[mesagerul]

MESAGERUL _ Nr.8 (197) 27 februarie 1998
Partea II
Explozibile in prezervative
Serviciul Federal de Securitate al Rusiei a arestat patru cetateni
ai R.Moldova care transportau explozibili pentru gruparile mafiote din
Moscova. Surse din cadrul serviciilor secrete, citate de cotidianul
"Segodnea", considera ca explozibilul ar putea proveni din depozitele
Armatei 14 din Transnistria. Cele 16 kg de explozibil au sosit la Moscova
intr-un vagon frigorific incarcat cu produse alimentare. In momentul in care
trupele de interventie i-au arestat atit pe cei patru moldoveni cit si pe
cei
doi mafioti rusi care trebuiau sa cumpere marfa, explozibilul a fost gasit
ambalat in prezervative si scufundat in canistre cu vin. Serviciile speciale
ruse au mai capturat cu aceasta ocazie: revolvere Makarov si paisprezece
aparate pentru telecomandarea de la distanta a exploziilor.
Vine, vine primavara
Intrucit iarna a fost neobisnuit de calda, perioada de vegetatie a
culturilor de toamna a inceput, anul acesta, pe la mijlocul lunii februarie,
adica cu o luna mai devreme ca de obicei - sustin specialistii de la
Serviciul meteorologic. Potrivit Tatianei Mironova, sefa sectiei prognoze
agrometeorologice, in luna martie, de obicei in republica se inregistreaza
geruri, ceea ce ar putea afecta semanaturile de toamna, precum si culturile
pomicole. Gerurile care s-au lasat in decembrie 1997, cu temperatu
i care au fost inregistrate in R.Moldova, in acest secol, doar in 1946, au
vatamat serios viile. In unele raioane, au inghetat pina la 35 la suta din
plantatii. Culturile de toamna, insa, au iernat bine, cu exceptia
gospodariilor care au efectuat semanatul cu intirziere. Tatiana Mironova a
spus ca temperatura de plus 20 de grade in luna februarie nu e chiar o
raritate. Aceasta se inregistreaz, in medie, o data la 10-15 ani. Potrivit
observatiilor sinopticienilor, rezervele de umezeala din sol sint suficient
deocamdata si, daca nu vor fi geruri, in anul acesta se asteapta o recolta
buna.
R.Moldova a aderat la Fondul de dezvoltare sociala al Consiliului Europei
Parlamentul R.Moldova a adoptat, in sedinta sa de miercuri,
hotarirea privind aderarea republicii la Fondul de dezvoltare sociala
(F.D.S.) al Consiliului Europei. Potrivit lui Dumitru Braghis, viceministru
al economiei si reformelor din R.Moldova, care a prezentat un raport asupra
acestei probleme, a relevat ca activitatea si procedurile Fondului sint, in
principal, asemanatoare cu activitatea Bancii Europene de Reconstructie si
Dezvoltare. Pentru a adera la F.D.S., care are ca membri 25 de tari, ca
didatul subscrie la o cota din capitalul Fondului, ceea ce ii ofera
posibilitatea de a avea acces la credite. F.D.S. acorda credite pe un termen
de pina la 20 de ani, cu dobinzi aproximativ echivalente cu Libor 1,
practicate pentru ajutorarea refugiatilor si a imigrantilor, pentru
asistenta acordata regiunilor care au avut de suferit in urma cataclismelor
ecologice si naturale, pentru asigurarea cu locuinte a persoanelor cu
venituri mici, crearea infrastructurii sociale, reducerea somajului. In
corespondent
cu hotarirea Parlamentului, R.Moldova va subscrie la certificate de
participare la F.D.S., estimate la 3 milioane - 294 mii ECU, va achita
certificatele de participare, in valoare de 364 mii ECU, si va transfera in
fondul de rezerva al FDS 197 mii ECU.
Conducerea de virf nu si-a onorat promisiunea privind majorarea salariului
pedagogilor
Sindicatul lucratorilor din invatamint este indignat de faptul ca
conducerea republicii nu s-a tinut de promisiunea de a majora, de la
inceputul anului, salariile lucratorilor din ramura cu 20 la suta. In Legea
bugetului pe anul 1998, care a fost publicata, nu sint prevazute nici un fel
de mijloace pentru majorarea salariului lucratorului din invatamint, desi
despre acest lucru s-a discutat intr-o sedinta de guvern, inca in luna
noiembrie 1997. Mai mult decit atit, multor pedagogi din republica nu l
s-a platit salariul inca din noiembrie 1997. Datoriile la plata salariului
fata de lucratorii din invatamint, finantati de la bugetul republican, se
cifreaza la circa 6 milioane lei. Autoritatile locale le datoreaza
profesorilor 21,1 milioane lei, inclusiv in jur de cinci milioane pentru
anul trecut. La aproape 4,5 milioane lei s-au ridicat datoriile statului
fata de studentii universitatilor si elevii colegiilor. O parte din studenti
nu au primit bursele ce li se cuveneau, in suma totala de 423 mii lei, i
ca pentru anul 1996.
In ultimele doua zile de lucru, in Parlament se vinde tot ce-a mai ramas
nefurat
Pe ordinea de zi a Parlamentului, pentru saptamina aceasta, au fost
incluse in jur de 40 de proiecte de legi si de hotariri. O decizie in acest
sens a fost luata marti, intr-o sedinta a conducerii Parlamentului, la care
au participat si presedintii comisiilor parlamentare. Sedintele in plen din
actuala sesiune vor fi reluate miercuri. Ordinea de zi a Parlamentului, atit
de incarcata, se explica prin faptul ca in saptamina curenta expira
imputernicirile Parlamentului de a adopta legi organice. Dupa c
m am mai anuntat, in corespundere cu o decizie a Curtii Constitutionale,
mandatul actualului Parlament expira la 28 februarie - exact dupa patru ani
de la alegerea acestuia. Dupa aceasta data, deputatii isi vor continua
exercitarea functiunilor de serviciu pina la formarea noului Parlament, dar
fara a avea dreptul sa adopte legi organice. Deocamdata, pe ordinea de zi au
fost incluse, intre altele, proiectele de legi: privind cadastrul bunurilor
imobile, despre conservarea energiei, privind Banca de Dezvolta
e si Investitii a Moldovei, privind asigurarea obligatorie de asistenta
medicala, cu privire la introducerea de modificari si completari la legea
privind protectia sociala a cetatenilor care au avut de suferit de pe urma
catastrofei de la C.A.E. Cernobil. Se preconizeaza, de asemenea, a se incepe
dezbaterea, in prima lectura, a proiectului Codului Civil. Redactia
MESAGERUL a aflat, din unele surse ce au tinut sa-si pastreze anonimatul, ca
in aceste ultime doua zile de activitate a Legislativului, a fost mod
ficata legislatia in ceea ce priveste zonele antreprenoriatului liber, cum
este cazul "Expo-Business-Chisinau, crearea zonei de antreprenoriat liber
"Parcul de productie Otaci Business", privatizarea "Sredneuralski Vinzavod"
din Federatia Rusa precum si a complexului de gaze al republicii, si multe,
multe altele. Cu alte cuvinte, in numai doua zile, se vinde tot ce a mai
ramas nefurat.
Cine il mai apara pe Ikonnikov?
Blocul electoral al Unitatii socialiste considera drept ilegala
destituirea lui Valeri Ikonnikov din functia de director general al
Companiei de Stat "Moldenergo". Blocul a inaintat demersuri oficiale,
referitoare la acest caz, presedintelui, premierului si in Comisia
Electorala Centrala. In demersuri, ale caror texte au fost remise spre
difuzare agentiei "INFOTAG", se arata ca Ikonnikov a fost destituit din
functie printr-o hotarire de guvern la 19 februarie. In opinia Blocului,
aceasta constituie
incalcare a Codului Electoral, deoarece pe 13 februarie Ikonnikov a fost
inclus oficial in lista electorala a Blocului Unitatii socialiste. Autorii
demersurilor atrag atentia ca, potrivit Codului Electoral, pe durata
campaniei electorale, concurentii inregistrati nu pot fi concediati sau
trecuti la o alta munca sau functie fara acordul lor. In documemte se arata
ca Valeri Ikonnikov a fost concediat cu formularea "conform cererii". El,
intr-adevar, a depus, la 10 decembrie 1997, o cerere de eliberare din fu
ctie, in legatura cu reorganizarea companiei. Insa, arata autorii, potrivit
legislatiei muncii, eliberarea din functie se face in termen de doua
saptamini de la depunerea cererii, iar la expirarea acestui termen cererea
urmeaza sa fie reconfirmata. Blocul Unitatii socialiste cere restabilirea in
functie a lui Valeri Ikonnikov. Totodata, reporterului "INFOTAG" i s-a
comunicat la Guvernul Moldovei ca organele Procuraturii si ale Curtii de
Conturi efectueaza o analiza detaliata a activitatii companiei "Moldene
go". Presa de la Chisinau a scris in repetate rinduri despre incalcarile si
abuzurile in importul si vinzarea resurselor energetice.
Comunistii lui Voronin il vor sprijini pe Lucinschi. Ca doar n-o sa-l
sprijine pe Matei!
Comunistii vor sprijini doar acele initiative ale sefului statului,
care nu contravin documentelor noastre programatice, a declarat Vladimir
Voronin, prim-secretar al C.C. al Partidului Comunistilor din Moldova. El a
afirmat ca P.C.M. nu-l va sprijini pe presedinte in intentia acestuia de a
majora virsta de pensionare de la 60 la 65 de ani pentru barbati, si de la
55 la 60 de ani pentru femei, precum si in desfasurarea reformei
administrativ-teritoriale. "In toate celelalte, in ceea ce priveste imbu
atatirea nivelului de trai al oamenilor, in dezvoltarea potentialului
economic al tarii, reforma sectorului agrar, sprijinirea paturilor
vulnerabile ale populatiei - a veteranilor si pensionarilor - presedintele
va avea sprijinul deplin din partea comunistilor", a afirmat Voronin.
Referindu-se la intentia presedintelui Petru Lucinschi de a-l lasa in
functia de prim-ministru pe Ion Ciubuc si de a-i incredinta acestuia, dupa
alegerile parlamentare, sa formeze noul cabinet de ministri, liderul
comunistilor din
Moldova a relevat ca, in opinia sa, presedintele "priveste candidatura lui
Ciubuc prin prisma stabilitatii in societate". Voronin nu exclude ca in
dorinta lui Lucinschi de a-l lasa in functia de prim-ministru pe Ion Ciubuc
"exista un graunte rational". Comunistii apreciaza declaratia presedintelui
privind candidatura premierului drept "un apel la stabilitate".
Presedintele Federatiei Sindicatelor din Moldova e si el "rindunoi"
Liderul Blocului electoral "Pentru o Moldova Democratica si
Prospera", deputatul Dumitru Diacov, si presedintele Federatiei Generale a
Sindicatelor din Moldova (F.G.S.M.), Ion Godonoga, au sustinut luni, 23
februarie, o conferinta de presa, in cadrul careia au anuntat despre
semnarea unui memorandum de colaborare pe perioada campaniei electorale si
in perioada postelectorala. Potrivit memorandumului, F.G.S.M. va sustine in
campania electorala Blocul "Pentru o Moldova Democratica si Prospera",
inclus
v prin "convocarea reuniunilor periodice comune ale reprezentantilor
sindicatelor si Blocului". In acelasi timp, Federatia va acorda sprijin
initiativelor Blocului in viitorul Parlament, "indreptate spre imbunatatirea
situatiei social-economice a salariatilor si protejarea drepturilor
acestora". Blocul "Pentru o Moldova Democratica si Prospera" se angajeaza sa
sprijine, intre altele, restabilirea dreptului sindicatelor la initiativa
legislativa, sa sustina "idei si masuri ale sindicatelor orientate spre imb
natatirea situatiei social-economice a salariatilor". Dumitru Diacov a
mentionat ca memorandumul a fost negociat mai mult timp si a fost semnat
abia in dimineata zilei de luni. El a subliniat ca scopul memorandumului
este de a contribui la buna intelegere si conlucrare in societate. Ion
Godonoga a mentionat, la rindul sau, ca ideile promovate de Blocul condus de
Dumitru Diacov sunt foarte apropiate principiilor social-democratiei, pe
care le impartasesc sindicatele. In cadrul conferintei de presa, Dumitru D
acov s-a referit la retragerea premierului Ion Ciubuc de pe listele
electorale ale Blocului "Pentru o Moldova Democratica si Prospera". El a
tinut sa sublinieze ca aceasta decizie apartine, de fapt, Biroului Executiv
al Blocului, care a considerat mai important faptul ca premierul sa ramina
in functie pe perioada campaniei electorale, in conditiile in care cei doi
vicepremieri, care candideaza pe liste de partid, au fost degrevati din
functie pe aceeasi perioada. Diacov a precizat ca Ion Ciubuc ramine in co
tinuare membru al Miscarii "Pentru o Moldova Democratica si Prospera".
Slavii de la Tiraspol si politica S.U.A.
La Tiraspol a fost inregistrata o noua formatiune obsteasca -
filiala Ligii Mondiale a Slavilor, cu sediul la Minsk, Belarus. In cadrul
conferintei de constituire, delegatii au declarat ca pledeaza pentru
independenta republicii transnistrene autoproclamate. Intr-un apel al
delegatilor la conferinta de constituire, adresat liderului transnistrean
Igor Smirnov, se spune ca constituirea unei filiale la Tiraspol a fost
conditionata de "politica antisovietica a Statelor Unite ale Americii si a
aliatilor
sai din NATO". Autorii considera ca in aceste imprejurari, "civilizatia
slava poate fi salvata doar prin unificarea politica a popoarelor fratesti".
Liga Mondiala a Slavilor considera ca republica transnistreana
autoproclamata este un "cap de pod al slavonismului" intre Occident si
Rasarit. Delegatii la conferinta de constituire a filialei i-au propus lui
Igor Smirnov sa fie liderul acestei miscari.
Parteneriatul "Academie-consultanta-industrie" - conditie-cheie a tranzitiei
la economia de piata
In etapa tranzitiei economiei republicii spre o economie, care sa se
dezvolte intr-un mediu competitiv, al pietei, intr-un mediu in evolutie, una
dintre principalele activitati-cheie, ce ar conduce la imbunatatirea
actualei situatii si la accelerarea acestui proces, e realizarea
parteneriatului industrie-asistenta tehnica. Printr-un asemenea parteneriat
s-ar stabili legaturi cit mai strinse intre unitatile industriale, companii
si firme private, Academia de Stiinte si institutiile de cercetari, inva
amint superior si mediu de specialitate, agentiile intermediare de asistenta
tehnica si consultanta (Centrul pentru Productivitate si Competitivitate,
Agentia pentru Restructurarea Intreprinderilor si Asistenta, Agentia pentru
Restructurarea Agriculturii, etc.).
Avindu-se in vedere experienta altor tari, in special S.U.A.,
imbinarea celor mai bune idei ale Academiei de Stiinte, ale institutiilor de
invatamint si ale laboratoarelor de cercetari cu practica industriala si a
agentiilor intermediare - ultimele fiind in contact permanent atit cu
intreprinderile industriale, cit si cu Guvernul - le va permite agentilor
economici sa realizeze un nivel inalt de dezvoltare, si sa le asigure
viabilitatea si profitabilitatea pe o durata mai lunga. Activitatile de cerc
tare si invatamint in cadrul parteneriatului, identificarea posibilitatilor
pietei si stabilirea unor relatii cit mai strinse cu clientii vor face
posibile definirea, proiectarea si distribuirea nomenclatorului de produse
si servicii, dirijarea proceselor de productie si perfectionarea continua a
resurselor umane.
Misiunea de baza a unui atare parteneriat va consta in gasirea celor
mai rationale cai, din punct de vedere economic, pentru actionarea
resurselor industriale accesibile, a celor mai potrivite tehnologii si a
celor mai practicate solutii de imbunatatire continua a competitivitatii
intreprinderilor, care le vor intari pozitia pe piata si vor asigura locuri
de munca pentru diversi specialisti.
Inovatiile si solutiile noi, propuse companiilor si intreprinderilor
industriale de catre Academie, de catre laboratoarele de cercetari si
institutiile de invatamint, vor permite eficientizarea acestora, reducerea
pretului de cost si a duratei de elaborare si de livrare a produsului pe
piata de desfacere, pastrind, in acelasi timp, gradul de corespundere a
produselor standardelor internationale in ceea ce priveste calitatea si
siguranta.
Parteneriatul preconizat va deveni sursa principala de solutii de
dezvoltare si productie, ce vor fi aduse la cunostinta companiilor si a
unitatilor industriale prin cursurile de instruire, seminarii, cercetari
tehnologice. Unul dintre principalele lui obiective va fi atragerea
suportului financiar din partea Guvernului, a altor organizatii sau
fundatii, a organizatiilor internationale de asistenta tehnica etc.
Parteneriatul va sprijini eforturile de initiere si consolidare a relatiilor
cu organizat
ile avind obiective similare; de creare a unei retele de conlucrare cu
organizatii, cum ar fi: camerele de comert, departamentul de metrologie si
standarde - in vederea dezvoltarii unor relatii de cooperare mutuala, in
scopul intensificarii capacitatilor de asistenta ale companiilor si
intreprinderilor, fapt ce le va permite sa-si evalueze pozitia intre
competitori si necesitatile curente tehnologice, in vederea implementarii
proiectelor tehnologice specifice intreprinderii.
In vederea pregatirii tinerilor specialisti pentru angajarea lor
ulterioara, la companii si intreprinderi, parteneriatul nou fondat va
implica studentii din ultimii ani de studii in procesul de cercetare
industriala, servind, astfel, in calitate de promotori ai schimbarilor,
sprijinind eforturile managerilor si ale inginerilor in solutionarea
problemelor de ordin tehnologic, functional si de management. Implicarea
studentilor poate contribui la identificarea unor noi perspective in
procesele si meto
ologiile industriale. Un alt rol important, pe care il va juca un atare
parteneriat, e crearea unei largi baze de date, caree va include informatii
despre diferite companii si intreprinderi industriale, oferind accesul liber
la informatii structurizate despre produse si dezvoltarea lor, despre
standarde, necesitatile clientilor si ale pietei in general, adica
implicarea agentilor economici in dezvoltarea produselor informationale.
Oleg MALANCUS
Cine esti, totusi, Victor Cojocaru?
Circula niste zvonuri prin urbea noastra trasnita ca, pe listele
unor partide, candideaza si reprezentanti ai structurilor criminale. Ca e
asa - nu avem nici un motiv s-o punem la indoiala. Pe listele caror
formatiuni politice - banuim. De vreo doua saptamini, in sertarele redactiei
isi asteapta rindul pentru publicare o scrisoare, oarecum, iesita din comun.
Autoarea ravasului, dna Tatiana Bolotnicov din Ghidighici, ne descrie un
caz - pe cit de socant, pe atit de incredibil -, care ne-a pus in pus
n garda: sa fie oare un caz aparte sau poate unul dintr-un lant de cotcarii
similare. Cel vizat - un oarecare Victor Cojocaru - escroc de meserie (asa
cum e caracterizat de cei care au auzit cite ceva despre afacerile lui
dubioase), pentru a prinde in mreje victimele si a-i "buzunari" de mii de
dolari, se da ba deputat, ba businessman, ba consilier la Dumitru Motpan, ba
la Sindicate, ba la Guvern, ba lucrator al Politiei. Se mai zice ca acest
fantomatic afacerist candideaza si pe listele unui anume partid,
n actualele alegeri parlamentare.
Sintem informati ca, in legatura cu escrocheriile lui Victor
Cojocaru, au fost sesizate atit Procuratura Generala a R.Moldova,
Departamentul pentru combaterea crimei organizate si a coruptiei, cit si
Tribunalul Buiucani. In asteptarea unui raspuns oficial, care sa faca lumina
in cazul lui Victor Cojocaru, publicam alaturat scrisoarea dnei Tatiana
Bolotnicov.
Tamara GORINCIOI
Numai cei bogati isi pot cumpara dreptatea?
(Scrisoare deschisa adresata conducerii R.Moldova)
Apelez la ajutorul Dvs., pentru ca nu mai stiu cui sa ma adresez.
Sint o femeie nevoiasa si nu am posibilitatea sa angajez un avocat pentru a
ma ajuta sa scap de beleaua in care am incaput. Am crescut si am educat doi
feciori. Nu am avut posibilitate sa agonisesc averi. I-am educat
crestineste, asa cum am putut. Feciorii mei nu sint nici hoti, nici
haimanale si nici pungasi, sint niste oameni cumsecade. Desi nu i-am
rasfatat, ei nu au dus lipsa de nimic.
Au trecut anii si iata ca fiul mai mare ma anunta ca vrea sa se
insoare. Nevoiasa cum sint, vroiam sa fac pentru tineri o serata, acasa, cu
rudele apropiate sau poate in ospataria fostului sovhoz. Cautind nanasi de
cununie, nenorocul sau pacatul m-a adus in ospetie la dl Victor Cojocaru,
care a zis ca-i deputat in Parlament. Sotii Cojocaru, nanasi de botez ai
miresei, fara multe ezitari s-au propus sa fie nanasi de cununie. Dinsii
le-au promis tinerilor sa faca nunta in restaurantul "Codru" din Chis
nau. Tinerii, bucurindu-se, au cazut de acord, numai ca le-au zis ca n-au
bani. Atunci, i-a sfatuit sa imprumute bani, iar dupa nunta sa-i restituie.
Despre contractul, incheiat intre tineri si nanasi, eu nu stiu
nimic. Feciorul, magulit de aceasta idee-capcana, a imprumutat bani de la
consateanul Ion Achim, pe mine luindu-ma drept martora. Am semnat, ambii,
recipisa de imprumut, pentru o suma de 1400 dolari. Am facut nunta. Dupa
nunta, nanasii au pus mina pe banii donati tinerilor la nunta, numai ei
stiind despre ce suma e vorba. Eu, una, nu am pretins la banii lor. Am cerut
nanasilor sa-mi dea cei 1400 de dolari, ca sa pot intoarce datoria dlui
Achim. Dar, nanasii au refuzat sa-mi dea suma respectiva. Si asta nu e
totul.
Dupa ce dl Cojocaru a ales, dupa bunul sau plac restaurantul, s-a
inteles in privinta taxei de arendare, dupa nunta, aflu ca tot eu trebuie sa
achit si plata pentru local - inca 2000 de dolari. Tot familia Cojocaru a
propus si solutia: l-au sfatuit pe fiul meu si pe dl Achim sa ma forteze sa
privatizez apartamentul si sa-l pun gaj la banca, ca sa achit "datoriile".
Acum dl Achim ma ameninta cu rafuiala fizica, in caz daca nu accept
propunerea nanasilor. Se vede ca sotilor Cojocaru le-a parut mica su
a, capturata la nunta si vreau sa mai puna mina si pe apartamentul meu,
lasindu-ne pe mine si pe fiul cel mic, in strada. Stiind prea bine ca nu am
cu ce achita datoria, ei ar vrea sa cumpare si apartamentul meu la un pret
de nimic, ca mai apoi sa-l vinda cu un pret fabulos.
Ma adresez, prin intermediul MESAGERUL-ui, institutiilor legii:
AJUTATI-MA! In legatura cu acest caz, am sesizat Procuratura sectorului
Buiucani. Dupa ce m-a ascultat, un domn procuror m-a sfatuit sa gasesc un
avocat. Avocatul mi-a zis ca asemenea servicii costa cite 130 lei pe zi. Din
aceleasi considerente, nu putem recurge nici la judecata.
Unde sa gasesc oare dreptate? Am incercat sa ma adresez la unele
ziare, zise independente, dar mi s-a raspuns ca nu pot publica scrisoarea
mea. Am ajuns la convingerea ca numai cei bogati isi pot cumpara dreptatea!
Tatiana BOLOTNICOV,
Ghidighici.
Agro-comunistii - unii de stinga, altii de dreapta (tip Snegur si
Andronic) -, se vor iarasi la Putere
Tovarasi agro-comunisti, n-am frica de voi, asa cum nu se teme un bun Cocos
de un berbece. Cindva am pascut berbecii la tara si am vazut cu ochii mei
cum cocosul il fugarea pe un berbece, acesta dind bir cu fugitii
(Urmare din nr. trecut)
Imi vine sa rid si sa pling, cind aud ca mai exista pe lume naivi,
ce mai cred in agro-comunisti. De la Lenin incoace, numai din pricina lor au
fost razboaie si conflicte pe Glob. Ieri, ei au distrus bisericile, azi, tot
ei, le construiesc si le sfintesc, in mod fatis si nerusinat. Acesti
comunisti-mancurti, au apartamente, leafa buna, sint bine aranjati si afirma
ca actualul Parlament lucreaza, face legi, dar, in realitate, toate-s
minciuni si fatarnicii. Pe mine, unul, ma umfla risul cind vad la t
levizor cum se discuta o anumita problema in acest Parlament si imi zic,
Doamne, cine oare i-a nascut, cine oare "a tunat si i-a adunat" aici cu o
asemenea "logica de fier": chiar si un un om cu doua clase primare gindeste
mai luminat! Ma doare capul cind aud la radio la si televizor atita vorbarie
goala, agro-comunistii - unii de stinga, altii de dreapta (gen Snegur si
Andronic) -, facind-o pe marii patrioti ai neamului, pe cind, de fapt, sint
implicati in fel de fel de afaceri dubioase, in calatorii peste
hotare, cheltuind banii statului, fara a aduce vreun folos poporului.
Astazi, ei, mincinosii si escrocii, se vor din nou alesi la
conducere. Aveti noroc ca nu sint tatal vostru - as proceda ca Vlad Tepes
sau, mai moale, fie zis, ca Taras Bulba din povestirea lui Gogol, cazacul
acela ce i-a spus fiului sau tradator al neamului: "Sobake - sobacia smerti"
(Ciinele trebuie omorit ca un ciine). Tovarasi agro-comunisti, n-am frica de
voi, asa cum nu se teme un bun cocos de un berbec. Cindva, am pascut
berbecii la tara si am vazut cu ochii mei cum un cocos il fugarea pe un b
rbec, acela dind bir cu fugitii.
Apropo, de Cocos, care simbolizeaza - nu numai pentru mine -
desteparea, trezirea din lincezeala in care se afla poporul nostru. Prin
noiembrie 1960 am venit la Chisinau, pentru a cauta ceva de lucru. La
Chisinau se vorbea numai in limba ocupantilor - ruseste. Am rezistat, am
luptat pe ascuns cu voi, comunisti pagini. A venit si anul 1989, anul
avintului Miscarii de Eliberare. Am avut onoarea sa ma intilnesc si sa
vorbesc cu patriotul national Costas, fost ministru al apararii, am ajuns
aproape de C
mrat cu stimatul Mircea Druc, am avut legaturi in cele mai grele timpuri cu
studentii de la Universitatea pedagogica din Tiraspol, refugiata la Chisinau
de urgia separatistilor dirijati de la Moscova, am participat la razboiul
din '92 la Nistru.
Nu vreau sa fiu decorat cu ordine sau distinctii pentru vitejie,
doresc doar atita: sa lupt si mai departe pentru eliberarea Basarabiei de
sub jugul ruso-comunist. Nu vreau privilegii, nu vreau automobile, nici
apartamente luxoase, vreau sa vad Basarabia libera, cu adevarat
independenta, cu legi intocmite astfel, incit sa apere omul muncitor,
talentat si cinstit, asa cum este in tarile din Occident. Sa nu mai fim la
cheremul unor banditi, ca alde Smirnov, care sa ne inchida, cind le pofteste
inima l
r de ciine, gazele si lumina electrica, iar veneticii si mancurtii - sa-mi
spuna ce limba vorbesc, cine sint, care imi este tara si istoria adevarata.
Fiind Mihai al lui Petrea Olaru, din satul Tahnauti, in prezent -
r-nul Rezina, ma adresez satului meu, unde m-am nascut, neamurilor mele,
prietenilor: Olarilor, Cetelestilor, Cojocarilor, Crijanilor, Benchecilor,
Botnarilor, catre toti oamenii de buna credinta, atit din sat, din raion,
cit si din republica: daca va ginditi la viitorul copiilor vostri, daca
doriti schimbari esentiale, daca dortiti sa se puna capat saraciei,
coruptiei si nelegiuirilor, votati Cocosul!
Mihai OLARU,
Chisinau
Un acord privind dezvoltarea sectorului privat
In sedinta de miercuri, Parlamentul a ratificat Acordul de credit
incheiat cu Asociatia Internationala de Dezvoltare (IDA) privind
implementarea celui de-al doilea proiect de dezvoltare a sectorului privat
in republica. Ministrul finantelor, Valeriu Chitan, care a prezentat
Acordul, a subliniat ca acesta are drept scop plasarea de investitii in
dezvoltarea cadrelor de manageri, banii fiind alocati in conditii foarte
avantajoase pentru republica de o asemenea institutie a Bancii Mondiale, cum
este ID
. Asociatia acorda R.Moldova un credit in valoare de 6,6 milioane de
drepturi speciale de imprumut (echivalentul a 9 milioane dolari) pe un
termen de 35 de ani, cu o perioada de gratie de 10 ani si cu o dobinda de
0,75 la suta anual. In afara de aceasta, pentru realizarea proiectului vor
fi directionate granturi ale unor organisme internationale (TACIS, GTZ), in
valoare de 2 milioane dolari, precum si depuneri ale intreprinderilor
participante la proiect, contributii prognozate la circa 3 milioane dolari.
P
oiectul va fi implementat de Centrul de productivitate si competitivitate,
infiintat printr-o hotarire de guvern in luna aprilie 1997, ca o organizatie
independenta, neguvernamentala si nonprofit.
Desi, R.Moldova se afla in pragul falimentului, ministrul finantelor nu o
recunoaste
Ministrul finantelor, Valeriu Chitan, s-a desolidarizat de
afirmatiile cum ca "republica se afla in pragul falimentului", care au fost
difuzate de agentia Reuter. In legatura cu stirea respectiva, ministrul a
declarat ca "cresterea datoriilor externe nu inseamna ca R.Moldova nu este
in stare sa le stinga, Guvernul depunind toate eforturile pentru a-si onora
obligatiile fata de creditori". In opinia sa, investitorii nu trebuie sa
aiba temeri pentru faptul ca situatia pe piata se inrautateste. "Politi
a prudenta pe care o promovam, mai asteptind si cea de-a doua emisiune de
euroobligatiuni, pentru a plati dobinzi mai mici pentru ele, este o
confirmare in acest sens" - a relevat el. Chitan a afirmat ca R.Moldova nu
va recurge la contractarea altor credite. Potrivit afirmatiilor
ministrului, o garantie pentru atragerea de noi investitii va servi Codul
Fiscal, intrat in vigoare la 1 ianuarie, si o serie de facilitati prevazute
in Bugetul de Stat pe anul curent, care ii vizeaza pe participantii la piata
fin
nciara.
Credite pentru dezvoltarea spatiului locativ al Chisinaului
Posibilitatea acordarii unor credite de la Banca Mondiala, in scopul
dezvoltarii sectorului spatiului locativ al capitalei, a fost discutata
miercuri, 25 februarie, in cadrul unei intilniri a primarului municipiului
Chisinau, Serafim Urecheanu, cu reprezentantul Bancii Mondiale pentru
proiectul locativ in R.Moldova, Mats Andersson. Serafim Urecheanu a apreciat
ca problema spatiului locativ este una din cele mai arzatoare la ora
actuala, atit pentru locuitorii Chisinaului, cit si pentru intreaga repu
lica. La ora actuala, sint inregistrati peste 260 de mii de cetateni care
isi asteapta rindul sa primeasca apartament. Dintre acestia, 60 de mii sunt
chisinaueni. Potrivit informatiilor prezentate de primarul capitalei, in
1995 au fost date in exploatare 1.951 de apartamente. In 1996, din lipsa de
investitii, acest indice a scazut pina la 674 de apartamente, iar in 1997 au
fost date in exploatare doar 660 de apartamente. Urecheanu a mentionat ca in
actualele conditii de criza, populatia isi construieste spa
iu locativ din resurse financiare proprii. In acest scop, in 1995 Primaria a
eliberat 27,9 mii de metri patrati, in 1996 - 38 de mii de metri patrati,
iar in 1997 - 77 mii de metri patrati. Primarul a mentionat ca dupa
aprobarea de Parlament, in 1992, a Legii privatizarii spatiului locativ,
autoritatile guvernamentale "s-au spalat pe miini de aceasta problema si au
uitat de prevederile Constitutiei ce se refera la construirea spatiului
locativ mai ales pentru categoriile defavorizate de cetateni". Serafim U
echeanu a mai adaugat ca, potrivit legislatiei, Guvernul urmeaza sa propuna
Parlamentului un program de solutionare a problemelor locative cu care se
confrunta persoanele care au asteptat, in zadar, zeci de ani sa li se
repartizeze un apartament. La rindul sau, Mats Andersson a declarat ca Banca
Mondiala ar putea acorda, in acest scop, credite "destul de avantajoase", cu
un termen de rambursare de 35 de ani, dar numai prin intermediul Guvernului
republicii.
A scazut nivelul acumulariii impozitelor
Din cauza incompetentei Ministerului finantelor a scazut simtitor
colectarea impozitelor in primele doua luni ale anului curent. Situatia la
acest capitol este catastrofala - a declarat luni, la sedinta Primariei
Municipiului Chisinau, primarul Serafim Urecheanu. La sedinta s-a estimat ca
in luna februarie a anului curent au fost acumulate circa 71 milioane de
lei, pe cind in luna decembrie 1997 au fost acumulate 112 mln lei.
Datoriile salariale ale statului fata de medici se cifreaza la 12,6 milioane
lei
Datoriile la plata salariilor fata de lucratorii din sfera ocrotirii
sanatatii se cifreaza la 12,6 milioane lei. Acestea sint de doua ori mai
mari decit acum un an. Vasile Tapu, seful Directiei planificare financiara a
Ministerului Sanatatii sustine ca cele mai mari datorii fata de lucratorii
medicali s-au inregistrat in citeva raioane ale republicii, medicii
neprimind, de la bugetele locale, in jur de 9,3 milioane lei care li se
cuveneau. In raioanele Ocnita, Singerei, Soldanesti, Rezina, datoriile
la plata salariilor fata de lucratorii din sfera ocrotirii sanatatii sint
restante inca din noiembrie 1997. In institutiile medicale finantate de la
bugetul republican, datoriile la plata salariilor pentru anul trecut au fost
achitate in intregime. Pentru luna ianuarie, au mai ramas sa fie platite 3,3
milioane lei.
In noualea deceniu al demnitatii nationale
FISIER GEOPOLITIC
Lituania
Capitala - Vilnius. Suprafata - 65 mii km patrati, populatia - 3,7
milioane loc.; inclusiv 80 la suta lituanieni, 8 la suta - rusi, 7 la suta -
polonezi, 2 la suta - bielarusi. Speranta de viata - 70 de ani. Limba
oficiala - lituaniana. Religia principala - catolica. Seful (presedintele)
statului - Valdas Adamkus, presedintele Seimului (Parlamentului) - Vytautas
Landsbergis. Moneda - litas, rata de schimb - 1 000 litasi/250 $. P.I.B. -
6,5 miliarde $, adica circa 1 800 $/loc. Cheltuieli pentru sana
ate - 3,6 la suta din P.I.B. Buget militar: - 2,1 la suta din P.B. Partide:
peste 30, partidele si miscarile de orientare comunista si fascista fiind
interzise prin lege din 1991.
Estonia
Capitala - Tallinn. Suprafata - 45 mii km patrati, populatia - peste
1,5 mln loc.; inclusiv 62 la suta - estonieni, 30 la suta - rusi, 5 la
suta - ucraineni si bielarusi. Speranta de viata - 69 de ani. Limba
oficiala - estoniana. Religia principala - protestanta. Seful (presedintele)
statului - Lennart Meri, seful guvernului - Tiit Vahi. Moneda - coroana
estoniana, rata de schimb - 1 000 de coroane est./82 $. P.I.B. - 4,6
miliarde $, adica peste 3 100 $/loc. Cheltuieli pentru sanatate - 3,8 la
suta
in P.I.B. Buget militar - 2 la suta din P.I.B. Partide: circa 20, partidele
si miscarile de orienatre comunista si fascista fiind interzise prin lege
din 1991.
La 16 februarie, apoi la 24 februarie a.c., Lituania, respectiv
Estonia, au sarbatorit 80 de ani de la proclamarea independentei, pe care au
pierdut-o in vara anului 1940, ca urmare a ocupatiei sovietice, in
conformitate cu prevederile Pactului Molotov-Ribbentrop. Desi au fost expuse
de catre Kremlin unor experimente diabolice de asimilare, deznationalizare
si persecutare (poate ceva mai fine decit cele aplicate la noi), micile
popoare baltice au opus o impotrivire continua si cu adevarat eroica. Mi
carea de rezistenta deschisa impotriva regimului sovietic de ocupatie a
existat in cele trei republici baltice pina la sfirsitul anilor '50, dupa
care a capatat alte contururi, intemeiate pe lupta pentru pastrarea limbii,
monumentelor istorice, a altor valori spirituale. In raport cu noi, balticii
au fost favorizati de pastorirea unor Biserici care nu au acceptat nici un
compromis cu Moscova si cu comunistii in ansamblu, precum si de o puternica
diaspora (chiar daca nu e prea numeroasa). La acesti factori t
ebuie sa adaugam o simpatie mai veche a Occidentului (multi oameni de stat
din Europa de Vest si din America nu recunosteau ocuparea de catre U.R.S.S.
a Lituaniei, Letoniei si Estoniei), precum si taria credintei balticilor ca
aspiratia lor spre independenta va deveni, pina la urma, o realitate. Ramine
simptomatica, in aceasta ordine de idei, o declaratie facuta de simpatica
"doamna de fier" a Lituaniei, ex-premierul Kazimiera Prunskiene, in 1989.
Dupa o sedinta a Congresului Sovietului Suprem al U.R.S.S.,
a care ea condamnase Pactul Molotov-Ribbentrop si consecintele acestuia,
niste gazetari moscoviti au intrebat-o insidios daca nu crede cumva la modul
serios in eventualitatea "renasterii Lituaniei burgheze", adica - in
recapatarea independentei de catre poporul ei. Doamna Prunskiene a raspuns
scurt, dar i-a dat gata pe cei mai multi din vreo cinci mii de deputati
sovietici, adunati in Palatul congreselor de la Kremlin: "La ce bun as mai
trai, daca nu as avea in aceasta tara, macar atita speranta?!"
O perioada de nici un deceniu dupa recapatarea independentei, a fost
suficienta pentru a demonstra ce poate face un popor - in cazul dat, cele
trei natiuni baltice - atunci cind devine stapin in propria casa, pe
propriile resurse si forte. O anumita imagine despre (relativ) actuala
situatie din Lituania si Estonia (din anul 1996) ne-o putem face si din
"Fisierul geopolitic" alaturat, comparind unele date referitoare la aceste
tari, cu indici similari de la noi.
Balticii isi recladesc statlitatea, economia, nivelul de trai si
valorile spirituale nu numai cu tragere de inima si cu demnitate, dar si cu
un acut simt al realitatii. Spunem aceasta si gindindu-ne ca Vilniusul, Riga
si Tallinnul au interzis - odata si pentru totdeauna - partidele si
miscarile pro-, neo- sau pur si simplu comuniste, ca nu au facut nici un fel
de concesii sovinilor rusi ce mai traiesc in casa lor, ca nu se gudura pe
linga vecinul mare si inrait de la Est - Rusia -, ci discuta cu el
a de la egal la egal. Pentru o confirmare in plus a acestor afirmatii,
reproducem mai jos citeva crimpeie dintr-un interviu acordat de presedintele
Parlamentului lituanian Vytautas Landsbergis ziarului moscovit IZVESTIA.
Retineti, va rugam, si aceasta precizare: dialogul dintre inaltul oaspete de
la Vilnius si umilul reporter de la Moscova a avut loc cam "in fuga", caci
Landsbergis (care inainte de a deveni politician a fost muzician) se grabea
la un spectacol in faimoasa Sala Ceaikovski (unde, prin anii '
0, a concertat triumfator si George Enescu). Si mergea nu la un spectacol
oarecare, ci la unul organizat de oficialitatile de la Moscova cu ocazia
aniversarii a 80-a a proclamarii independentei de rusi a lituanienilor...
===
"Cor.: In timpul negocierilor ruso-lituaniene, partea rusa si-a
exprimat careva pretentii?
Landsbergis: Vorbind pe sleau, trebuie sa amintim ca exista o
tactica mostenita de la sovietici, la care pot recurge adversarii
armonizarii relatiilor dintre tarile noastre. Ma refer la asa-numita
"corelare complexa a problemelor". Adica: in locul solutionarii unei
chestiuni concrete, se propune examinarea citorva, fara ca ele sa aiba vreo
legatura intre ele. Aceasta maniera se vede pregnant in cazul negocierilor
cu Estonia si Letonia. Astfel, estonienilor, bunaoara, diplomatii vostri le
propun: "Vo
semna acordul despre frontiere daca veti schimba cutare sau cutare in
atitudinea fata de rusolingvii de la voi".
Cor.: - Ati tratat si problema aderarii Lituaniei la NATO?
L.: - Sintem intrebati: "De ce Lituania are o politica dusmanoasa
fata de Rusia si tinde sa adere la NATO?" Dar, din cite stiu eu, Rusia, spre
deosebire de U.R.S.S., nu vede in NATO un adversar. A pune astfel problema e
dovada unei mentalitati totalitare. Noi nu ne temem de agresiunea directa
din partea cuiva, pur si simplu aderarea la Alianta Nord-Atlantica ne-ar da
o senzatie de siguranta politica si psihologica. In plus, intrarea in NATO
creeaza anumite premise pentru dezvoltare economica, pentru
investitii, iar in ultima instanta - pentru cresterea nivelului de trai al
oamenilor.
Cor.: - Dar nu ar fi mai bine, pentru realizarea acestor scopuri, ca
Lituania sa adere la Uniunea Europeana?
L.: - Pentru noi nu exista alternativa "sau NATO, sau Uniunea
Europeana". Noi dorim sa ne ocupam locul ce ni se cuvine si aici, si acolo.
Alta e problema - la care alianta urmeaza sa adere tara noastra mai intii.
Cor.: - In cadrul negocierilor ruso-lituaniene s-a discutat si
problema regiunii Kaliningrad?
L.: - Nu, nu s-a pus in discutie. Radicalii din ambele tari mai pot
face mult si bine tot soiul de declaratii pe aceasta tema. Viitorul acestei
regiuni trebuie vazut prin prisma unei probleme ce e in egala masura si a
Rusiei, si a Europei. Macar si de aceea ca acolo stationeaza o enorma
grupare militara, care, nu e clar cu cine are de gind sa lupte. Lituania nu
are nici un fel de pretentii la reg. Kaliningrad. In treacat fie spus, si
noi am dori sa auzim mai rar pretentiile fata de anumite paminturi
lituaniene, ce si le afiseaza unii politicieni rusi.
Cor.: - Considerati in continuare ca Moscova trebuie sa prezinte
Tarilor Baltice scuze pentru evenimentele din 1940?
L.: - Nimanui nu-i poti impune nimic, la acest capitol. E o
chestiune ce tine de sensibilitatea unei tari, a unui popor."
Vlad POHILA
Satelitii americani supravegheaza tot ce misca-n lume
S.U.A. dispun de sateliti-spion, care furnizeaza imagini in timp
real, a anuntat Biroul National de Recunoastere (NRO), agentie americana ce
se ocupa de informatii ultrasecrete. NRO, al carui sediu se afla intr-un loc
secret, poseda sateliti militari, plasati pe orbita Pamintului, capabili
sa-si transmita observati fotografice de oriunde si in orice timp. Intr-o
serie de reportaje difuzate recent, K.Hall, directorul NRO (agentie despre
care Administratia americana a sustinut, de mai mult ori, ca nu
xista), recunoaste ca S.U.A. dispun de o mare capacitate de observare in
timp real, gratie unui sistem foarte perfectionat de sateliti militari de
spionaj si de retele instalate in spatiu. S.U.A. plaseaza pe orbita in
fiecare an trei-patru sateliti-spioni. Acest program costa milioane de
dolari, ceea ce depaseste Bugetul CIA, care permite Guvernului sa poata
observa, cu o precizie neegalata de nimeni pina acum, tot ce se petrece pe
pamint, de la miscarile trupelor irakiene pina la foametea care face ravagii
in Coreea de Nord. Aparatele de observare sint atit de precise, incit pot
detecta obiecte de 15 cm lungime, mai fiind capabile sa citeasca titlurile
de pe prima pagina a unui ziar de la o inaltime de 300 km! Aceste imagini
sint captate de antene terestre gigantice si developate in citeva minute.
Gratie acestor tehnici ultasofisticate si prin recurgerea la realitatea
virtuala, pilotii Fortelor Aeriene americane au reusit, de exemplu, sa
distruga 70 la suta din tintele sirbesti, in timpul atacurilor aeriene a
e NATO, in Bosnia-Hertegovina, din vara anului 1995.
Potrivit cotidianului "Washington Post", in prezent s-ar afla in
spatiu 12 sateliti americani, afectati exclusiv operatiunilor de colectare a
informatiilor militare din punctele vulnerabile ale Terrei, altfel zis - din
tarile sau regiunile ce prezinta un interes aparte pentru prezentul si chiar
pentru viitorul S.U.A. si al statelor ce-i sint aliate.
A luat sfirsit inca un basm olimpic
La Nagano, Japonia, s-a tras cortina peste ultima Olimpiada de iarna
a mileniului doi. Peste patru ani, la Salt Lake City, S.U.A., va avea loc
prima Olimpiada alba a mileniului trei. Sase orase si-au anuntat
disponibilitatea de a gazdui si cealalta editie din mileniul ce vine - din
anul 2006 -, a Jocurilor Olimpice de iarna : Klagenfurt (Austria), Zakopane
(Polonia), Helsinki, Torino, Poprad-Tatry (Slovacia)) si Sion (Elvetia)...
Asadar, Nagano tine deja de trecut. Ceea ce nu inseamna ca va fi prea
epede dat uitarii, cel putin de sportivi si de iubitorii sportului. Ne va
aminti de cea de-a XVIII-a editie a Olimpiadei albe ce s-a tinut in Japonia
si acest Clasament general pe medalii, pe care-l tiparim si noi la
solicitarile mai multor cititori.
Aur Argint Bronz Total
1.Germania 12 9 8 29
2.Norvegia 10 10 5 25
3.Rusia 9 6 3 18
4.Canada 6 5 4 15
5.S.U.A. 6 3 4 13
6.Olanda 5 4 2 11
7.Japonia 5 1 4 10
8.Austria 3 5 9 17
9.Coreea de Sud 3 1 2 6
10.Italia 2 6 2 10
11.Finlanda 2 4 6 12
12.Elvetia 2 2 3 7
13. Franta 2 1 5 8
14.Cehia 1 1 1 3
15.Bulgaria 1 0 0 1
16.China 0 6 2 8
....................
24.Marea Britanie 0 0 1 1

Kwasniewski e pentru primirea Rom'niei in NATO
Presedintele polonez, Aleksander Kwasniewski, s-a declarat favorabil
intrarii Romaniei in NATO, alaturi de Tarile Baltice, de Slovenia, Slovacia
si Ucraina - releva un interviu publicat de cotidianul francez "Le Figaro".
Kwasniewski spune ca nu exista nici un motiv intemeiat ca Alianta
Nord-Atlantica sa isi inchida portile. "Daca Tarile Baltice, Romania,
Slovenia, Slovacia si Ucraina impartasesc aceleasi valori si daca sint gata
sa impartaseasca aceleasi riscuri, intrarea lor in NATO nu trebuie sa f
e decit o chestiune de timp" - a afirmat Kwasniewski. Simbata, la Poznan,
Kwasniewski va fi gazda unui summit neoficial cu Presedintele francez,
Jacques Chirac, si cu Cancelarul german, Helmut Kohl. Cei trei reprezentanti
ai "triunghiului de la Weimar" vor aborda si problema extinderii NATO.
Problemele rom'nilor, vazute de la Paris
Cotidianul francez "Liberation" relateaza despre vizita la Bucuresti
si la Sofia a ministrului francez al Afacerilor Europene, Pierre Moscovici.
Articolul, cu titlul "Moscovici incurajeaza Bucurestiul si Sofia", apreciaza
ca sarcina ministrului francez in Romania a fost delicata, intrucit "este
dificil de spus unei tari prietene "Ati pierdut destul timp. Incetati
disputele si rivalitatile. Reluati-va activitatea pentru a nu pierde trenul
european". Moscovici a recunoscut ca Romania si Bulgaria sint
ele mai slab dezvoltate dintre fostele state socialiste. Pina la sfirsitul
anului 1996, autoritatile politice romanesti au gestionat ineficient
economia si de abia cu un an in urma, dupa ce Presedintele Emil
Constantinescu a cistigat alegerile, situatia a inceput sa se
imbunatateasca, comenteaza "Liberation". Cotidianul citat scrie ca Romania
nu dispune, inca, de o lege clara a proprietatii terenurilor, a celei
imobiliare si industriale. Una dintre problemele ce trebuie rezolvate
vizeaza combaterea actiunil
r de spalare a banilor proveniti din criminalitatea organizata. In trei ani,
in Bucuresti s-au deschis peste 20 de cazinouri, iar alte 50 - in restul
tarii, fara a pune la socoteala miile de sali de jocuri, clandestine sau nu.
De asemenea, expertii estimeaza ca Romania a trecut de la faza de tara de
tranzit la cea de piata de desfacere a drogurilor. O alta problema este cea
a imigratiei clandestine masive. Majoritatea imigrantilor provin din
Bangladesh, Pakistan, Sri Lanka si India, care sosesc prin Ucraina
si R. Moldova. Acest fenomen explica mentinerea regimului vizelor pentru
romanii care doresc sa calatoreasca in Uniunea Europeana, regim impotriva
caruia ministrul Moscovici a protestat vehement.
Rusii si NATO: TcorridaT poate inceta
"Sint convinsa ca America poate realiza un nou parteneriat cu noua
Rusie. Dar pretul parteneriatului pe care noi il cautam nu va fi respingerea
a circa zece tari europene care doresc sa adere la NATO" - a subliniat la
Washington, secretarul de stat al S.U.A., Madeleine Albright. Madeleine
Albright a facut aceste referiri in cursul unei audieri in fata Comisiei
senatoriale pentru afaceri externe, insarcinata cu examinarea problemei
extinderii aliantei militare occidentale. Senatul S.U.A. urmeaza sa s
pronunte, luna viitoare, asupra extinderii Organizatiei Tratatului
Atlanticului de Nord (NATO) in Polonia, Cehia si Ungaria, foste membre ale
Pactului de la Varsovia. Rusia nu apreciaza extinderea NATO catre tarile
est-europene, dar va sfirsi prin a o accepta - a apreciat secretarul de stat
al S.U.A. A pune toate diferendurile americano-ruse pe seama extinderii NATO
echivaleaza cu a considera tot ceea ce se intimpla in prezent in S.U.A. "o
consecinta a El Nino", fenomenul meteorologic ce a provocat, in dif
rite regiuni ale tarii, puternice precipitatii - s-a exprimat, plastic,
Madeleine Albright. "Cred ca lor (rusilor) nu le place extinderea NATO, dar
nu au ce face" - a spus secretarul de stat al S.U.A. Madeleine Albright a
atras insa atentia ca "este o mare eroare" sa se considere ca, de fiecare
data cind Moscova nu actioneaza cum ar dori americanii, aceasta s-ar
intimpla pentru ca Rusia ar vrea "sa pedepseasca S.U.A. pentru aderarea
Ungariei sau a Poloniei la NATO". Dezacordurile dintre S.U.A. si Rusia, in
pecial in ceea ce priveste problemele Orientului Mijlociu si din zona
Golfului Persic provin din definirea diferita a intereselor nationale ale
celor doua tari - a subliniat Albright.
Balticii vor face pace in fosta Iugoslavie
Parlamentul Republicii Lituania a decis trimiterea unei noi echipe
de militari ("LITPLA-7") in Bosnia-Hertegovina. Din grup fac parte 44 de
soldati si ofiteri din fortele de aparare ale Lituaniei, toti fiind
voluntari. Dupa un scurt antrenament la una din bazele militare daneze,
lituanienii vor fi trimisi in nord-estul Bosniei. "LITPLA-7" va face parte
din Batalionul danez (DANBAT) al fortelor internationale ale O.N.U. In afara
de militarii lituanieni, din aceasta unitate mai fac parte un pluton let
n si unul estonian. Balticii participa din primele zile la operatiunea din
aceasta regiune a Europei. Se prevede ca spre sfirsitul anului sa-si inceapa
misiunea in Bosnia-Hertegovina si Batalionul Baltic Unit, din care fac parte
companii din cele trei state baltice. Militarii din tarile baltice participa
si la operatiunea de mentinere a pacii in Libanul de Sud.
Moscova isi tot bate capul cu problema irakiana
Presa rusa trateaza pe larg tema irakiana, majoritatea comentariilor
considerind ca, in urma acordului semnat la Bagdad, Statele Unite se afla
intr-o situatie dificila. Cotidianul "Kommersant" afirma ca daca
administratia Clinton va face un pas inapoi, neatacind Irakul, opozitia
republicana va incepe sa socoteasca sumele care au fost cheltuite pentru
masarea trupelor in Golf si sa-si aminteasca de scandalul Lewinsky. In cazul
in care S.U.A. vor ataca Irakul, relatiile sale cu membrii comunitatii int
rnationale se vor deteriora considerabil. "Russki Telegraf" remarca prudenta
declaratiilor lui Eltin pe tema crizei din Golf, precizind ca "liderul de la
Kremlin inca nu poate fi sigur ca a cistigat al treilea razboi mondial".
Pentru a putea savura victoria, Eltin trebuie sa stie ce va decide Consiliul
de Securitate al O.N.U.. Fostul Presedinte al U.R.S.S., Mihail Gorbaciov,
intr-un comentariu publicat in cotidianul "Nezavisimaia Gazeta", afirma ca
daca S.U.A. vor desconsidera deciziile O.N.U., atacind Irak
l, acest fapt "va insemna intoarcerea la acea atmosfera, in plan
international, care a fost caracteristica perioadei razboiului rece".
Masti de gaze pentru a te afla in Israel
Cetatenii straini aflati pe teritoriul Israelului pot achizitiona
masti de gaze, a anuntat Ministerul israelian al apararii. Turistii aflati
pe teritoriul statului evreu pot achizitiona masti de gaze prezentind
pasaportul cu viza turistica valabila. Turistii cazati in hoteluri pot
procura mastile chiar din punctele de distributie deschise aici. Alte
categorii de cetateni straini se pot prezenta la magazinele de distributie a
mastilor de gaze cu un pasaport strain valabil. Pachetele cu masti de gaze
ontin instructiuni de utilizare in mai multe limbi. Autoritatile avertizeaza
ca mastile nu trebuie deschise decit la cererea expresa a responsabililor
din domeniul apararii, lansata prin canalele mass media. In Tel Aviv exista
doua centre de distribuire a mastilor de gaze. Alte centre similare vor fi
deschise in functie de necesitati.
Maratonul literar basarabean-1997
In R.Moldova carti apar tot mai putine, tot mai greu isi fac drumul
spre cititor volumele de proza, de poezie, de dramaturgie sau de eseistica
originala. Ramine sa ne consolam cu gindul ca aparitiile editoriale sint mai
putine, in schimb - de calitate, trecute printr-un filtru mai dens al
exigentelor timpului. Rezultatele unui "Maraton literar", ce scoate in
evidenta unele dintre cele mai inspirate creatii de autori din R.Moldova,
tiparite anul trecut, ne demonstreaza ca la noi se mai scrie - bine s
foarte bine, iar, prin urmare, cei pentru care lectura e o necesitate a
sufletului - au ce citi!
Juriul "Maratonului literar-'97" i-a acordat post-mortem Premiul de
excelenta regretatului Vasile Levitchi, pentru intreaga-i opera literara.
Aceasta inalta mentiune constituie si un omagiu adus distinsului poet,
traducator si eseist coborit de pe plaiurile bucovinene.
Premiul pentru cea mai buna carte de proza a revenit lui Aureliu
Busuioc, al carui ultim roman - "Latrind la luna" (Editura "Arc") - se
bucura de o binemeritata apreciere atit a criticii literare, cit si a
cititorilor. La capitolul creatie poetica, s-au invrednicit de lauri Nicolae
Leahu (placheta "Personajul din poezie", Editura "Cartier") si Grigore
Chiper (volumul "Perioada albastra", tiparita de Editura Fundatiei Culturale
Romane). Drept cele mai iscusite carti de publicistica-eseistica au fost
ecunoscute "Prezenta celuilalt" de Leo Butnaru (Editura "Litera") si
"Basarabia necunoscuta" de Iurie Colesnic (Editura "Museum").
Trei autori au devenit laureati ai premiului pentru cel mai bun
debut in literatura: Iurie Bodrug, pentru cartea de nuvele "Flori pentru
ursii albi"; Mihai Vaculovschi, pentru placheta de versuri "Nemuritor in
popusoi" si prof. dr Alexandru Burlacu, pentru volumul semnificativ si prin
titlul sau -"Critica in labirint". Si aceste trei carti au vazut lumina
tiparului sub egida Editurii "Arc".
In incheiere, amintim numele arbitrilor "Maratonului literar-'97" -
membrii juriului ce au acordat premiile pentru cele mai bune carti tiparite
anul trecut. Acestia sint: Ion Ciocanu (presedinte), Vladimir Besleaga,
Arcadie Suceveanu, Efim Tarlapan, Eugen Lungu, Vasile Garnet, Emilian
Galaicu-Paun si Iulian Ciocan. Nu-i asa ca avem toate temeiurile sa dam
crezare gusturilor si preferintelor unor personalitati bine cunoscute ale
literelor moldave?
La Bucuresti, a fost aleasa "Piesa anului 1997"
De citiva ani, Uniunea oamenilor de teatru din Romania (UNITER)
organizeaza concursul "Piesa anului". Pentru desemnarea celei mai rezistente
lucrari dramatice scrise in 1997, Juriul acestui concurs a admis in selectia
finala urmatoarele piese: "Ubu si Milena" de Nina Tantar, "Grenada" de Olga
Delia Mateescu, "Salonul japonez" de Alexandru D.Lungu, "(T)Tara mea" de
Radu Macrinici, "Cine l-a ucis pe Marx?" de Horia Garbea, "Cringul meu cu
macese rosii" de Titel Constantinescu, "Vinzatorul de migdale"
e Oana Maria Cajal, "Copii is picteaza riduri si se pierd printre adulti" de
Ana Ripka Rus, "Grimase" de Aurel Luca. Juriul a fost format din: Alice
Georgescu, secretar general de redactie la revista "Teatrul azi", criticul
si istoricul literar Dan C.Mihailescu si Marian Popescu, critic teatral,
lector la Academia de teatru si film "Ion Luca Caragiale", in acelasi timp -
directorul Concursului si al Editurii "Unitext", care publica opere de si
despre teatru. Premiul pentru cea mai buna piesa teatrala a anul
i 1997 a fost acordat, in cele din urma, lucrarii "(T)Tara mea" de Radu
Macrinici. Marele premiu va fi acordat in cadrul Galei UNITER si va fi
sponsorizat - ca si publicarea, la Editura "Unitext", a piesei premiate -,
de Fundatia Principesa Margareta.
... Si se merge la filme rom'nesti
Regizorul Lucian Pintilie este din nou (sau poate mereu, in ultimul
timp) favoritul iubitorilor romani de film. Cinematografele bucurestene, in
aceste zile, aduna un numar impresionant de spectatori la reluari cu filmele
"Reconstituirea", "Balanta", "Pentru cine bat clopotele, Mitica?", "O vara
de neuitat". Intre timp, la Chisinau cinefilii trec scirbiti pe linga
reclamele cu titluri de pelicule avind calitate dubioasa, mai ales
productiile rusesti sau americane, dublate in rusa...
CRONICAR
TO voce distincta in contextul prozei noastreT
Aparitia unui volum de poezie sau de proza contemporana constituie l
a Chisinau, de aproape un deceniu, un eveniment la care trebuie sa te
opresti - caci e o raritate prin sine, o bucurie a semnatarului, ce trebuie
impartasita si de cititorul surprins de-a binelea: "Ca sa vezi, X mai scrie,
mai e in stare sa editeze o carte decenta in avalansa de literatura "de larg
consum", acum, cind o aparitie editoriala mizeaza, de regula, ori pe
senzatii tari, ori pe taria clidului de bancnote pe care autorul le
poate pune pe masa editorului!"
"Ploaia de aur", de Nicolae Rusu (editura "Ruxanda", Chisinau,
1997), e una dintre nu prea numeroasele carti frumoase si cuminti, a caror
aparitie tine, acum, in linii mari, de domeniul miracolului. Astfel, putem
citi - sau reciti - trei proze semnificative pentru autor: "Lia",
"Razbunarea" si nuvela cu titlul ce i s-a atribuit acestei imbucuratoare
noutati editoriale - "Ploaia de aur". Asadar, cititorului nostru i s-a pus
la dispozitie un volum cu scrieri alese din creatia lui Nicolae Rusu,
semnata
ul a 12 carti de proza pentru adulti si pentru copii. Credem ca (si) aceste
bucati indreptatesc o caracacterizare demna de retinut, facuta de criticul
literar Ioan Lacusta, acum citiva ani: "Nicolae Rusu este un prozator al
spiritului domol, cumpanit, cu mare placere de a povesti, lasindu-si
personajele sa se descrie singure. Fraza e molcoma, strunita, cu slefuiri
indelungi. Mi se pare un prozator cu o voce distincta in contextul prozei
noastre tinere. Dincolo de buna stapinire a unor procedee si tehnici na
ative (...), el aduce dinspre proza traditionala o sclipire de senin si o
privire intelegatoare, calda asupra omului de rind, prins in mreje felurite.
El sugereaza ca importanta nu este atit ziua traita astazi, cit pregatirea
pentru cea de miine" (LITERATURA SI ARTA, 28 oct. 1993).
Am dorit sa imbinam prezentarea "Ploii de lumina" cu un interviu cu
scriitorul, cu atit mai mult cu cit aparitia cartii s-a produs in ajunul
jubileului la care a ajuns Nicolae Rusu. Prea modest si sincer in toate cum
e, domnia sa ne-a sugerat sa lasam dialogul "pentru vremuri mai bune".
(Poate pentru ziua aparitiei unui alt volum de sinteza, sau poate cu proza,
ce "se mai coace" pe biroul scriitorului - credem noi). Ne-a incredintat, in
schimb, pentru publicare, un manunchi de Reflecti, care, mai st
i, spun mai multe decit s-ar putea spune la o aniversare. Felicitindu-l pe
Nicolae Rusu cu ocazia implinirii celor 50 de ani, urindu-i din tot sufletul
sanatate, tarie sufleteasca si inspiratie, indemnam cititorii sa se aplece
atit asupra "Ploii de lumina", cit si asupra acestor Confesiuni, ce vad
lumina tiparului in premiera la MESAGERUL.
Vlad POHILA
"Prima palma in viata mea am primit-o la 26 februarie 1948, de la
baba Vitora, moasa satului Risipeni, raionul Falesti, deoarece tocmai atunci
si acolo ma nascusem, in zori, din parintii Emilia si Petre Rusu. Apoi au
urmat si altele...
Prima data am pasit pragul scolii din sat in toamna anului 1955, iar
cel al Facultatii de economie a Politehnicii din Chisinau - in 1966. Au
urmat, apoi, si alte studii, printre care si niste cursuri de doi ani la
institutul de literatura "Maxim Gorki" din Moscova, dar lucrul acesta s-a
intimplat tocmai prin anii 1983-1985.
Prima carte de la biblioteca scolara am citit-o in clasa a doua, iar
prin clasa a saptea am trecut cu cititul la cea sateasca, fondul de carti
era cam saracut, iar eu - cam lacom la citit. De altfel, prin clasa a noua,
nici la biblioteca sateasca nu mai aveam ce citi. Apoi au mai fost si alte
biblioteci...
Prima proba literara am facut-o in anul doi de facultate, dupa ce am
inceput a frecventa cenaclul "Ritmuri" de la Politehnica. M-au indemnat sa
scriu colegii mei de institut si de facultate: V.Nedelescu, Iurie Colesnic,
R.Verejanu, in prezent si ei membri ai Uniunii Scriitorilor din Moldova.
Prima carte - culegerea de povestiri "Pinzele babei" - mi-a aparut
in 1978, dupa care au urmat si alte carti...
Primul dascal in ale literaturii mi-a fost regretatul maestru
Alexandru Cosmescu, dar au mai fost si altii...
Primul premiu literar s-a intimplat sa-l am in 1986, un premiu
literar unional, care purta numele scriitorului bolsevic N.Ostrivski, cu
toate ca volumul premiat - "Palarie pentru bunic" (prima carte tradusa in
rusa si aparuta la editura "Molodaia gvardia" din Moscova) - nu era despre
bolsevici, iar eu nu am fost niciodata membrul vreunui partid. E drept ca
dupa acest premiu au mai fost si altele...
Nu se stie cum s-a intimplat, dar prima carte in grafie latina -
"Avem de trait si miine" - a fost mentionata de Uniunea Scriitorilor din
Moldova si, cel mai important - in cadrul topului "Cartea anului 1992", de
catre cititorii din republica (...)"
* * *
"Am crescut in aerul literaturii noastre traditionale - I.Creanga,
V.Alecsandri, A.Mateevici, Gr.Adam, Ion C.Ciobanu si altii. Apoi l-am
descoperit pe Gogol si pe A.Cehov. Opera lui Cehov o am intotdeauna la
indemina, la fel ca si un volumas de poezii de G.Cosbuc. Insa indemnul cel
mai mare au fost romanele istorice ale lui Sadoveanu".
"Literatura si arta sunt manifestarea spirituala a unui popor si
putem noi fi de o mie de ori satui si imbracati, dar fiind lipsiti de o
dezvoltare armonioasa a spiritului, vom ajunge niste monstri, un fel de
mutanti".
"Nimic nu e nou sub soare. Valorile sunt mereu reevaluate, ele trec
mereu examenul timpului si oricite tentative de sublimare s-ar produce,
valorile veritabile rezista. Am in vedere - si subliniez aceasta - marile
valori ale umanitatii".
"Programul si menirea unui scriitor sunt de a sapa necontenit in
adincurile fiintei umane intru descoperirea frumosului din ea. Fiecare sapa
in singuratate si fiecare sapa in propria fiinta. Analizind cele ce sunt
scoase la suprafata, iti poti da seama usor unde sapa mai mult... In ceea
ce ma priveste, sunt preocupat de de tot ce nu-i strain omului..."
"Daca as face o revizuire a celor ce am avut norocul sa mi se
tipareasca pina acum, cred ca ar avea inca priza la cititor unele texte din
prima carte, o povestire sau chiar doua din culegerea "Havuzul", romanul de
dragoste "Lia", citeva bucati din "Meri salbatici", povestirea-basm pentru
copii "Alunelul". Cite din acestea vor fi citite miine? Maria sa Timpul face
alegerea, caci numai el, am mai spus-o, este in drept s-o faca..."
Biroul Permanent al Consiliului Partidului Fortelor Democratice si
Redactia saptaminalului MESAGERUL, il felicita pe dl NICOLAE RUSU - cel mai
mare scriitor dintre economisti si cel mai mare economist dintre scriitorii
Republicii Moldova - cu ocazia implinirii frumoasei virste de 50 de ani,
urindu-i, din tot sufletul, sanatate, tarie, ploi continue de lumina in
suflet si de inspiratie.
Sa ne traiesti multi ani inainte, draga Nicolae, si sa te vedem cu
inca vreo citeva duzine de carti, la achizitionarea carora cititorii sa faca
unicele cozi admisibile la noi!
Chisinau, 26 Februarie 1998
"Mai presus de orice, tricolorul simbolizeaza unitatea, suveranitatea si
integritatea statului rom'n"
Presedintele Emil Constantinescu a participat, marti, la aniversarea
Zilei Tricolorului, care s-a desfasurat la Arcul de Triumf . "Mai presus de
orice, tricolorul simbolizeaza unitatea, suveranitatea si integritatea
statului roman" - a spus Emil Constantinescu in alocutiunea rostita lcu
acest prilej. El a afirmat ca, daca ar fi intrebat despre oportunitatea
organizarii "unei serbari", in momentele actuale "grele" prin care trece
Romania, ar raspunde afirmativ. Emil Constantinescu considera ca semnif
catia Zilei Tricolorului, este de nedespartit de valorile de care "tocmai
acum avem nevoie si vom avea si in viitor". Presedintele Constantinescu a
precizat ca sarbatorirea tricolorului romanesc nu este o urmare a unei
initiative strict guvernamentale, ci constituie un raspuns la propunerile
societatii civile. Sarbatorirea Zilei Tricolorului a fost stabilita prin
Hotarire de Guvern si are loc la 24 februarie, evocind arborarea steagului
romanesc pe cladirea Primariei din Paris, alaturi de alte drapele, cu o
azia primei victorii a Revolutiei de la 1848. La ceremonia de la Arcul de
Triumf au fost prezenti si premierul Victor Ciorbea, presedintii Senatului
si Camerei Deputatilor, Petre Roman si Ion Diaconescu, membri ai Guvernului,
parlamentari.
Bastinasii din Reni, marginalizati in continuare
Autoritatile raionale din Reni au hotarit sa aduca la normal, sub
aspectul termenului de studii, situatia din invatamintul primar din raion,
pe care tot ele au generat-o cu mai bine de un an in urma. Acum un an,
invocind lipsa de mijloace bugetare pentru salarizarea cadrelor didactice,
autoritatile de la Reni au redus de la 4 la 3 ani termenul studiilor in
clasele primare ale scolilor de cultura generala din raion. Trecerea s-a
facut intr-un mod absolut nepregatit, fara a tine cont de parerile invat
torilor, ale parintilor. Au urmat mai multe mesaje de protest ale
pedagogilor - unele fiind publicate in saptaminalul de limba romana din
Ucraina, "Concordia". Merita atentie argumentul de care a facut uz seful
administratiei raionale de stat Reni, Ivan Butenko. El a spus ca n-a stiut
ca trecerea de la 4 la 3 ani de studii in clasele primare s-a facut doar in
raionul Reni. Din 7 scoli satesti de cultura generala din acest raion, 5
sint cu predare in limba romana. Cadrele didactice ce predau in limba romana
n sudul Basarabiei, sint profund ingrijorate de ucrainizarea procesului
instructiv in scolile nationale. Scolile cu predare in limba romana, se
arata in scrisoare, primesc manuale de limba franceza cu traduceri in
ucraineana, manuale de istorie in limba ucraineana, ceea ce ingreuneaza
munca profesorilor dar si a elevilor. In legatura cu aceasta, invatatorii
din raionul Reni vor adresa un mesaj de protest forurilor de resort de la
Kiev.
Un apel pentru unitatea nationala a rom'nilor din Cernauti
Deputatul in Rada Suprema de la Kiev, Ion Popescu, si deputatul in
consiliul regional Cernauti, Vasile Tarateanu, la finele saptaminii trecute,
au facut public, in paginile saptaminalului "Concordia", din Cernauti, un
mesaj ce vizeaza perspectiva constituirii comunitatii romanesti din Ucraina.
Potrivit mesajului, "numai astfel asigurind continuitatea demersurilor
populatiei romanesti, in vederea constituirii ei intr-o comunitate puternica
reprezentativa, cum sint, de exemplu, comunitatile maghiara,
ermana, evreiasca, tatara din Ucraina, vom putea obtine si recunoasterea
legala a comunitatii la nivel local, statal si international" - se arata in
mesaj. Pornind de la acest imperativ al timpului, semnatarii lui fac apel
catre toate colectivele de munca, catre grupurile de alegatori, catre
intreaga populatie romaneasca din Ucraina ca sa-i investeasca pe alesii lor,
paralel cu dreptul de a-i reprezenta nu numai in organele puterii locale, ci
si de a fi delegatii lor la congresul de constituire a comunitati
, ce urmeaza sa aiba loc in acest an. Ideea constituirii comunitatii
romanesti din Ucraina a fost lansata la 7 decembrie 1996, in timpul unei
conferinte consultative, care a avut loc la Cernauti.
Admiterea in baza mediei din atestate nu a avut efectul scontat
Recent, a avut loc sedinta comuna a Consiliului Colegial al
ministerului Invatamantului, Tineretului si Sportului si a Comitetului
Central al Sindicatului lucratorilor din invatamintul public si stiinta, in
cadrul careia s-a discutat despre realizarea prevederilor Contractului
colectiv de munca pe anul 1997. Referindu-se la admiterea in institutiile de
invatamint superior din anul trecut, Popovici a mentionat ca experimentul
initiat de minister, prin care admiterea s-a efectuat in baza mediei din at
state, nu a fost tocmai "reusit". El si-a argumentat afirmatia prin faptul
ca, in conformitate cu rezultatele unui test organizat de minister in
octombrie 1997 in unele universitati, doar 12 la suta din studentii anului
I, din cei 400 care au fost testati, au confirmat notele in baza carora au
fost inmatriculati. La facultatea de fizica a Universitatii de Stat s-a
constatat ca din cei 38 de studenti care au fost inmatriculati in baza
atestatelor cu note de "9" si "10", 28 de persoane au luat la lucrare note
nesatisfacatoare.
Scolile din republica vor fi conectate la INTERNET
Corporatia americana Hewlett Packard, unul dintre liderii mondiali
ai productiei de computere, a inceput livrarea, in R.Moldova, a aparaturii
pentru computerizarea scolilor din republica. Potrivit lui Ion Spinei, seful
sectiei licee din cadrul Ministerului Invatamintului, Tineretului si
Sportului, corporatia a cistigat un tender pentru dreptul de a realiza
proiectul respectiv, intrucit a propus cele mai avantajoase conditii de
livrare a calculatoarelor. In urmatoarele citeva luni, corporatia va livr
si instala aparatura pentru 885 sali de clasa, fiecare dintre care
reprezinta o retea de computere locala, avind posibilitatea de a face schimb
de informatii intre scoli si de a se conecta la INTERNET. Clasele vor fi
utilate cu servere, statii de computere, printere, dispozitive de alimentare
neintrerupta, cu harti si coloane sonore, casti si microfoane pentru
utilizarea sistemelor de instruire eficiente in diverse domenii ale
stiintei. Echipamentul care va fi instalat a fost fabricat in Franta, dupa
stand
rdele europene moderne.
Posturile de radio private neglijeaza valorile autohtone
In cadrul unei conferinte de presa, Centrul de Analiza si
Investigatii Sociologice, Politologice si Psihologice CIVIS si-a prezentat
publicatia-raport "Monitorizarea grilelor de program si a limbii de emisie
la principalele posturi de radio receptionate la Chisinau". Obiectul
prezentului proiect, finantat de Fundatia Soros-Moldova, l-au constituit
grilele de program si limbile in care au fost difuzate emisiunile transmise
in perioada 26 ianuarie - 1 februarie, in regim non-stop, pe programul I al
po
tului Radio Moldova, Programul "Luceafarul" al postului national de radio,
posturile de radio private "Radio d'Or","Radio Nova", "Eldoradio" (Europa
Plus), "Radio Polidisc" (Russkoe Radio), "Radio Unda Libera". Referindu-se
la rezultatele monitorizarii, s-a afirmat ca cele doua posturi publice au
categorii de emisiuni diverse, iar la cele 5 statii private cea mai mare
parte a emisiunilor sint muzicale. In concluzie, directorul Centrului CIVIS
a mentionat ca doar pe posturile de radio publice s-a emis in lim
a romana in proportii semnificative - 78% din durata emisiei zilnice la
"Radio Moldova" si 64% la "Luceafarul". El a apreciat ca prin faptul ca emit
in limba romana mai putin de 20 la suta din spatiul de emisie, cele 5
posturi de radio neglijeaza valorile culturale autohtone.