Scrisoarea lui Milu!
A666Z35
Scrisoare deschisã adresatã domnului director Cornel Nistorescu
--------------------------------------------------------------------------
------
Stimate domnule director Nistorescu,
Ati publicat în "Evenimentul zilei" din 26 februarie un editorial, "Copiii
presedintelui", semnat de dumneavoastrã, si douã articole semnate de angajati
ai ziarului, în care vã referiti la fiul si la fiica mea. Fiecare dintre ei a
fost acuzat în diferite împrejurãri de publicatii cum ar fi "România Mare" sau
"Atac la persoanã" de felurite lucruri pe care nu le-au fãcut si pentru care
nimeni nu a putut prezenta nici o dovadã împotriva lor. Editorialul
dumneavoastrã reia o parte din aceste acuzatii, cãrora le conferã astfel o cu
totul altã credibilitate si, sub cuvînt cã se îndoieste de temeinicia acestor
zvonuri, le repetã si le consolideazã.
În ultimii sapte ani nu am replicat în presã acuzatiilor absurde sau
calomniilor abjecte cu care am fost împroscat pentru cã am considerat cã este
sub demnitatea mea de profesor si apoi de presedinte. Acum, cînd nu am fost
atacat eu, ci copiii mei, consider cã este de datoria mea sã rãspund public
pentru cã un pãrinte care ezitã sã-si apere copiii atunci cînd nu sînt
vinovati, numai pentru a menaja anumite susceptibilitãti, nu va fi în stare
nici ca presedinte sã apere pe cetãtenii care au dreptate din dorinta de a nu
deranja anumite sfere de influentã sau de relatii.
As vrea sã cred întocmai ceea ce sustineti, anume cã, preocupat cordial de
onoarea si de prestigiul meu ca presedinte al României, nu ati redat astfel de
calomnii în ziar decît pentru a-mi dovedi cã am gresit lãsîndu-mi fiul si fiica
sã încerce sã-si cîstige singuri existenta. Vreau din toatã inima sã cred cã
singura dumneavoastrã preocupare a fost aceea de a corecta o gresealã pe care o
socotiti dovada unei incapacitãti, din parte-mi, de a evalua corect urmãrile
"sindromului Ceausescu" în opinia publicã. De aceea rãspunsul meu se va referi
la trei aspecte:
1. Pozitia dumneavoastrã de comentator obiectiv al realitãtii românesti de zi
cu zi, preocupat de interesul national, ar fi trebuit sã vã împiedice sã vã
bazati reprosurile pe acuzatii nefondate vehiculate de ziare imunde. Copiii
mei, chiar si numai prin faptul cã existã, devin astfel un punct de plecare
pentru suspiciuni si tot felul de scenarii din cele mai aberante. Oameni care
nu îi cunosc pretind deodatã cã i-au "vãzut" în locuri unde nu au fost, cã
"stiu" ce preocupãri au etc etc. Cînd acuzatiile sînt extrem de grave - trafic
de droguri, contrabandã cu tigãri sau trafic de influentã -, un ziarist
obiectiv ar investiga mai întîi justetea lor si, în cazul absentei oricãror
dovezi, si-ar exprima o opinie fermã inclusiv fatã de scopul urmãrit prin
compromiterea cu orice pret a unor tineri care nu au decît "vina" de a fi
copiii presedintelui României.
Dimpotrivã, dumneavoastrã reluati pe un ton de amabilã preocupare minciunile
publicistilor de la "România Mare". Cu mai multã moderatie, nu pretindeti cã
Dragos ar fi transportat droguri sub bandajul de la deget sau cã ar fi cumpãrat
o casã pe care de fapt fundatia a redat-o proprietarilor ei. Dar cu aerul unui
blînd medic de familie care nu mai poate pãstra tãcerea asupra unor secrete,
arãtati cã nu aveti îndoialã cã ceva rãu - poate mic, poate mai neînsemnat -
tot se va fi petrecut. Despre Fundatia "Copiii României" pe care nu o
cunoasteti si despre activitatea cãreia nu ati încercat sã aflati nimic,
afirmati cã trebuia condusã de un savant sau artist. Dumneavoastrã confundati
Comitetul ei de onoare - care cuprinde mari personalitãti nationale si mondiale
- cu conducerea executivã, unde fiul meu, cu diplomã de master în domeniul
conducerii si administrãrii, conduce o echipã dinamicã cu media de vîrstã de 27
de ani, din care fac parte inclusiv tineri care au cunoscut soarta orfanilor
abandonati de societate. Vorbiti de o posibilã interventie a firmei de
consultantã în marketing a fiicei mele, omitînd sã arãtati realitatea, cã fiica
mea a refuzat sã facã orice interventie si cã, de doi ani, cei care au
solicitat interventia au pierdut în toate ofertele pe care le-au fãcut. Dar
dacã, pe merit, ar fi cîstigat?
Problema este alta. În mizeria moralã în care ne aflãm multi oameni acceptã cu
greu cã ar exista alti oameni, întîmplãtor chiar în familia presedintelui, care
refuzã sã facã lucruri ilegale sau incorecte. Si parcã s-ar simti mai bine dacã
toti ar fi profitori sau ticãlosi!
2. Vorbiti de "obsesia Nicu Ceausescu". Mi-e teamã cã omiteti un lucru
esential: personajul pe care îl evocati avea o comportare abuzivã si a ajuns de
multe ori dincolo de limitele legii. El era, pe de o parte, fiul unui dictator,
care abuza de o putere neconstitutionalã pentru a-si impune vointa arbitrarã si
chiar visurile de succesiune asupra unei tãri strivite de opresiune, în care nu
se scriau editoriale ironice. Fiul meu nu a sãvîrsit nici una din faptele care
sînt specifice copiilor de stabi: nu goneste cu masina pe strãzi, nu face
scandal în cîrciumi, nu face presiuni si nu face afaceri necurate. A cîstigat
un proces de calomnie si dacã le va cîstiga si pe celelalte va fi pentru
simplul motiv cã nu a fãcut nimic din ceea ce zvonurile încearcã sã-i impute
(si nu, cum s-ar putea eventual insinua, fiindcã este fiul presedintelui). De
fapt, ce doriti dumneavoastrã? Fiindcã România a fost stãpînitã de un dictator
care a avut copii, ce ar trebui sã facã acum copiii mei pentru a fi lãsati în
pace? Dacã ar fi angajati la o institutie de stat, i-ati denunta de îndatã ca
beneficiari ai unor favoritisme; dacã lucreazã la o firmã privatã îi suspectati
de trafic de influentã; dacã ar avea o bursã sau un serviciu în altã tarã,
suspiciunile cu privire la originea, îndreptãtirea sau onestitatea mijloacelor
de existentã ar alterna cu refrenul despre privilegiatii care nu respirã aerul
pur al patriei. Dacã ar sta acasã si ar trãi din leafa pãrintilor, ar fi
imediat taxati drept trîntori si paraziti. Ce le rãmîne de fãcut copiilor mei,
a cãror vinã este aceea cã tatãl lor a devenit presedinte? Sã disparã?
3. Aveti într-un singur sens dreptate: masina de zvonuri, care stie bine cã au
rãmas reziduuri din epoca Ceausescu, lucreazã din plin, chiar dacã beneficiarii
ei sînt tot cercurile de interese ale fostei puteri. Nu vorbesc, sã fim bine
întelesi, de criticile oricînd bine venite. Vorbesc de minciunile si calomniile
la care, cu prudentã, dar cu eficacitate, ati gãsit de cuviintã sã vã asociati.
Sã bãnuiesc oare cã modelul altor editorialisti vã dominã într-atît, încît nu
puteti sã-i rezistati? Cum as putea crede altfel dacã un ziarist cu experienta
si acuitatea dumneavoastrã de perceptie nu a observat cã o campanie bine
orchestratã (si foarte bine plãtitã) de calomniere si denigrare, a mea si a
oricui are nenorocul de a-mi fi în apropiere, a explodat de aproape un an si
amenintã sã anexeze tot mai multe teritorii ale luciditãtii? Sã cred cã nu
v-ati întrebat niciodatã cine are nevoie sã-mi inventeze false vile, false
ilegalitãti, false aventuri, false afaceri dubioase, false accidente? Cui
folosesc acestea? Cititorului, care e mintit fãrã rusine? Ziarului - doar asa
ca sã se vîndã, cu pretul zdrobirii unor oameni tineri, a cãror viatã poate
deveni un infern? Sau folosesc cumva doar celor care declarã fãtis cã sînt
programati sã distrugã autoritatea presedintelui, pe lîngã cea a guvernului, a
parlamentului, a adversarilor politici si a intelectualilor adevãrati? Fiindcã,
de fapt, despre asta este vorba.
Cît despre mine, vã mãrturisesc cã, într-un fel, prefer atacul la baionetã al
detractorilor mei unui pumnal înfipt pe la spate de asa-zisi independenti "care
îmi doresc binele". Mãcar de la "Atac la persoanã" stiu la ce sã mã astept încã
din titlu, stiu si cãrui tip de cititor se adreseazã si cine îi poate da
crezare. Dumneavoastrã erati altceva, reprezentati altceva, erati ascultat de
un cu totul alt public. Dar cînd scrieti lucruri pe care nu le-ati verificat,
sau dacã
le-ati verificat stiti cã nu sînt adevãrate, ca presedinte vã pot întelege, dar
ca tatã nu pot decît sã regret respectul si prietenia pe care le-am nutrit fatã
de dumneavoastrã.
2 martie 1999
Emil Constantinescu
A666Z35
>presedintelui", semnat de dumneavoastrã, si douã articole semnate de angajati
>ai ziarului, în care vã referiti la fiul si la fiica mea. Fiecare dintre ei a
>fost acuzat în diferite împrejurãri de publicatii cum ar fi "România Mare"
>sau
>"Atac la persoanã"
Cum ar fi, nu inseamna ca doar in cele doua publicatii amintite, plus
Evenimentul Zilei, s-au facut asemenea, deocamdata sa le zicem, speculatii.
de felurite lucruri pe care nu le-au fãcut si pentru care
>nimeni nu a putut prezenta nici o dovadã împotriva lor.
>În ultimii sapte ani nu am replicat în presã acuzatiilor absurde sau
>calomniilor abjecte cu care am fost împroscat pentru cã am considerat cã este
>sub demnitatea mea de profesor si apoi de presedinte.
A uitat sa aminteasca si de functia avuta in pcr, ori sa inteleg ca atunci nu
avea demnitate?
>1. Pozitia dumneavoastrã de comentator obiectiv al realitãtii românesti de zi
>cu zi, preocupat de interesul national, ar fi trebuit sã vã împiedice sã vã
>bazati reprosurile pe acuzatii nefondate vehiculate de ziare imunde.
Poate ca tocmai pozitia de comentator obiectiv l-a obligat.
>Dumneavoastrã erati altceva, reprezentati altceva, erati ascultat de
>un cu totul alt public.
Si acum, prin decret prezidential, Nistorescu si-a schimbat publicul? Ce nu-i
place lui Constantinescu nu place publicului, presupun ca serios sau asa ceva,
a vrut sa spuna Milu.
Dar cînd scrieti lucruri pe care nu le-ati verificat,
>sau dacã
>le-ati verificat stiti cã nu sînt adevãrate, ca presedinte vã pot întelege,
De unde convingerea ferma ca n-ar fi adevarate?
>dar
>ca tatã nu pot decît sã regret respectul si prietenia pe care le-am nutrit
>fatã
>de dumneavoastrã.
>2 martie 1999
>Emil Constantinescu
Foarte multi regreta ca Emil Constantinescu a fost unica alternativa la
Iliescu!
Marius Iacomi
> Cum ar fi, nu inseamna ca doar in cele doua publicatii amintite, plus
> Evenimentul Zilei, s-au facut asemenea, deocamdata sa le zicem, speculatii.
Exemple?! ...
>> În ultimii sapte ani nu am replicat în presã acuzatiilor absurde sau
^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^
>> calomniilor abjecte cu care am fost împroscat pentru cã am considerat
>> cã este sub demnitatea mea de profesor si apoi de presedinte.
> A uitat sa aminteasca si de functia avuta in pcr, ori sa inteleg ca
> atunci nu avea demnitate?
Emil Constantinescu a detinut cumva vreo functie in PCR in ultimii sapte
ani?!
Cat priveste ce s'a intamplat inainte de evenimentele din decembrie '89,
E.C. s'a exprimat intotdeauna clar: functia sa a fost cea de membru PCR
iar pentru un anumit timp a ocupat postul de secretar al organizatiei
BOB din Facultatea de Geologie (post care se ocupa prin rotatie de catre
membrii catedrei, pe cate o perioada determinata). Daca tot faceti aluzie
la aceasta, e bine sa amintim exact despre ce a fost vorba si sa nu lasam
sa se inteleaga lucruri neconforme realitatii.
>> Dumneavoastrã erati altceva, reprezentati altceva, erati ascultat de
>> un cu totul alt public.
> Si acum, prin decret prezidential, Nistorescu si-a schimbat publicul?
> Ce nu-i place lui Constantinescu nu place publicului, presupun ca serios
> sau asa ceva, a vrut sa spuna Milu.
Presupunere hazardata, la fel ca si ideea de "decret prezidential". E.C.
a vrut sa spuna ca publicul cititor de "Atac la persoana" si "Romania Mare"
este calitativ diferit de cel al "Evenimentului Zilei" si ca tipologia
articolelor scrise pana acum de Cornel Nistorescu nu il recomanda ca pe
un brav exponent al stilului gustat de cititorii fideli ai primelor doua
publicatii amintite mai sus. Sper ca nu ii contestati lui E.C. dreptul
de a avea si el o parere despre diversele ziare si cititorii lor.
>> Dar cînd scrieti lucruri pe care nu le-ati verificat, sau dacã le-ati
>> verificat stiti cã nu sînt adevãrate, ca presedinte vã pot întelege,
> De unde convingerea ferma ca n-ar fi adevarate?
Hahaha! Asta e un banc bun! Sa presupunem ca un ziarist afirma despre
dumneavoastra ca ati fi devalizat o banca (un exemplu la intamplare); sa
nu imi spuneti ca suspiciunea lui v'ar clatina convingerea intima cum ca
ideea lui este absurda fiindca stiti precis ca nu e asa!? :-)
Daca nici macar E.C. nu are caderea sa cunoasca suficient de bine cele
ce il privesc in mod direct pe el si familia lui, atunci pe cine ar fi
cazul sa intrebam?
> Foarte multi regreta ca Emil Constantinescu a fost unica alternativa
> la Iliescu!
Concret, cati? :-)
Ce au de-a face regretele unora cu adevarul sau falsitatea afirmatiilor
despre E.C. si copiii sai? Chiar daca E.C. nu imi place in mod excesiv
ca persoana, consider ca ar fi total incorect sa incep sa ii atribui in
virtutea acestui fapt tot felul de pacate pe care nu le are. Iar aici
era vorba despre fapte, nu de prestatia lui E.C. in calitate de om sau
presedinte.
Ca remarca generala, gasesc ciudata schimbarea dumneavoastra de optica:
inainte ati considerat lipsa de raspuns suspecta ("de ce nu actioneaza in
justitie toata presa..."), acum va nemultumeste ca E.C. si-a permis sa
replice spunand fara inconjur ca acuzatiile sunt false. Spre deosebire
de alte luari de pozitie ale sale din trecut, actuala scrisoare deschisa
mi se pare relativ decenta si lipsita de fragmente interpretabile. Cam ce
ar trebui el oare sa faca ca sa va dea satisfactie?!
M.M. de M.
A666Z35
>Date: 3/5/99 4:53 AM Eastern Standard Time
>> Cum ar fi, nu inseamna ca doar in cele doua publicatii amintite, plus
>> Evenimentul Zilei, s-au facut asemenea, deocamdata sa le zicem, speculatii.
>
>
> Exemple?! ...
In primul rand, exprimarea lui Constantinescu, "cum ar fi Romania Mare si Atac
la Persoana" nu exclude ca si in alte publicatii s-ar fi exprimat anumite
suspiciuni privind activitatea copiilor domniei sale. Ma indoiesc ca s-a
exprimat asa intamplator, avand in vedere ca textul scrisorii este aproape
perfect si spun doar aproape, pentru ca nu cred in absolutisme.
Nu am la indemana ce s-a tiparit pe tema asta in alte publicatii, dar imi
amintesc ca Adevarul si Catavencu au publicat ceva in sensul asta.
>>> Dumneavoastrã erati altceva, reprezentati altceva, erati ascultat de
>>> un cu totul alt public.
Acum Nistorescu nu mai este ce era si nu mai are nici publicul de pe vremea
cand era altceva. Asa stie domnul Constantinescu si nu orice prapadit ar avea
dreptul sa se indoiasca ca nu ar fi asa cum crede ditamai presedintele tarii.
>> Si acum, prin decret prezidential, Nistorescu si-a schimbat publicul?
>> Ce nu-i place lui Constantinescu nu place publicului, presupun ca serios
>> sau asa ceva, a vrut sa spuna Milu.
>
> Presupunere hazardata, la fel ca si ideea de "decret prezidential". E.C.
>a vrut sa spuna ca publicul cititor de "Atac la persoana" si "Romania Mare"
>este calitativ diferit de cel al "Evenimentului Zilei" si ca tipologia
>articolelor scrise pana acum de Cornel Nistorescu nu il recomanda ca pe
>un brav exponent al stilului gustat de cititorii fideli ai primelor doua
>publicatii amintite mai sus. Sper ca nu ii contestati lui E.C. dreptul
>de a avea si el o parere despre diversele ziare si cititorii lor.
Nu-i contest decat dreptul de a-si schimba in public aprecierea privind
calitatea unui ziarist doar pentru ca a scris ceva ce nu-l avantajeaza.
>
>>> Dar cînd scrieti lucruri pe care nu le-ati verificat, sau dacã le-ati
>>> verificat stiti cã nu sînt adevãrate, ca presedinte vã pot întelege,
>
>> De unde convingerea ferma ca n-ar fi adevarate?
>
> Hahaha! Asta e un banc bun! Sa presupunem ca un ziarist afirma despre
>dumneavoastra ca ati fi devalizat o banca (un exemplu la intamplare); sa
>nu imi spuneti ca suspiciunea lui v'ar clatina convingerea intima cum ca
>ideea lui este absurda fiindca stiti precis ca nu e asa!? :-)
> Daca nici macar E.C. nu are caderea sa cunoasca suficient de bine cele
>ce il privesc in mod direct pe el si familia lui, atunci pe cine ar fi
>cazul sa intrebam?
Poate fi ferm convins ca el nu a facut ceva, dar nu poate afirma cu certitudine
ce fac copiii lui, oameni in toata firea, care presupun ca nu locuiesc cu el. A
facut el, Emil Constantinescu, cercetari si a ajuns la ferma concluzie ca fiii
lui sunt categoric inocenti?
>> Foarte multi regreta ca Emil Constantinescu a fost unica alternativa
>> la Iliescu!
>
> Concret, cati? :-)
Veti vedea la urmatoarele alegeri.
>Ce au de-a face regretele unora cu adevarul sau falsitatea afirmatiilor
>despre E.C. si copiii sai?
Din primele zile de la preluarea puterii de la Iliescu, Constantinescu s-a
razgandit privind oportunitatea mutarii presedintiei de la Cotroceni, a
acceptat linistit ca si fiul doamnei Zoe Petre sa-si gaseasca un loc caldut
langa mamica si ar mai fi destule asemenea maruntisuri; nu in aceeasi categorie
de maruntisuri ar intra declaratia privind inoportunitatea celebrului punct 8
al Proclamatiei de la Timisoara si inca alte asemenea atitudini sfidatoare la
adresa celor ce si-au pus mari sperante in Emil.
>
> Ca remarca generala, gasesc ciudata schimbarea dumneavoastra de optica:
>inainte ati considerat lipsa de raspuns suspecta ("de ce nu actioneaza in
>justitie toata presa..."), acum va nemultumeste ca E.C. si-a permis sa
>replice spunand fara inconjur ca acuzatiile sunt false.
Nu ma deranjeaza ca a raspuns, dar am dreptul sa nu accept ca Emil
Constantinescu sa-si manifeste in public parerea proasta ce a inlocuit-o pe cea
buna, privindu-l pe Nistorescu, doar pentru ca a scris ceva ce nu-i place
presedintelui. Pentru Constantinescu, ziaristii buni sunt doar cei ce, daca
nu-l lauda, macar nu indraznesc sa scrie ceva ce ar deranja sensibila lui
persoana.
Luceafarul
> Exemple?! ...
Va accept nevoia de al ispasii cu orice pret pe Milu, fara sa cercetez de
unde provine acest entuziasm pagubos. E dreptul dvs.
Nu ma asteptam insa sa treceti cu atata grosolanie cu mataranga
ingaduintei chiar si peste viciile de caracter cele mai evidente ale
acestui Presedinte de opereta balcanica.
Omul este un manipulator si un mincinos patologic. De la sforaiala
electorala a "Contractului cu Romania", de la ragaiala promisiunilor de
demisionare in sase luni, de la abureala cu miile de specialisti gata sa se
arunce cu ferocitate reformatoare asupra economiei... de la promisiunile
sfruntate date diasporei - si acum cand merg in Romania sant inca un
paria ca cetatean roman domiciliat in strainatate, exact ca pe vremea
guvernarii lui Zimbilici. De la tradarea regelui, nu va temeti nu sant
monarhist, dar minciuna e minciuna, pana la "afacerea tzigareta", e clar
ca avem de-a face cu un individ de moralitate dubiosa.
In aceasta situatie, cel putin din punct de vedere intelectual, este povara
dvs. si a lui sa demonstrati ca spune adevarul.
Contrariul este din pacate evident de mai multi ani.
Si mai lasati-o cu "rotatia cadrelor" ca si pe Zimbilici la rotit Ceasca si nu
e cazul sa-l compatimesc sau sa-i acord circumstante atenuante.
In ultima instanta, Milu a fost ce a fost... sa-l ia dracul ! Necazul este mai
degraba in lipsa prestatiei de performanta pe care a dovedit-o de la
alegerea sa ca Presedinte incoace.
PETROLUL
> Emil Constantinescu a detinut cumva vreo functie in PCR in ultimii sapte
>ani?!
Esti un mare comic bade dela Monpalier.
> Cat priveste ce s'a intamplat inainte de evenimentele din decembrie '89,
>E.C. s'a exprimat intotdeauna clar: functia sa a fost cea de membru PCR
>iar pentru un anumit timp a ocupat postul de secretar al organizatiei
>BOB din Facultatea de Geologie (post care se ocupa prin rotatie de catre
>membrii catedrei, pe cate o perioada determinata).
Doua precizari :
1."Functia" de membru prost (simplu) se obtinea prin adeziune, la care se
anexau autobiografia si recomandarile a cel putin 2 mebrii cu vechime in
pecere. Confirmarea membriei se facea intr-o adunare a organizatiei de baza
[sic] unde catindatul era supus unui tir de intrebari de catre "oamenii de
baza". El trebuia sa dovedeasca ca merita.
Imi imaginez ca adunarea membrilor de baza geologi era mult mai elevata ca
nivel intrebari/ raspunsuri decat adunarea membrilor de baza a tractoristilor
de la SMT Oltenita. :)
2. Povestea cu rotatia cadrelor secretaresti este o gaselnita extrasa din
traista cu povesti a geologului. Organizatiile de baza din invatamantul
superior in Romania erau formate atat din cadre didactice cat si din studenti.
Conducerile organizatiilor pecere erau alese . Deci secretar deveneai prin
alegere (cei mai buni) si nu prin rotatie.
Cat despre asistentul univ. EC, se pare ca a fost secretar cu cotizatia pe
Universitate nu doar in sectia Pietricica. LOL
Caci vorba cuiva :
> e bine sa amintim exact despre ce a fost vorba si sa nu lasam
>sa se inteleaga lucruri neconforme realitatii.
>> De unde convingerea ferma ca n-ar fi adevarate?
> Hahaha! Asta e un banc bun!
> Asta e un banc bun! Sa presupunem ca un ziarist afirma despre
>dumneavoastra ca ati fi devalizat o banca (un exemplu la intamplare);
> Asta e un banc bun! Sa presupunem ca un ziarist afirma despre
>dumneavoastra ca ati fi devalizat o banca (un exemplu la intamplare);
Domnule, mare dreptate aveti, cand e vorba de propria dumneavoastra persoana.
Sunteti sigur ca un presedinte de republica (al 3-lea dar nu cel mai de pe
urma :)) ocupat pana peste cap cu REFORMA si politica externa (calatorii
extensive in, afara hotarelor fixate prin acorduri bilaterale -LOL-) stie exact
TOTUL despre fiiul adult bine (30) si fiica si ea adul(a)ta ?
Ori cei doi minori sunt inca in custodia parintilor ?
Personal, cred ca Domnul Presedinte, liber ales, al celei de a patra republici,
ar trebui sa declanseze o investigatie oficiala foarte glasnosti. Daca juniorii
nu s'au "atins", atunci poate el sa actioneze in justitie pe defaimatori.
Simplu.
Scrisorile, oricat de bine ar fi compuse de consilieri :) , ajuta cat o
scarpinatura la un picior de lemn.
>Daca nici macar E.C. nu are caderea sa cunoasca suficient de bine cele
>ce il privesc in mod direct pe el si familia lui, atunci pe cine ar fi
>cazul sa intrebam?
> Cam ce
>ar trebui el oare sa faca ca sa va dea satisfactie?!
Sa'l solicite pe K.Starr prin transfer ! LOL
chiaburul monarhist
Mircea
> 1."Functia" de membru prost (simplu) se obtinea prin adeziune,
Not quite. Not true at all, as a matter of fact. The "prospective" member's request
for membership was the direct result of an "We Think It Would Be Advisable For You
To Join the Party" invitation from BOB. In 99.0 % of the cases, qualifying for the
invitation at Constantinescu's alma mater had only one prerequisite: very high
grades.
> Confirmarea membriei se facea intr-o adunare a organizatiei de baza
> [sic] unde catindatul era supus unui tir de intrebari de catre "oamenii de
> baza". El trebuia sa dovedeasca ca merita.
Sure, but everything, in minute details, was staged, pardon the redundancy, in
advanced. Two reasons:
1. avoid and trouble from the self-invited, supervising "guests."
2. get the fuck out of there in less than 45 minutes.
> Imi imaginez ca adunarea membrilor de baza geologi era mult mai elevata ca
> nivel intrebari/ raspunsuri decat adunarea membrilor de baza a tractoristilor
> de la SMT Oltenita. :)
Oh, I see, you imagine.
> 2. Povestea cu rotatia cadrelor secretaresti este o gaselnita extrasa din
> traista cu povesti a geologului.
You imagine again.
> Organizatiile de baza din invatamantul
> superior in Romania erau formate atat din cadre didactice cat si din studenti.
> Conducerile organizatiilor pecere erau alese . Deci secretar deveneai prin
> alegere (cei mai buni) si nu prin rotatie.
Again, the elections were staged. The position to which Constantinescu was
"elected" presented absolutely no benefits, and was considered a waste of time, a
true pain in the butt, a burden meant to be endured for a minimal term and passed
as quickly as possible to another unhappy camper.
> Cat despre asistentul univ. EC, se pare ca a fost secretar cu cotizatia pe
> Universitate nu doar in sectia Pietricica. LOL
It seems that our esteemed AOLuser colleague, Petrolul, has no facts, only a vivid
imagination. Yet he's louder than the supporters of Petrolul Ploiesti, one stinking
soccer team whose supporters never had reasons to be loud, just as our esteemed
AOLuser colleague has no reason, not to mention facts, to be loud.
Mircea
Mircea
> 1."Functia" de membru prost (simplu) se obtinea prin adeziune,
Not quite. Not true at all, as a matter of fact. The "prospective"
member's request
for membership was the direct result of a "We Think It Would Be
Advisable For You
To Join the Party" invitation from BOB. In 99.0 % of the cases,
qualifying for the
invitation at Constantinescu's alma mater had only one prerequisite:
very high
grades.
> Confirmarea membriei se facea intr-o adunare a organizatiei de baza
> [sic] unde catindatul era supus unui tir de intrebari de catre "oamenii de
> baza". El trebuia sa dovedeasca ca merita.
Sure, but everything, in minute details, was staged, pardon the
redundancy, in
advance. Two reasons:
1. avoid any trouble from the self-invited, supervising "guests."
2. get the fuck out of there in less than 45 minutes.
> Imi imaginez ca adunarea membrilor de baza geologi era mult mai elevata ca
> nivel intrebari/ raspunsuri decat adunarea membrilor de baza a tractoristilor
> de la SMT Oltenita. :)
Oh, I see, you imagine.
> 2. Povestea cu rotatia cadrelor secretaresti este o gaselnita extrasa din
> traista cu povesti a geologului.
You imagine again.
> Organizatiile de baza din invatamantul
> superior in Romania erau formate atat din cadre didactice cat si din studenti.
> Conducerile organizatiilor pecere erau alese . Deci secretar deveneai prin
> alegere (cei mai buni) si nu prin rotatie.
Again, the elections were staged. The position to which Constantinescu
was
"elected" presented absolutely no benefits, and was considered a waste
of time, a
true pain in the butt, a burden meant to be endured for a minimal term
and then passed,
as quickly as possible, to another unhappy camper.
A666Z35
>From: Mircea <mir...@enteract.com>
>Date: 3/6/99 1:28 PM Eastern Standard Time
>PETROLUL wrote:
>
>> 1."Functia" de membru prost (simplu) se obtinea prin adeziune,
>
>Not quite. Not true at all, as a matter of fact.
We have to belive Mr. Mircea. I'm sure that Mr. Mircea had been an ordinary
comrade or more before 1990.
PETROLUL
>> 1."Functia" de membru prost (simplu) se obtinea prin adeziune,
>Not quite. Not true at all, as a matter of fact. The "prospective"
>member's request
>for membership was the direct result of a "We Think It Would Be
>Advisable For You
>To Join the Party" invitation from BOB
>. In 99.0 % of the cases,
>qualifying for the
>invitation at Constantinescu's alma mater had only one prerequisite:
>very high
>grades.
Si eminentul EC , de altfel bine crescut, aflator
la a doua studentie, nu a putut rezista invitatiei
BOB. Ca altfel ajungea geolog prin
Apuseni ?! Deci nu s'a'nghesuit, a fost invitat.
>
>Sure, but everything, in minute details, was staged,
Deci eminentul juca numai un rol, acolo, intr'o piesa scurta de 45'. Intrebare
: avea sau nu timp sa zica multumesc pentru inalta apreciere, dar as prefera sa
nu...eu m'as dedica mai bine stiintei pietrelor...
>
>> Imi imaginez ca adunarea membrilor de baza geologi era mult mai elevata ca
>> nivel intrebari/ raspunsuri decat adunarea membrilor de baza a
>tractoristilor
>> de la SMT Oltenita. :)
>Oh, I see, you imagine.
Da, dar in esenta acelasi rezultat.
>> Conducerile organizatiilor pecere erau alese . Deci secretar deveneai prin
>> alegere (cei mai buni) si nu prin rotatie.
>Again, the elections were staged.
No shit ?!
>The position to which Constantinescu
>was
>"elected" presented absolutely no benefits, and was considered a waste
>of time
Nici chiar o avansare spre sef de lucrari, sau o deplasare in strainataturi,
pentru documentare, specializare, etc. ?
Gurile rele spun ca s'ar mai fi atins...
>
>It seems that our esteemed AOLuser colleague, Petrolul, has no facts,
Aflator in treaba...
Apropos, mata dece nu'ti tragi un AOLeu ca merita, zau.
> Yet he's louder than the supporters of Petrolul Ploiesti,
>one stinking
>soccer team whose supporters never had reasons to be loud, just as our
>esteemed
>AOLuser colleague has no reason,
Deci care'i pricina ? AOLeu si vreau sa'l beu,
Petrolul Ploiesti <>one stinking
>soccer team whose supporters never had reasons to be loud<> sau stima noastra
si mandria, Emilica, Romania ?
>AOLuser colleague has no reason, not to mention facts, to be loud.
It might be your speakerphones . LOL
S'auzim numai fapte de bine si cat mai <loud>:)
Cu salutari AOLergice,
chiaburul monarhist
PETROLUL
>>PETROLUL wrote:
>>
>>> 1."Functia" de membru prost (simplu) se obtinea prin adeziune,
Mircea wrote:
>>Not quite. Not true at all, as a matter of fact.
Sorin wrote:
>We have to belive Mr. Mircea. I'm sure that Mr. Mircea had been an ordinary
>comrade or more before 1990.
Now The Kulak sais:
Have you got any doubts ?
Could be even better ! LOL
Mircea
PETROLUL wrote:
> Deci nu s'a'nghesuit,
Attaboy! I knew you'll eventually get it before moving to ASCII diagrams and other
visual aids.
> eu m'as dedica mai bine stiintei pietrelor...
By all means, do that. If it proved to useful in Constantinescu's case, who knows,
I'm only guessing here, it might do wonders for you too. Otherwise you seem doomed
to remain forever a lowly AOLuser.
> >Oh, I see, you imagine.
>
> Da, dar in esenta acelasi rezultat.
I see. It does not matter if it's true, only if it's believed. I got it. Now the
air seems a bit fresher.
But you know that most snow jobs melt, right?
> >Again, the elections were staged.
>
> No shit ?!
Ah, you were one of those poor souls convinced that Ceausescu was reelected because
they voted early in the morning.
> >The position to which Constantinescu
> >was
> >"elected" presented absolutely no benefits, and was considered a waste
> >of time
>
> Nici chiar o avansare spre sef de lucrari, sau o deplasare in strainataturi,
> pentru documentare, specializare, etc. ?
> Gurile rele spun ca s'ar mai fi atins...
But you know better than that, don't you? You don't believe in rumors, do you?
> >It seems that our esteemed AOLuser colleague, Petrolul, has no facts,
>
> Aflator in treaba...
No argument from me here.
> Apropos, mata dece nu'ti tragi un AOLeu ca merita, zau.
For the same reason I do not park in a handicap place.
> >AOLuser colleague has no reason,
>
> >AOLuser colleague has no reason, not to mention facts, to be loud.
>
> It might be your speakerphones . LOL
Funny you mentioned that. Actually, it was echoed from the space between your ears.
> S'auzim numai fapte de bine si cat mai <loud>:)
>
> Cu salutari AOLergice,
And may the farce be with you.
Mircea
Mircea
PETROLUL wrote:
> Sorin wrote:
>
> >We have to belive Mr. Mircea. I'm sure that Mr. Mircea had been an ordinary
> >comrade or more before 1990.
>
> Now The Kulak sais:
>
> Have you got any doubts ?
> Could be even better ! LOL
For crying out loud, petrAOLul, that is so pathetic. You don't even have the
luxury of stinking alone.
How can I explain this? Scores of AOLusers fell pry to my bozo file, but you I
allowed to live, a lonely sail on the horizon. You were my personal favorite, my
way of finding a pony in the manure pile. But joining forces with another
AOLuser, that changes you from unique and tragic to dreary and ordinary.
Damned shame, really.
Mircea
MariusOK
>From: Mircea <mir...@enteract.com>
>Date: 3/6/99 1:28 PM Eastern Standard Time
>It seems that our esteemed AOLuser colleague, Petrolul, has no facts,
>only a vivid
>imagination. Yet he's louder than the supporters of Petrolul Ploiesti,
>one stinking
>soccer team whose supporters never had reasons to be loud, just as our
>esteemed
>AOLuser colleague has no reason, not to mention facts, to be loud.
>
>
>Mircea
>
>
Am citit mesajele tale despre istorie si alte teme diverse foarte interesante
dar aici nu sint de acord cu tine. De ce judeci pe toti abonatzii AOL dupa
Petrolul?
De cite ori intru pe SCR gasesc cel putin 20 de mesaje de la Petrolul pe care
nu le m-ai citesc de mult fiindca este probabil un fomist care arde gazul si la
propriu si la figurat. Petrolul nu a scos nimic originar si nici nu va scoate
decit poante rasuflate. Sta de veghe pe SCR ca un plutonier si face tot glume
de plutonier ca atita il duce capul. Probabil ca trebuie sa-si faca zilnic
norma de mesaje ca altfel nu inteleg ce vrea omul asta fiindca nu spune nimic,
doar repeta ca un papagal ce zic altii si face un misto "tovarasesc" cum era la
sindicat cind mirlanii incepeau sa glumeasca.
Cum te-ai simtzi Mirceo daca cineva din afara intra intr-o buna zi pe SCR, da
cu ochii de mesajele lui Petrolul care sint cele mai multe si zice apoi ca toti
de pe SCR sint niste cretini care rid de propriile lor glume? Ti-ar place sa
fii in aceeasi gasca cu Petrolul?
CE TIE NU-TI PLACE ALTUIA NU-I FACE!
A666Z35
>Date: 3/6/99 10:34 PM Eastern Standard Time
>Petrolul nu a scos nimic originar si nici nu va scoate
>decit poante rasuflate.
OriginaRa din petrol este benzina, motorina etc.
>face un misto "tovarasesc" cum era la
>sindicat cind mirlanii incepeau sa glumeasca.
Iar tu, de la prezidiu, te simteai ofensat ca marlanii nu receptau cu smerenie
discursul despre plan si mai stiu eu ce se "dezbatea".
saty...@my-dejanews.com
mircea13@REMOVE_IT!enteract.com wrote:
> PETROLUL wrote:
>
> > 1."Functia" de membru prost (simplu) se obtinea prin adeziune,
>
Right on the money, Mircea.
The refusal to join was not only suspicious but downright dangerous;
most of the times, they wouldn't even hint that you'd better join but
fake surpise that you hadn't joined yet!Meaning, " How come you aren't
a member ? "
> > Imi imaginez ca adunarea membrilor de baza geologi era mult mai elevata ca
> > nivel intrebari/ raspunsuri decat adunarea membrilor de baza a
tractoristilor
> > de la SMT Oltenita. :)
>
> Oh, I see, you imagine.
> Oh, he either confabulates or reminisces ! Probably the latter.
>
> > 2. Povestea cu rotatia cadrelor secretaresti este o gaselnita extrasa din
> > traista cu povesti a geologului.
>
> You imagine again.
> No, he plays straight into the hands of Vadim, Iliescu, Roman and their
gang. The unconscionable manner in which they (guys like Petrolul) chew
on the same tired, predigested phrases bandied by the " other side" is
simply cloying and goes to show why so many Romanian farmers gave their
vote to Iliescu, the stalwart marxian whose party had stripped them of
their land and chattel !
> Organizatiile de baza din invatamantul superior in Romania erau formate
atat din cadre didactice cat si din studenti.
> > Conducerile organizatiilor pecere erau alese . Deci secretar deveneai prin
> > alegere (cei mai buni) si nu prin rotatie.
>
How profound ! Reminiscent of Confucius' Analects !
> Again, the elections were staged. The position to which Constantinescu was
> "elected" presented absolutely no benefits, and was considered a waste of
time, a true pain in the butt, a burden meant to be endured for a minimal term
and passed as quickly as possible to another unhappy camper.
>
> > Cat despre asistentul univ. EC, se pare ca a fost secretar cu cotizatia pe
> > Universitate nu doar in sectia Pietricica. LOL
>
That reminds of a " conversation" beween two guys:
" I know you ! You were a Securitate captain ! "
"Bullshit ! Semi-illiterate guys like you may have been captains.I, my
friend was a colonel. I went to school, see ! "
>
It seems that our esteemed AOLuser colleague, Petrolul, has no facts, only a
vivid
> imagination. Yet he's louder than the supporters of Petrolul Ploiesti, one
stinking
> soccer team whose supporters never had reasons to be loud, just as our
esteemed
> AOLuser colleague has no reason, not to mention facts, to be loud.
>
Come,come, now. You're being unfair. Once upon a turf they almost beat
Rapid in Giulesti but...changed their mind in time !
> Mircea
>The Satyr
>
-----------== Posted via Deja News, The Discussion Network ==----------
http://www.dejanews.com/ Search, Read, Discuss, or Start Your Own
MariusOK
>Date: 3/6/99 10:52 PM Eastern Standard Time
>Message-id: <19990306225217...@ng-cd1.aol.com>
>
>OriginaRa din petrol este benzina, motorina etc.
Petrolul de la AOL scoate numai gaze naturale adica bashini.
>Iar tu, de la prezidiu, te simteai ofensat ca marlanii nu receptau cu
>smerenie
>discursul despre plan si mai stiu eu ce se "dezbatea".
Iar tu de la prezidiu din SCR unde iti curg mucii toata ziua te ofensezi
imediat cind cineva iti critica tovarasul de lupta.
Tu nu stii daca am fost la prezidiu la sedintze de sindicat in Romania dar noi
toti te stim ca iei pozitie si atitudine la orice scrie lumea mai ceva ca la
sindicat.
A666Z35
>Date: 3/7/99 12:04 AM Eastern Standard Time
>Iar tu de la prezidiu din SCR unde iti curg mucii toata ziua te ofensezi
>imediat cind cineva iti critica tovarasul de lupta.
Asta cu mucii nu seamana a limbaj de plutonier? Nu de putine ori m-am intepat
cu Petrolul, dar unde are dreptate are. Chestie valabila si cu Dancs etc.
>Tu nu stii daca am fost la prezidiu la sedintze de sindicat in Romania dar
>noi
>toti te stim ca iei pozitie si atitudine la orice scrie lumea mai ceva ca la
>sindicat.
Tu ai o obsesie cu sindicatul. Poate n-ai fost la prezidiu, poate ca strangeai
cotizatii(asa cum facea Milu la partid), tineai evidenta celor ce nu aduceau
maculatura, sticle si borcane, nu veneau duminica in parc sa stranga frunze si
alte asemenea actiuni de care "marlanii" radeau.
PapuraVoda
>PETROLUL wrote:
>
>> 1."Functia" de membru prost (simplu) se obtinea prin adeziune,
>
>Not quite. Not true at all, as a matter of fact.
I agree. "Adeziunea" este un act voluntar care presupune consimtamantul
eliberat de orice vicii al partii care adera (era sa scriu "adera benevol",
ceea ce ar fi un pleonasm).
O aderare reala implica acelasi caracter voluntar si al dezaderarii, ceea ce
stim ca nu era cazul, adica iesirea din p.c.r. nu se facea la initiativa
unilaterala, voluntara si benevola a membrului.
Un exemplu de aderare reala la un partid: in USA multi republicani sunt
ofensati ca David Duke este si el membu al partidului republican; un republican
proeminent se intreba retoric" ce putem sa'i facem? sa'l excludem?" varianta
excluderii fiind considerata de acel republican, pe drept, o fantasmagorie:
intr'o democratie reala unde aderarea la un partid echivaleaza cu imbratisarea
platformei politice a acelui partid (respectiv iesirea dintr'un partid
inseamna renegarea platformei) cum poti obliga pe cineva sa adopte, respectiv
sa renunte la convingeri politice?
PETROLUL
>> PETROLUL wrote:
>>
>> > 1."Functia" de membru prost (simplu) se obtinea prin adeziune,
>>
>> Not quite. >
>
> Right on the money, Mircea.
Bani calpi, stimabile, bani calpi !
Unul se lauda ca pentru el orice femeie e pe jumatate ...avuta. Intrebat cum e
posibil, a raspuns: pai eu vreau, asta nui 50% ?
>
> The refusal to join was not only suspicious but downright dangerous;
> most of the times, they wouldn't even hint that you'd better join but
> fake surpise that you hadn't joined yet!Meaning, " How come you aren't
> a member ? "
Is this your excuse, Sir ?
>> No, he plays straight into the hands of Vadim, Iliescu, Roman and their
> gang.
Thanks for your concern, but I got out their hands way back . The pay was 7
years.
>Petrolul) chew
> on the same tired, predigested phrases bandied by the " other side" is
> simply cloying and goes to show why so many Romanian farmers gave their
> vote to Iliescu,
Peasant, Romanian peasants.
Yes, most of them voted for Iliescu just for that small piece of land given
back to them. When
they were promissed to get it all back, they have given their vote to
CDR/Constantinescu.
They are still waiting.....
> vote to Iliescu, the stalwart marxian whose party had stripped them of
> their land and chattel !
My grandpa had a heart attack and died from that..
> That reminds of a " conversation" beween two guys:
> " I know you ! You were a Securitate captain ! "
> "Bullshit ! Semi-illiterate guys like you may have been captains.I, my
> friend was a colonel. I went to school, see ! "
P'asta o stii Satyrule ?
Pentru a clarifica diputa dintre militie, securitate si armata ref. cel mai bun
tintas,
cc a hotarat o intrecere "tovaraseasca" care sa aiba loc in padurea
Scrovistea.
O intrecere prin vanatoare. Se acorda 2 puncte pt. o pasare doborata, 5 pcte pt
un iepure si 10 pcte pt un mistret. Durata 2 ore.
Echipe de cate 2 ofiteri, pe rand ( pentru a se evita accidentele :) )
Primii au intrat militienii. Dupa 2 ore s'au intors cu o pasare - 2 pcte.
Urmatoarea echipa, militara, s'a ales cu un iepure - 5 pcte.
Ultimii, dar nu cei mai de pe urma, secu patrund in padure decisi sa castige.
Dupa 2 ore ....nimic. Comisia de generali, incepe sa se nelinisteasca... Mai
asteapta ei vreo ora, dupa care decid sa porneasca in cautare. Pe branci, cu
mare precautie, a pornit echipa de salvare.
Cei 2 anchetatori secu au fost gasiti intr'un tarziu, intr'o poienita. Unul
tinea un iepure de urechi, iar celalat, cu pistolul la tampla bietului iepuras,
ii "sugera": recunoaste ca esti
mistret !
Eu am ramas un biet iepure, domnule Mistret.
chiaburul monarhist
Marius Iacomi
>> Exemple?! ...
[...]
> Nu am la indemana ce s-a tiparit pe tema asta in alte publicatii, dar
> imi amintesc ca Adevarul si Catavencu au publicat ceva in sensul asta.
Aha, deci amintiri. Ce fapte au fost prezentate in acele articole dupa
amintirile dumneavoastra?
> Acum Nistorescu nu mai este ce era si nu mai are nici publicul de pe
> vremea cand era altceva. Asa stie domnul Constantinescu si nu orice
> prapadit ar avea dreptul sa se indoiasca ca nu ar fi asa cum crede
> ditamai presedintele tarii.
Nu inteleg ce ati vrut sa spuneti cu asta.
>> Sper ca nu ii contestati lui E.C. dreptul de a avea si el o parere
>> despre diversele ziare si cititorii lor.
> Nu-i contest decat dreptul de a-si schimba in public aprecierea
> privind calitatea unui ziarist doar pentru ca a scris ceva ce nu-l
> avantajeaza.
Faceti o confuzie. E.C. nu si-a schimbat parerea in public datorita
faptului ca ziaristul cu pricina ar fi scris ceva neavantajos pentru
el (un drept pe care mi s'ar parea incorect sa il contest -- orice om
n'are decat sa fie ranchiunos daca atat il duce mintea) ci pentru ca
(vorba unui celebru personaj generator de "bule" in Catavencu) "cele
publicate este o minciuna, un adevar inexact". Altfel spus: daca un
ziarist critica prestatia unui personaj public pe baza de fapte clare
si concrete, treaba este in regula; daca insa ajunge sa faca tot felul
de supozitii cu valoare insinuanta fara suport faptic, ceva e putred
nu numai in Regatul Danemarcei.
>> Daca nici macar E.C. nu are caderea sa cunoasca suficient de bine
>> cele ce il privesc in mod direct pe el si familia lui, atunci pe
>> cine ar fi cazul sa intrebam?
> Poate fi ferm convins ca el nu a facut ceva, dar nu poate afirma cu
> certitudine ce fac copiii lui, oameni in toata firea, care presupun
> ca nu locuiesc cu el. A facut el, Emil Constantinescu, cercetari si
> a ajuns la ferma concluzie ca fiii lui sunt categoric inocenti?
Daca dumneavoastra va veti creste fiii astfel incat sa nu puteti
spune cu precizie ca nu au facut o anumita actiune reprobabila si
ilegala, inseamna ca v'ati dat un vot de blam definitiv ca parinte.
Interogatia e simpla si nu exista eschiva prin ambiguitate: ai facut
cutare lucru sau nu? Daca raspunsul e nu, atunci chestiunea e din
punctul lui de vedere inchisa definitiv.
>> Ce au de-a face regretele unora cu adevarul sau falsitatea
>> afirmatiilor despre E.C. si copiii sai?
> Din primele zile de la preluarea puterii de la Iliescu, Constantinescu
> s-a razgandit privind oportunitatea mutarii presedintiei de la
> Cotroceni [...]
Ma iertati, dar acesta nu este un raspuns la intrebarea mea. Niste
fapte relatate sunt adevarate sau false independent de simpatia sau
antipatia pe care o poate avea cineva fata de personajul implicat.
Aici discutam de niste fapte puse in carca sa relativ la copiii lui.
Singura intrebare relevanta este daca acestea sunt adevarate sau nu,
restul sunt alte povesti care nu intereseaza aici.
Asa cum am spus mai inainte, faceti o confuzie regretabila. In ceea ce
ma priveste, imi rezerv intotdeauna dreptul de a imi exprima dezacordul
fata de metoda insinuarilor lipsite de temei facute numai pe baza de
"ce mai zice lumea".
Poate va mai aduceti aminte de vara anului trecut, cand un oarecare
gpop...@yahoo.com scrisese:
> I have interacted with him [Wally Keeler], and I know that he is a
> better man than A666z35. Nobody has called him the Satanist, although
> many have called A666z35 the enemy of the Romanian people, a
> negativist, and, by more extreme people, a Satanist.
Bazandu-ma pe acelasi principiu ca mai inainte, l-am intrebat la fel
de in public pe respectivul domn:
> Should one understand that your judgement is based on the number of
> people who designed them (or not) with different randomly picked
> names?
Odata cu raspunsul sau afirmativ, respectivul domn si-a asigurat un
loc de vaza in PLONK-o-MATIC.
Pe baza acestui exemplu, puteti observa ca persoana E.C. nu beneficiaza
de nici un tratament special fata de dumneavoastra. Asa cum atitudinea
de atunci a acelui domn nu a avut suport, la fel de criticabila este si
inversunarea cu care dumneavoastra acordati credit unor insinuari de
exact aceeasi factura. A, sigur, E.C. este criticabil pentru altele --
dar nu despre asta vorbeam aici si nu despre asta era vorba in articolul
lui C.N. de la care a plecat discutia de fata. Cu aceasta raspund si
altor domni care si-au exprimat intre timp nedumerirea fata de pozitia
mea (desi ar fi trebuit ca aceasta sa fi fost clara inca de la inceput):
nu il apar pe E.C. ci dreptul lui (ca si al oricarui alt cetatean) de a
nu fi acuzat pe baza de insinuari, apar dreptul lui (si al oricarui alt
cetatean) de a critica metoda discreditarii prin calomnie si insinuare
atunci cand aceasta ii este aplicata.
La acelasi context trebuie sa va raportati atunci cand simtiti dorinta
sa il criticati pentru "trecutul sau comunist": cata vreme nu stiti exact
si nemijlocit ce a insemnat cu adevarat functia sa de secretar BOB intr'o
facultate a Universitatii bucurestene, ar fi mai bine sa nu mai folositi
acest aspect ca "argument zdrobitor" impotriva sa. Va reamintesc ca insusi
Corneliu Coposu i-a acordat increderea sa in 1992 pentru alegerile prezi-
dentiale, printre altele si datorita dorintei de a demonta "ab initio"
gogorita lansata de fostul FSN conform careia Conventia Democrata dorea
sa ii elimine din viata publica (sugerand ca si din cea fizica) pe toti
cei aproape doua milioane de fosti membri ai PCR. Evident, punctul 8 al
celebrei Proclamatii de la Timisoara se referea la _nomenclaturisti_ si
nu la simplii membri de partid. Confuzia a fost intretinuta voit si in
sens contrar, mai ales dupa ce E.C. a castigat alegerile prezidentiale
in 1996, el fiind acuzat de a fi facut parte dintre nomenclaturisti.
Desigur, foarte multi dintre cei care habar nu aveau de cum functiona
organizatia PCR la nivelul Universitatii si nu erau exact la curent
cu activitatea concreta a lui E.C. au cazut in capcana si au inceput
sa se serveasca de acest aspect pentru a il "infiera" cu aspra manie.
Nu am sa mai adaug altele relativ la acest subiect pe care Mircea l-a
abodat ceva mai pe larg fiind mai "in tema" decat mine; am sa spun doar
ca nici de data aceasta nu il apar pe E.C. ci numai dreptul lui ca si
al oricarui alt cetatean de a nu fi obiectul unor judecati pripite pe
baza impartirii oamenilor in doua categorii conform unui criteriu pe
care cineva il considera comod. Exista diferente enorme intre un caz si
altul: distinctia trebuie facute de fiecare data si nu eliminata din
lene de informare suplimentara. Judecarea "in bloc" este unul dintre
cele mai odioase lucruri instaurate de regimul comunist; ar fi trist
ca aceia care se revendica drept critici ai fostului sistem sa cada
regulat in acelasi pacat.
HST,
M.M. de M.
PS. cat despre remarcile "subtile" cu care alti domni cu memorie scurta
isi puncteaza insinuant sugestiile la adresa mea, ii anunt pe aceasta
cale ca metoda lor e cea mai sigura pentru a ajunge in PLONK-o-MATIC.
PETROLUL
>Tu nu stii daca am fost la prezidiu la sedintze de sindicat in Romania dar
>noi
>toti te stim ca iei pozitie si atitudine la orice scrie lumea mai ceva ca la
>sindicat.
Dumneavoastra, Domnule, cred ca ati avut aceasi pozitie si la sindicat....adica
chibitz marginas admirator al unor ...chestii d'alea despre istorie. Si nu
sunteti obisnuit cu cei ce iau pozitie. Vreau sa spun alta pozitie decat cea
ordonata.
Pe loc repaus. Pentru moment.
chiaburul monarhist
PETROLUL
>PS. cat despre remarcile "subtile" cu care alti domni cu memorie scurta
>isi puncteaza insinuant sugestiile la adresa mea, ii anunt pe aceasta
>cale ca metoda lor e cea mai sigura pentru a ajunge in PLONK-o-MATIC.
Watch it boys and girls ! Be good ! Otherwise
Plonk-o- Plonk & Co ! Very CHARIS-MATIC, indeed.
Booooooo......
A666Z35
>Date: 3/7/99 2:03 PM Eastern Standard Time
>>> Exemple?! ...
>[...]
>> Nu am la indemana ce s-a tiparit pe tema asta in alte publicatii, dar
>> imi amintesc ca Adevarul si Catavencu au publicat ceva in sensul asta.
>
> Aha, deci amintiri.
Dumneavostra puteti confirma afirmatia lui Constantinescu ca afara de Romania
Mare(includ aici si Politica), Atac la Persoana si Evenimentul Zilei, nicaieri
altundeva nu s-a "insinuat" ceva despre Dragos ori Norina Constantinescu?
>> Acum Nistorescu nu mai este ce era si nu mai are nici publicul de pe
>> vremea cand era altceva. Asa stie domnul Constantinescu si nu orice
>> prapadit ar avea dreptul sa se indoiasca ca nu ar fi asa cum crede
>> ditamai presedintele tarii.
>
> Nu inteleg ce ati vrut sa spuneti cu asta.
Ati afirmat ca E.C. s-ar fi referit doar la diferenta dintre cititorii Romaniei
Mari si Atacului la Persoana si in nici un caz ca presedintele l-ar fi trimis
pe Nistorescu pe aceeasi banca cu Vadim si gasca lui, dupa ce a aparut si in
paginile Evenimentului Zilei ceva ce "ingretoseaza" pe sensibilul presedinte.
Cititi inca o data afirmatia lui Constantinescu privin ce "era" Cornel
Nistorescu.
>Altfel spus: daca un
>ziarist critica prestatia unui personaj public pe baza de fapte clare
>si concrete, treaba este in regula; daca insa ajunge sa faca tot felul
>de supozitii cu valoare insinuanta fara suport faptic, ceva e putred
>nu numai in Regatul Danemarcei.
>
De ce nu s-a sesizat parchetul, sau se va sesiza daca Nistorescu nu va intelege
"subtila" indicatie, de a se potoli, venita de la Cotroceni?
>Interogatia e simpla si nu exista eschiva prin ambiguitate: ai facut
>cutare lucru sau nu? Daca raspunsul e nu, atunci chestiunea e din
>punctul lui de vedere inchisa definitiv.
Din punctul lui de vedere, ca parinte, asa este, dar asta nu inseamna ca
automat toata lumea trebuie sa fie convinsa 100% , asa cum pretinde EC lui
Nistorescu.
>Niste
>fapte relatate sunt adevarate sau false independent de simpatia sau
>antipatia pe care o poate avea cineva fata de personajul implicat.
De acord.
>Aici discutam de niste fapte puse in carca sa relativ la copiii lui.
>Singura intrebare relevanta este daca acestea sunt adevarate sau nu,
>restul sunt alte povesti care nu intereseaza aici.
Nu va pot contrazice.
>Va reamintesc ca insusi
>Corneliu Coposu i-a acordat increderea sa in 1992 pentru alegerile prezi-
>dentiale, printre altele si datorita dorintei de a demonta "ab initio"
>gogorita lansata de fostul FSN conform careia Conventia Democrata dorea
>sa ii elimine din viata publica (sugerand ca si din cea fizica) pe toti
>cei aproape doua milioane de fosti membri ai PCR. Evident, punctul 8 al
>celebrei Proclamatii de la Timisoara se referea la _nomenclaturisti_ si
>nu la simplii membri de partid.
Punct 8 pe care fostul simplu membru pcr Emil Constantinescu nu-l mai accepta,
desi nu ar afecta decat fostii lui sefi pe linie pcr.
>Confuzia a fost intretinuta voit si in
>sens contrar, mai ales dupa ce E.C. a castigat alegerile prezidentiale
>in 1996, el fiind acuzat de a fi facut parte dintre nomenclaturisti.
Pana la urma a inceput si el sa creada ca a facut parte din ei? Daca nu, cum se
explica aversiunea lui fata de Punctul 8 si alte "neinsemnate" concesii
acordate securistilor?
>Desigur, foarte multi dintre cei care habar nu aveau de cum functiona
>organizatia PCR la nivelul Universitatii si nu erau exact la curent
>cu activitatea concreta a lui E.C. au cazut in capcana si au inceput
>sa se serveasca de acest aspect pentru a il "infiera" cu aspra manie.
Doar cei ce erau in organizatia respectiva stiu cel mai bine cum functiona.
Numai ei, cei mai buni dintre cei buni, au drepul, sa hotarasca si astazi, dupa
o "revolutie anticomunista" cat de implicat era sau nu era, in munnca de
partid, tov. Constantinescu Emil.
PETROLUL
>>Desigur, foarte multi dintre cei care habar nu aveau de cum functiona
>>organizatia PCR la nivelul Universitatii si nu erau exact la curent
>>cu activitatea concreta a lui E.C. au cazut in capcana si au inceput
>>sa se serveasca de acest aspect pentru a il "infiera" cu aspra manie.
Iintre pecereii universitari si cei de la SMT Oltenita sau Laminorul Rosu
diferenta este ca cei din urma nu stiau ce fac....
>Doar cei ce erau in organizatia respectiva stiu cel mai bine cum functiona.
>Numai ei, cei mai buni dintre cei buni, au drepul, sa hotarasca si astazi,
>dupa
>o "revolutie anticomunista" cat de implicat era sau nu era, in munnca de
>partid, tov. Constantinescu Emil.
Iti racesti gura dejaba.
Pe ei de Milu'i doare in ..suflet.
Ei numa'si apara saracia, si nevoile si ...NEAMUL .
A666Z35
>Date: 3/7/99 3:53 PM Eastern Standard Time
>>Numai ei, cei mai buni dintre cei buni, au drepul, sa hotarasca si astazi,
>>dupa
>>o "revolutie anticomunista" cat de implicat era sau nu era, in munnca de
>>partid, tov. Constantinescu Emil.
>
>Iti racesti gura dejaba.
>Pe ei de Milu'i doare in ..suflet.
Nu acelasi lucru se poate spune despre grija lui Milu fata de "ei".
PETROLUL
>Iti racesti gura dejaba.
>Pe ei de Milu'i doare in ..suflet.
In loc de NEAMUL rog cititi GAShCA .
Este ce am vrut sa spun. Scuze pentru confuzia creata. :=)
Mircea
> >> No, he plays straight into the hands of Vadim, Iliescu, Roman and their
> > gang.
>
> Thanks for your concern, but I got out their hands way back . The pay was 7
> years.
Incorrect. The pay was the AOL account. The 7-year story--unless you are talking
about the time period it took you to graduate from the Baneasa Unteroffizier
School--was the cover-up.
> My grandpa had a heart attack and died from that..
Grandpa Petrolul couldn't stand his Baneasa Unteroffizier nephew and decided for an
early retirement, huh?
> Eu am ramas un biet iepure,
And one quite gifted when it comes to stating the obvious, I might add.
Regards,
Mircea
Golaneatza
>From: papuravoda
>I agree. "Adeziunea" este un act voluntar care presupune consimtamantul
>eliberat de orice vicii al partii care adera (era sa scriu "adera benevol",
>ceea ce ar fi un pleonasm).
mai papurica, cum ai putut sa debitezi tampenia da' da'supra? Ia 2 Tums si-ti
trece...
>"Adeziunea" este un act voluntar care presupune consimtamantul
>eliberat de orice vicii al partii care adera
io incercai sa-ti explic cum ii cu alcoolul si drogurile (si... HO-HO-HO!, mai
lasa dracu' the damn sex!)... 'adeziunea este un act voluntar'.._.. undi
bre?...
...de fapt undi te-ai nascut toi si undi te-ai scolit 'lanshiputuri' de te rupi
in figuri cu 'adeziuni' al caror inteles iti scapa...
Noroc cu mini: ca ce-ti scapa tie... NU iert io!
Mircea
>De ce judeci pe toti abonatzii AOL dupa
>Petrolul?
Heck, Marius, call me an equal opportunity offender.
Seriously now, treating AOLers as a pariah group is the correct thing to do,
because that's a truly deserved honor the aforementioned ilk earned one post
after another, especially here, on scr. Of course, being correct doesn't mean
being right, so I'm ready to accept there might be some diamonds out there in
the AOL outhouse, suffocated, unfortunately, for them, by the surrounding
manure "marbles."
Advice to you: Post more or get another provider. Best to do both.
> De cite ori intru pe SCR gasesc cel putin 20 de mesaje de la Petrolul pe care
>nu le m-ai citesc de mult fiindca este probabil un fomist
Fomist! It's been awhile since I haven't heard that one. I like it.
>Cum te-ai simtzi Mirceo daca cineva din afara intra intr-o buna zi pe SCR, da
>cu ochii de mesajele lui Petrolul care sint cele mai multe si zice apoi ca toti
>de pe SCR sint niste cretini care rid de propriile lor glume?
Actually, that's exactly the case. That is exactly how scr appears to most
outsiders: A miserable newsgroup infested by AOLers, wallys, rtcorpses, and even
bigger idiots who monitor their icky frustrations on soc.culture.romanian.
>Ti-ar place sa fii in aceeasi gasca cu Petrolul?
Honestly, I wouldn't waste a shrug to express my indifference when it comes to
Petrolul, but it is nice to have him serve as a footwipe when stepping across
the virtual threshold of an AOL-plagued scr.
Regards,
Mircea
Marius Iacomi
>>>> Exemple?! ...
>>[...]
>>> Nu am la indemana ce s-a tiparit pe tema asta in alte publicatii, dar
>>> imi amintesc ca Adevarul si Catavencu au publicat ceva in sensul asta.
>>
>> Aha, deci amintiri. [...] (!)
> Dumneavostra puteti confirma afirmatia lui Constantinescu ca afara de
> Romania Mare(includ aici si Politica), Atac la Persoana si Evenimentul
> Zilei, nicaieri altundeva nu s-a "insinuat" ceva despre Dragos ori
> Norina Constantinescu?
E interesant ca in loc sa raspundeti la intrebarea mea (care a disparut
ca prin minune din citatul de mai sus) "Ce fapte au fost prezentate in
acele articole dupa amintirile dumneavoastra?", deviati discutia astfel
incat sa para ca obligatia de a "demonstra" ceva s'ar gasi de partea mea.
Pentru improspatarea memoriei, acest subpunct al discutiei a plecat de la
afirmatia dvs.: "nu inseamna ca doar in cele doua publicatii amintite,
plus Evenimentul Zilei, s-au facut asemenea, deocamdata sa le zicem,
speculatii.". Fraza citata nu are valoare cognitiva decat daca aveti cu
adevarat cunostinta de alte publicatii ce au propagat povesti similare.
Mai precis: daca nu stiti nimic concret, fraza in sine este speculativa.
Desigur ca aveti tot dreptul sa faceti afirmatii cat de hazardate gasiti
de cuviinta; ce trebuie retinut este ca ele nu trebuie puse pe un plan
similar in argumentatie cu faptele.
ai departe: in ultimul mesaj (in ordine cronologica) afirmati inexact
ca E.C. ar fi spus ca "nicaieri altundeva" in afara de cele trei ziare
mentionate nu ar fi aparut insinuari pe tema respectiva. Asertiunea pare
cu atat mai bizara cu cat cu numai doua mesaje in urma acestuia, tot
dumneavoastra scriati textual:
> In primul rand, exprimarea lui Constantinescu, "cum ar fi Romania Mare
> si Atac la Persoana" nu exclude ca si in alte publicatii s-ar fi
> exprimat anumite suspiciuni privind activitatea copiilor domniei sale.
La data respectiva ati sesizat deci corect lipsa de precizie (voita sau
nu) a scrisorii lui E.C. pe care ati negat-o cu seninatate mai sus. As
dori sa remarc ca lipsa exhaustivitatii enumerarii facute de E.C. nu este
un pacat in sine, exista mai multe motive rezonabile pentru care acesta
nu trebuia sa faca neaparat un pomelnic cu OAPP (*): atata vreme cat nu
a pretins ca acestea sunt toate ziarele, nu poate fi acuzat de minciuna.
In sfarsit, desi nu ma gasesc in obligatia de a va raspunde la intrebare,
am sa va spun totusi ca urmaresc in general cu destula atentie presa din
tara si ca pana acum nu am observat sa se fi scris ceva relevant despre
acest subiect.
>>> Acum Nistorescu nu mai este ce era si nu mai are nici publicul de pe
>>> vremea cand era altceva. Asa stie domnul Constantinescu si nu orice
>>> prapadit ar avea dreptul sa se indoiasca ca nu ar fi asa cum crede
>>> ditamai presedintele tarii.
>
>> Nu inteleg ce ati vrut sa spuneti cu asta.
> Ati afirmat ca E.C. s-ar fi referit doar la diferenta dintre cititorii
> Romaniei Mari si Atacului la Persoana si in nici un caz ca presedintele
> l-ar fi trimis pe Nistorescu pe aceeasi banca cu Vadim si gasca lui, dupa
> ce a aparut si in paginile Evenimentului Zilei ceva ce "ingretoseaza" pe
> sensibilul presedinte.
Uneori ma intreb daca vorbim aceeasi limba romana. Afirmatia mea suna asa:
>> "E.C. a vrut sa spuna ca publicul cititor de "Atac la persoana" si
>> "Romania Mare" este calitativ diferit de cel al "Evenimentului Zilei"
[...]
Adica cititorii de {"Atac la persoana", "Romania Mare"} =/= cititorii de
{"Evenimentul Zilei"}.
>> [...] si ca tipologia articolelor scrise pana acum de Cornel Nistorescu
>> nu il recomanda [imperfectul indicativ -- n.n.] ca pe un brav exponent al
>> stilului gustat de cititorii fideli ai primelor doua publicatii amintite
>> mai sus."
Adica C.N. nu scria pana acum articole intr'un stil de inspiratie apropiata
stilului favorit al cititorilor ziarelor "Atac la persoana" si "Romania Mare".
E nevoie sa intru in explicatii mai detaliate?!
>> Altfel spus: daca un ziarist critica prestatia unui personaj public pe
>> baza de fapte clare si concrete, treaba este in regula; daca insa ajunge
>> sa faca tot felul de supozitii cu valoare insinuanta fara suport faptic,
>> ceva e putred nu numai in Regatul Danemarcei.
> De ce nu s-a sesizat parchetul, sau se va sesiza daca Nistorescu nu va
> intelege "subtila" indicatie, de a se potoli, venita de la Cotroceni?
Nu e vorba de nici o "indicatie" venita de sus ci de un lucru subinteles
in orice societate civilizata. E.C. are dreptul sa incerce sa influenteze
in bine pe cat se pricepe el civilitatea luarilor de pozitie prin simplul
act al exprimarii publice a propriei sale pareri.
Parchetul nu se poate sesiza pentru ca insinuarea este o actiune penibila
din vedere moral insa netaxata de codul penal. Calomnia este calitativ
distincta de insinuare, insa C.N. nu a ajuns pana acolo (ceea ce il face
diferit de CVT).
>> Daca raspunsul e nu, atunci chestiunea e din punctul lui de vedere
>> inchisa definitiv.
> Din punctul lui de vedere, ca parinte, asa este, dar asta nu inseamna
> ca automat toata lumea trebuie sa fie convinsa 100%, asa cum pretinde
> EC lui Nistorescu.
In primul rand, E.C. nu i-a pretins lui Nistorescu sa fie convins 100%
ca e asa ci l-a criticat ca s'a lansat in insinuari denigratoare fara sa
aibe minimul bun simt sa verifice macar veridicitatea acuzatiilor.
In al doilea rand, intr'o lume civilizata, in lipsa verificarii, trebuie
luata drept valabila prezumtia de buna credinta a interlocutorului.
[...]
> Pana la urma a inceput si el sa creada ca a facut parte din ei? Daca nu,
> cum se explica aversiunea lui fata de Punctul 8 si alte "neinsemnate"
> concesii acordate securistilor?
Deja aceasta este o alta chestiune. Totusi voi spune ca exista explicatii
rationale pentru faptul ca E.C. nu este foarte favorabil aplicarii acestui
celebru Punct 8. Dincolo de chestiunea discutabila a actualitatii sale
(intamplator, sunt de parere ca el este inca actual in linii mari), se
ridica obiectii principiale tinand de aplicabilitatea sa, de caracterului
sau nedemocratic si de contextul de confuzie generala predominant in so-
cietatea romaneasca de azi. Optiunea mea pentru Punctul 8 nu ma impiedica
sa ii constat scaderile. Mi se pare de inteles ca altii sa considere ca
acestea sunt prea importante pentru a il sustine, fara sa recurg la tot
felul de argumente trase de par.
>> Desigur, foarte multi dintre cei care habar nu aveau de cum functiona
>> organizatia PCR la nivelul Universitatii si nu erau exact la curent
>> cu activitatea concreta a lui E.C. au cazut in capcana si au inceput
>> sa se serveasca de acest aspect pentru a il "infiera" cu aspra manie.
> Doar cei ce erau in organizatia respectiva stiu cel mai bine cum functiona.
> Numai ei, cei mai buni dintre cei buni, au drepul, sa hotarasca si astazi,
> dupa o "revolutie anticomunista" cat de implicat era sau nu era, in munnca
> de partid, tov. Constantinescu Emil.
Desigur ca cei mai la curent cu functionarea erau cei care participau.
O parere suficient de autorizata si de relevanta o aveau insa si studentii
Universitatii Bucuresti (in particular cei de la Geologie), o aveau si
acei profesori care au fondat "Solidaritatea Universitara". Oricine se
gasea in viata universitara in preajma lui '89 stia precis ce formalitate
silnica devenise "viata de organizatie" si ca numai o mana de profesori
si studenti se calificasera cu adevarat in postura de propovaduitori im-
plicati ai sistemului, restul indeplinind doar rolul de umplere a schemei.
De aceea, orice persoana universitara are mai multa cadere sa vorbeasca
despre ce a fost E.C. decat un contramaistru de la Apaca sau un oarecare
contribuitor al scr care n'a avut nici o legatura cu U.B. in anii '80.
HST,
M.M. de M.
A666Z35
>Date: 3/8/99 5:17 AM Eastern Standard Time
>Adica C.N. nu scria pana acum articole intr'un stil de inspiratie apropiata
>stilului favorit al cititorilor ziarelor "Atac la persoana" si "Romania
>Mare".
>
Si acum scrie?
>E.C. are dreptul sa incerce sa influenteze
>in bine pe cat se pricepe el civilitatea luarilor de pozitie prin simplul
>act al exprimarii publice a propriei sale pareri.
Si din parerea domniei sale nu se intelege ca Nistorescu a devenit un ziarist
gustat de cititorii lui Vadim, doar din cauza acelui editorial? Constantinescu
este convins ca doar cititorii lui Vadim ar gusta ceva ce nu l-ar favoriza?
>Calomnia este calitativ
>distincta de insinuare, insa C.N. nu a ajuns pana acolo (ceea ce il face
>diferit de CVT).
Nu doar asta este diferenta dintre cei doi.
> In primul rand, E.C. nu i-a pretins lui Nistorescu sa fie convins 100%
>ca e asa ci l-a criticat ca s'a lansat in insinuari denigratoare fara sa
>aibe minimul bun simt sa verifice macar veridicitatea acuzatiilor.
Dupa ce a afirmat ca Nistorescu nu a verificat, a continuat cu "si daca ati
verificat stiti ca nu este asa", am citat din memorie, deci verificarile
trebuie sa aiba acelasi rezultat cu ce cunoaste E.C. din discutiile avute cu
Dragos si Norina, daca nu, Nistorescu a devenit un gazetar pentru Romania Mare.
>O parere suficient de autorizata si de relevanta o aveau insa si studentii
>Universitatii Bucuresti (in particular cei de la Geologie), o aveau si
>acei profesori care au fondat "Solidaritatea Universitara".
Poate studentii din U.A.S.C.R.
>Oricine se
>gasea in viata universitara in preajma lui '89 stia precis ce formalitate
>silnica devenise "viata de organizatie" si ca numai o mana de profesori
>si studenti se calificasera cu adevarat in postura de propovaduitori im-
>plicati ai sistemului, restul indeplinind doar rolul de umplere a schemei.
Intamplator am trecut si eu prin "viata universitara" tot cam prin perioada la
care va referiti si stiu foarte bine cum alergau unii cu limba scoasa sa devina
pcr-ei; nu ca ar fi crezut, dar se gandeau ca ajuta la repartitie, la butelie
la mama dracului ce mai credeau. Cunosc cazuri de studenti cu note foarte mari,
care au refuzat oferta de a se pcr-iza, dar cunosc si niste cazuri penibile in
care studenti cu note sub standardul pretins de partid, au recurs la tot soiul
de metode pentru a fi primiti. Nu contest ca majoritatea celor ce intrau in
pcr, in timpul studentiei, nu ar fi fost bine pregatita, dar asta nu inseamna
ca astazi sa primesc lectii de democratie de la fosti pcr-ei.
mihai.ch...@usa.net
Marius Iacomi <iac...@nobulk.lpm.univ-montp2.fr> wrote:
> a66...@aol.com (A666Z35) scrise:
>
........................................................................
> Desigur ca cei mai la curent cu functionarea erau cei care participau.
> O parere suficient de autorizata si de relevanta o aveau insa si studentii
> Universitatii Bucuresti (in particular cei de la Geologie), o aveau si
> acei profesori care au fondat "Solidaritatea Universitara". Oricine se
> gasea in viata universitara in preajma lui '89 stia precis ce formalitate
> silnica devenise "viata de organizatie" si ca numai o mana de profesori
> si studenti se calificasera cu adevarat in postura de propovaduitori im-
> plicati ai sistemului, restul indeplinind doar rolul de umplere a schemei.
> De aceea, orice persoana universitara are mai multa cadere sa vorbeasca
> despre ce a fost E.C. decat un contramaistru de la Apaca sau un oarecare
> contribuitor al scr care n'a avut nici o legatura cu U.B. in anii '80.
>
> HST,
> M.M. de M.
>
>
Imediat dupa evenimentele din dec. 1989 o serie de mari personalitati
romanesti din occident s-au entuziasmat si si-au pus problema cum sa
participe la reconstructia tarii. Am asistat la discutii intre astfel de
personalitati. Unii erau profesori universitari, altii erau oameni de
afaceri, etc. Ei isi puneau probleme concrete: cum sa-si imparta cariera
(catedra,slujba, afacerea) intre occident si Romania?
Sa nu uitam ca multi au fost fortati (ca majoritatea de altfel) sa paraseasca
Romania, lasind in spate visuri neimplinite (planuri incepute dar niciodata
duse la bun sfirsit). Cu totii am lasat in urma o viata.
Pe de alta parte acesti oameni au reusit cu greu (de multe ori) sa-si inchege
o cariera, sa fie recunoscuti ca personalitati.
Problema lor de a reveni in tara, de a participa la reconstructia Romaniei
s-a dovedit destul de repede ca o dorinta greu de implinit. De altfel multi
s-au trezit ca de fapt au asistat la o lovitura de stat. Aceasta luciditate
este dovedita de editorialul lui Matei Calinescu in New York Times aparut
in ianuarie '90.
Dupa ce marile personalitati s-au dezumflat, am ramas doar astia din rindul
doi cu energii in plus. Unii am riscat cariere, averi. Am ajutat cit am putut
fiind convinsi ca o societate civila este singura cale de a contracara
pe neo-comunisti (Iliescu, Vadim, Funar si toti deghizatii -- Catarama et Co).
Noi astia care am riscat a trebuit sa infruntam mentalitatea celor ramasi
acasa. Celor care au supravietuit vicisitutdinilor inscriindu-se in partid,
avind functii in partid, si care au inceput sa ingroase rindul societatii
civile dupa '90. Ne tratau pe cei veniti din occident ca pe niste straini,
exact cum o facea Iliescu cu ai lui: "nu ne vindem tara". I-am ajutat sa
obtina burse, i-am ajutat cu bani, cu echipamente etc. dar ei tot ca pe niste
straini ne considerau.
Imi aduc aminte, eram in sediul PNTCD-ului, vorbeam cu un domn Sirbu care se
ocupa cu inscrierea noilor membri (nu sint membru al nici unui
partid).Asteptam sa fiu primit de Coposu, asta se petrecea in ianuarie '90.
Erau acolo o serie de indivizi, majoritatea fost membri de PCR, care acum
cereau sa intre in PNTCD. Mi-a placut remarca unuia: "d-le, eu am fost
primar, sint medic stomatolog, am fost membru pcr, acum ca sintem liberi pot
si eu sa ma inscriu in PNTCD fiindca asta mi se pare va avea un mare viitor".
In iulie '96 Constantinescu a venit in SUA, si a poposit si in Los Angeles
(la Cruceanu). Impresia care mi-a facut-o a fost proasta. La un moment s-a
apucat sa recite (invatat pe de rost) un discurs patriotard. Penibil!
I s-a pus in doua rinduri intrebarea: "cum poate exilul sa ajute Romania".
Raspunsul lui a fost de genul: "voi stati bine aici si faceti lobby pentru
noi, ca acolo acasa, e domeniul nostru". L-a dat exemplu pe Dorin Marian
ca dovada ca are materie prima valoroasa care va ridica Romania spre cele
mai inalte culmi. Urmatoarea lui scena penibila a fost in Romania, la TV,
cind intr-o confruntare cu Iliescu, calm isi scoate ochelarii si-l priveste
adinc in ochi pe Iliescu pe care il intreaba: "d-le presedinte, dumneata
crezi in dumnezeu?". Scena asta a devenit antologica, ridiculizata de catre
Divertis, Dinescu etc. Dupa alegerile din noiembrie '96 cind s-a aflat
de succesul lui Constantinescu acesta a aparut pe balconul Universitatii
alaturi de parintele Galeriu. Sa fie clar: Romania nu mai este o tara
eminamente crestin ortodoxa. Doar 39% din credinciosii activi sint ortodocsi.
Citi or fi atei?
D-le Iacomi, dumneata care esti un tip inteligent chiar nu intelegi ca
Romania are in fruntea tarii un presedinte mediocru? Daca ad absurdum afirmam
ca avem un presedinte destept unde sint talentele pe care el le-a promovat?
Echipa care l-a insotit asta vara era formata din oameni fara experienta. Cum
este posibil sa vii in SUA fara o echipa de specialisti? Avem mii de mari
personalitati romanesti traind in occident. Cum de este posibil ca acesti
oameni sa nu fie atrasi de catre primul presedinte democrat al Romaniei?
Am o singura explicatie: Constantinescu este o mediocritate. Si nu numai atit.
Incurajeaza nepotismul. Dovada: argesenii au implut cele mai importante
functii in statul roman. Accept ca exista si oameni valorosi printre ei,
precum Mocuta.
Ma sperie mentalitatea provinciala a celor din fruntea tarii. Provinciliasm
si diletantism.
Va intrebati probabil ce legatura are ce spuneti d-voastra despre
Constantinescu si ce spun eu? Are: este vorba de o mentalitate, este vorba de
caracter, este vorba de fair-play, este vorba de civilitate si de
civilizatie. Pot sa va fac legatura logica, dar nu acum, fiindca ar fi multe
de spus.
M.C. de Cer
A666Z35
>Date: 3/8/99 12:51 PM Eastern Standard Time
>Dupa ce marile personalitati s-au dezumflat, am ramas doar astia din rindul
>doi cu energii in plus. Unii am riscat cariere, averi. Am ajutat cit am putut
>fiind convinsi ca o societate civila este singura cale de a contracara
>pe neo-comunisti (Iliescu, Vadim, Funar si toti deghizatii -- Catarama et
>Co).
>
Greseala a constat in ajutarea pre multor opurtunisti ce s-au autoproclamat
aparatori ai civismului.
>Noi astia care am riscat a trebuit sa infruntam mentalitatea celor ramasi
>acasa. Celor care au supravietuit vicisitutdinilor inscriindu-se in partid,
N-ar fi mai corect, celor ce au suferit vicisitudinilor NEinscriindu-se in
partid?
>avind functii in partid, si care au inceput sa ingroase rindul societatii
>civile dupa '90.
>I-am ajutat sa
>obtina burse, i-am ajutat cu bani, cu echipamente etc. dar ei tot ca pe niste
>straini ne considerau.
Ca sa-l citez pe Coposu, "Au amprenta marxist-leninista". Fara gluma, vorba
asta s-a dovedit foarte adevarata.
>Erau acolo o serie de indivizi, majoritatea fost membri de PCR, care acum
>cereau sa intre in PNTCD. Mi-a placut remarca unuia: "d-le, eu am fost
>primar, sint medic stomatolog, am fost membru pcr, acum ca sintem liberi pot
>si eu sa ma inscriu in PNTCD fiindca asta mi se pare va avea un mare viitor".
Inainte, daca nu se putea inscrie in PNTCD, se bagase si el in PCR; daca omul
are vocatie de membru de partid, comunist, crestin-democrat, fascist, nu
conteaza; partid sa fie: o ajuta la ceva.
>I s-a pus in doua rinduri intrebarea: "cum poate exilul sa ajute Romania".
>Raspunsul lui a fost de genul: "voi stati bine aici si faceti lobby pentru
>noi, ca acolo acasa, e domeniul nostru".
Adica mosia lor; alaltaieri legionari, ieri comunisti, azi democrati de diverse
orientari, maine se poate relua ciclul de alaltaieri.
>Urmatoarea lui scena penibila a fost in Romania, la TV,
>cind intr-o confruntare cu Iliescu, calm isi scoate ochelarii si-l priveste
>adinc in ochi pe Iliescu pe care il intreaba: "d-le presedinte, dumneata
>crezi in dumnezeu?".
Chiar daca nu-mi place treaba asta, consider ca a fost o arma buna impotriva
lui Iliescu.
>Dupa alegerile din noiembrie '96 cind s-a aflat
>de succesul lui Constantinescu acesta a aparut pe balconul Universitatii
>alaturi de parintele Galeriu. Sa fie clar: Romania nu mai este o tara
>eminamente crestin ortodoxa. Doar 39% din credinciosii activi sint ortodocsi.
>Citi or fi atei?
Mai grav este faptul ca nu renunta deloc in a se arata credincios, a sta
printre preoti la diverse ocazii televizate, dar asta este boala tuturor
"politicienilor" din Romania.
>D-le Iacomi, dumneata care esti un tip inteligent chiar nu intelegi ca
>Romania are in fruntea tarii un presedinte mediocru?
Bineinteles ca a inteles demult, dar domnul Iacomi a sarit sa apere niste
"principii" si nu vrea sa creada ca in Romania, o tara sufocata de fosti
comunisti, bine manevrati de securisti, este imposibil sa se iasa din plasa
lor, jucand pe principiile unei societati cu o democratie solida ca in Vest.
>Daca ad absurdum afirmam
>ca avem un presedinte destept unde sint talentele pe care el le-a promovat?
>Echipa care l-a insotit asta vara era formata din oameni fara experienta. Cum
>este posibil sa vii in SUA fara o echipa de specialisti?
Specialisti in ce? Romania poate avea valori in arta, literatura, matematica,
fizica, inginerie etc., dar specialisti in economie NU are de unde sa aiba.
>Avem mii de mari
>personalitati romanesti traind in occident. Cum de este posibil ca acesti
>oameni sa nu fie atrasi de catre primul presedinte democrat al Romaniei?
Adica sa dea la o parte gasca de aplaudaci? Sa se sinucida cu buna stiinta,
cand o face fara stiinta?
>Am o singura explicatie: Constantinescu este o mediocritate.
Asta nu ar fi atat de grav, in conditia in care ar incuraja direct valorile. Eu
cred ca buni politicieni pot fi si oameni cu o pregatire profesionala modesta,
dar care sa faca apel la oameni de valoare, nu la nulitati ca si ei, sau chiar
mai nule, doar de dragul de a avea slugi si nu consilieri in adevaratul sens al
cuvantului.
Si nu numai
>atit.
>Incurajeaza nepotismul.
Si de la asta, nu ar fi nimic surprinzator ca Dragos si Norina sa fie implicati
in ceea ce se insinueaza in presa.
>Va intrebati probabil ce legatura are ce spuneti d-voastra despre
>Constantinescu si ce spun eu? Are: este vorba de o mentalitate, este vorba de
>caracter, este vorba de fair-play, este vorba de civilitate si de
>civilizatie. Pot sa va fac legatura logica, dar nu acum, fiindca ar fi multe
>de spus.
>
Daca nu ai o demonstratie beton, domnul Iacomi nu va accepta ca ai dreptate.
Marius Iacomi
>>Adica C.N. nu scria pana acum articole intr'un stil de inspiratie apropiata
>>stilului favorit al cititorilor ziarelor "Atac la persoana" si "Romania Mare".
> Si acum scrie?
Pai asta o zice E.C., eu ii explicam punctul de vedere.
>> Calomnia este calitativ distincta de insinuare, insa C.N. nu a ajuns pana
>> acolo (ceea ce il face diferit de CVT).
> Nu doar asta este diferenta dintre cei doi.
Probabil ca asa e; aici ma refeream insa numai la un singur aspect.
>> In primul rand, E.C. nu i-a pretins lui Nistorescu sa fie convins 100%
>> ca e asa ci l-a criticat ca s'a lansat in insinuari denigratoare fara sa
>> aibe minimul bun simt sa verifice macar veridicitatea acuzatiilor.
> Dupa ce a afirmat ca Nistorescu nu a verificat, a continuat cu "si daca ati
> verificat stiti ca nu este asa", am citat din memorie, deci verificarile
> trebuie sa aiba acelasi rezultat cu ce cunoaste E.C. din discutiile avute cu
> Dragos si Norina, daca nu, Nistorescu a devenit un gazetar pentru Romania Mare.
E.C. nu poate sa vorbeasca altfel decat din punctul lui de vedere: el stie
in virtutea celor afirmate de cei doi copii, a educatiei lor, a cunoasterii
reactiilor acestora si poate si a unor investigatii suplimentare ca acuzatiile
sunt nefondate. Mi se pare cat se poate de firesc ca atunci cand stii in mod
pertinent ca un lucru nu s'a petrecut sa afirmi ca o verificare corecta nu
poate duce decat la acest rezultat. E.C. nu i-a pretins lui C.N. sa il creada
pe cuvant, a spus numai ca daca ar fi facut verificarea ar fi stiut si el
cum stau lucrurile. Adica il invita sa se documenteze inainte de a deschide
gura si a crea agitatie.
>> O parere suficient de autorizata si de relevanta o aveau insa si studentii
>> Universitatii Bucuresti (in particular cei de la Geologie), o aveau si
>> acei profesori care au fondat "Solidaritatea Universitara".
> Poate studentii din U.A.S.C.R.
Evident, lucrurile nu stau asa. Chiar nu ati avut niciodata experienta unor
sedinte impuse _tuturor_ studentilor seriei de catre vreun profesor mai zelos
intrat in sala cu cinci minute de terminarea cursului precedent pentru ca sa
nu ramana amfiteatrul gol?! Chiar nu ati discutat in perioada aceea in care
afirmati ca ati avut "viata universitara" cu nici unul dintre colegi? nu ati
deschis ochii sa ii vedeti pe aceia care se dedicau cauzei partidului pentru
praful in ochi al unor avantaje?! nu ati urmarit discursurile profesorilor
sa aflati care le faceau cu ravna si care din sila? in ce lume ati trait?!
> Cunosc cazuri de studenti cu note foarte mari, care au refuzat oferta de a
> se pcr-iza, dar cunosc si niste cazuri penibile in care studenti cu note
> sub standardul pretins de partid, au recurs la tot soiul de metode pentru
> a fi primiti. Nu contest ca majoritatea celor ce intrau in pcr, in timpul
> studentiei, nu ar fi fost bine pregatita, dar asta nu inseamna ca astazi
> sa primesc lectii de democratie de la fosti pcr-ei.
Din pacate categoriile pe care le-ati enumerat nu epuizeaza totalitatea
posibilitatilor. De exemplu, un fost coleg de-al meu, politehnist, a primit
intr'o seara un telefon acasa si a fost intrebat: "nu'i asa ca vrei sa fii
membru de partid?". Care era libertatea lui de optiune cand deja intrebarea
isi continea raspunsul si consecintele unui refuz erau vizibile cu ochiul
liber? Ce ati fi facut intr'o astfel de situatie? Doar daca ati avut taria
sa spuneti NU intr'un astfel de caz, aveti caderea morala sa va estimati in
drept de a nu primi "lectii de democratie" de la un fost membru de partid
la fel de "comunist" atunci precum dumneavoastra acum. Cati dintre cei care
au ingrosat randurile PCR au intrat *pentru a nu suferi consecintele unui
refuz* fata de cei care au intrat *pentru a beneficia de avantaje*?! v'ati
gandit macar o clipa ca exista o distinctie intre cele doua categorii care
trebuie clarificata pentru fiecare caz in parte?!
Iar "lectia" de mai inainte nu este de democratie ci de civism. Adevarul si
relevanta unei afirmatii nu depind de persoana care o face ci de afirmatia
in sine, de aceea aceasta trebuie analizata intotdeauna separat. Prefer o
afirmatie corecta si de bun simt a cuiva care a facut odinioara un compromis
unor exagerari penibile ale altora ce se lauda cu trecutul lor nepatat. In
cazul de fata cred ca mi-am exprimat suficient de clar preferinta pentru un
anumit tip de discurs public. Nu am sa mai raspund celor care persista in
credinta falsa cum ca E.C. se bucura de sprijinul meu total si neconditionat;
cine a dorit sau a putut sa inteleaga, a facut-o deja.
HST,
M.M. de M.
A666Z35
>Date: 3/8/99 2:54 PM Eastern Standard Time
>>>Adica C.N. nu scria pana acum articole intr'un stil de inspiratie apropiata
>>>stilului favorit al cititorilor ziarelor "Atac la persoana" si "Romania
>Mare".
>
>> Si acum scrie?
>
> Pai asta o zice E.C., eu ii explicam punctul de vedere.
>
Sunteti de acord cu punctul lui de vedere?
>> Poate studentii din U.A.S.C.R.
>
> Evident, lucrurile nu stau asa. Chiar nu ati avut niciodata experienta unor
>sedinte impuse _tuturor_ studentilor seriei de catre vreun profesor mai zelos
>intrat in sala cu cinci minute de terminarea cursului precedent pentru ca sa
>nu ramana amfiteatrul gol?!
Destul de rar.
>nu ati urmarit discursurile profesorilor
>sa aflati care le faceau cu ravna si care din sila? in ce lume ati trait?!
>
Erau rari cei care o faceau din ravna.
> Din pacate categoriile pe care le-ati enumerat nu epuizeaza totalitatea
>posibilitatilor. De exemplu, un fost coleg de-al meu, politehnist, a primit
>intr'o seara un telefon acasa si a fost intrebat: "nu'i asa ca vrei sa fii
>membru de partid?"
Am mari dubii privind mesajul acelui telefon. Este prima data cand aud asa
ceva. Pe dumneavoastra va cred, dar pe amicul dumneavoastra politehnist, nu-l
cred. Faptul ca i s-ar fi propus la un mod mai de fara replica cred, dar nu
chiar asa.
>Care era libertatea lui de optiune cand deja intrebarea
>isi continea raspunsul si consecintele unui refuz erau vizibile cu ochiul
>liber?
Maica-mea, care a iesit la pensie din invatamantul liceal, a primit de mai
multe ori asemenea "oferte cu pistolul la tampla", a refuzat, invocand motive
stupide, pana la faptul ca nu are timp din cauza copilului mic si nimeni nu a
spanzurat-o. In plus, a avut si acel grad 1, despre care multi afirma ca nu se
lua decat daca erai in pcr. Lui taica-meu nu i s-a oferit niciodata asemenea
onoare, pentru ca avea "o hiba" la dosar. Mai mult ca sigur ca daca ar fi vrut,
ar fi fost acceptat, cunostea o multime de "tovarasi" si ar fi ajuns cel putin
director general in minister, dar nu a vrut.
>Cati dintre cei care
>au ingrosat randurile PCR au intrat *pentru a nu suferi consecintele unui
>refuz* fata de cei care au intrat *pentru a beneficia de avantaje*?!
Avantajele devenisera minore; erau deja prea multi si daca nu aveai ceva
relatii, puteai sa mananci cacat gratuit.
Care ar fi fost consecintele acelui refuz? Cunoasteti un caz, unul singur, in
care cineva care a refuzat sa intre in pcr, a fost maltratat, ori ceva in
sensul asta? NU EXISTA ASEMENEA CAZ!
>Adevarul si
>relevanta unei afirmatii nu depind de persoana care o face ci de afirmatia
>in sine, de aceea aceasta trebuie analizata intotdeauna separat.
Asa si Vadim are de multe ori dreptate cand afirma ca sistemul mafiot sufoca
tara.
>Prefer o
>afirmatie corecta si de bun simt a cuiva care a facut odinioara un compromis
>unor exagerari penibile ale altora ce se lauda cu trecutul lor nepatat.
De acord, dar sa nu conduca destinele unei tari. Paler, de exemplu, a fost un
nomenclaturist, dar atat timp cat nu se baga in politica, pot sa-l ascult si
vad ca nu de putine ori are dreptate.
>In
>cazul de fata cred ca mi-am exprimat suficient de clar preferinta pentru un
>anumit tip de discurs public. Nu am sa mai raspund celor care persista in
>credinta falsa cum ca E.C. se bucura de sprijinul meu total si neconditionat;
Acel tip de discurs este exact ce spera leprele frumos mascate in democrati. Ei
au facut ce au facut si acum apar unii ca dumneavoastra care nu pot sa li se
opuna atat timp cat nu exista dovezi fara echivoc, temei legal etc.
Eu va arat realitatea unei tari conduse inca de fosti comunisti, manevrati de
securisti. Dumneavoastra veniti cu discutii de salon.
Daca comunistii ar fi procedat ca dumneavoastra nici pana in Decembrie 1989 nu
reuseau sa conduca Romania si nici nu ar fi format acel om nou care reprezinta
majoritatea.
mihai.ch...@usa.net
> Din pacate categoriile pe care le-ati enumerat nu epuizeaza totalitatea
> posibilitatilor. De exemplu, un fost coleg de-al meu, politehnist, a primit
> intr'o seara un telefon acasa si a fost intrebat: "nu'i asa ca vrei sa fii
> membru de partid?". Care era libertatea lui de optiune cand deja intrebarea
> isi continea raspunsul si consecintele unui refuz erau vizibile cu ochiul
> liber? Ce ati fi facut intr'o astfel de situatie? Doar daca ati avut taria
> sa spuneti NU intr'un astfel de caz, aveti caderea morala sa va estimati in
> drept de a nu primi "lectii de democratie" de la un fost membru de partid
> la fel de "comunist" atunci precum dumneavoastra acum. Cati dintre cei care
> au ingrosat randurile PCR au intrat *pentru a nu suferi consecintele unui
> refuz* fata de cei care au intrat *pentru a beneficia de avantaje*?! v'ati
> gandit macar o clipa ca exista o distinctie intre cele doua categorii care
> trebuie clarificata pentru fiecare caz in parte?!
> Iar "lectia" de mai inainte nu este de democratie ci de civism. Adevarul si
> relevanta unei afirmatii nu depind de persoana care o face ci de afirmatia
> in sine, de aceea aceasta trebuie analizata intotdeauna separat. Prefer o
> afirmatie corecta si de bun simt a cuiva care a facut odinioara un compromis
> unor exagerari penibile ale altora ce se lauda cu trecutul lor nepatat. In
> cazul de fata cred ca mi-am exprimat suficient de clar preferinta pentru un
> anumit tip de discurs public. Nu am sa mai raspund celor care persista in
> credinta falsa cum ca E.C. se bucura de sprijinul meu total si neconditionat;
> cine a dorit sau a putut sa inteleaga, a facut-o deja.
>
> HST,
>
> M.M. de M.
>
In "Cazul Exupere" al lui Montherlant (poat am gresit ortografia), eroul
isi tot propune sa-si confrunte seful. Cind intr-o buna zi se decide s-o faca,
ajuns in fata acestuia se pisa pe el.
A fi meserias intr-un domeniu (genii cum le place unora sa se considere cu
alte cuvinte elite) nu excludea posibilitatea sa fii mediocru in orice
altceva, ceea ce este tipic la intelectualii(intelectualele) din Romania. Ca
si Constantinescu foarte multi intelectuali au demonstrat mediocritate in
relatii mult mai simple, lumesti, politice, economice, sociale. Nu este vorba
de a avea un trecut nepatat, este vorba sa nu te pisi pe tine in confruntarea
cu realitatea.
PETROLUL
>>Cati dintre cei care
>>au ingrosat randurile PCR au intrat *pentru a nu suferi consecintele unui
>>refuz* fata de cei care au intrat *pentru a beneficia de avantaje*?!
Din oportunism. Asta e realitatea." Pistolul in tampla " s'a numit de fapt
oportunism.
>
>>Prefer o
>>afirmatie corecta si de bun simt a cuiva care a facut odinioara un compromis
>>unor exagerari penibile ale altora ce se lauda cu trecutul lor nepatat.
>
>De acord, dar sa nu conduca destinele unei tari. Paler, de exemplu, a fost un
>nomenclaturist, dar atat timp cat nu se baga in politica, pot sa-l ascult si
>vad ca nu de putine ori are dreptate.
Paler si'a exprimat parerea de rau si a refuzat
orice functie politica. Toti ar trebui sa'i urmeze exemplu.
Dar ei fac invers. Sar din craca in craca spre varful pomului, unde fructele
sunt dulci, dulci...
Dar de unde nu'i, nici Dumnezeu nu poate cere.
PETROLUL
>Ca
>si Constantinescu foarte multi intelectuali au demonstrat mediocritate in
>relatii mult mai simple, lumesti, politice, economice, sociale
>. Nu este vorba
>de a avea un trecut nepatat, este vorba sa nu te pisi pe tine in confruntarea
>cu realitatea.
>
>M.C. de Cer
Ai o bere de la mine. Zii lui San Petru s'o
treaca in contul meu.
chiaburul monarhist
PETROLUL
>In iulie '96 Constantinescu a venit in SUA, si a poposit si in Los Angeles
>(la Cruceanu). Impresia care mi-a facut-o a fost proasta. La un moment s-a
>apucat sa recite (invatat pe de rost) un discurs patriotard. Penibil!
>I s-a pus in doua rinduri intrebarea: "cum poate exilul sa ajute Romania".
Si ei au impartit plicuri goale prin sala...pentru
ajutoare...
>Raspunsul lui a fost de genul: "voi stati bine aici si faceti lobby pentru
>noi, ca acolo acasa, e domeniul nostru". L-a dat exemplu pe Dorin Marian
>ca dovada ca are materie prima valoroasa care va ridica Romania spre cele
>mai inalte culmi.
Exact asa a fost si la NY . Cu remarca ca DM
este "master of ...something" din America si la fel si alti tineri cu care
colaboreaza strans (cred ca se referea la Diaconescu si Galbeni).
Daca mai avea macar vreo 14990 ca DM si Z.Petre jr.......
chiaburul monarhist
A666Z35
>Date: 3/8/99 9:46 PM Eastern Standard Time
>>I s-a pus in doua rinduri intrebarea: "cum poate exilul sa ajute Romania".
>
>Si ei au impartit plicuri goale prin sala...pentru
>ajutoare...
LOL LOL LOL. Data viitoare nu va mai fi nevoit sa se umileasca. Acum s-a pus si
el pe picioare. Nu-ti face griji ca vor aparea alte "sperante" ce trebuiesc
sprijinite.
>Daca mai avea macar vreo 14990 ca DM si Z.Petre jr.......
Sa fi avut 14990 DM(nu stiu cat insemna atunci in dolari), nici nu se mai baga
in politica. Se privatiza LOL LOL LOL.
mihai.ch...@usa.net
Marius Iacomi <iac...@nobulk.lpm.univ-montp2.fr> wrote:
> a66...@aol.com (A666Z35) scrise:
>
> Din pacate categoriile pe care le-ati enumerat nu epuizeaza totalitatea
> posibilitatilor. De exemplu, un fost coleg de-al meu, politehnist, a primit
> intr'o seara un telefon acasa si a fost intrebat: "nu'i asa ca vrei sa fii
> membru de partid?". Care era libertatea lui de optiune cand deja intrebarea
> isi continea raspunsul si consecintele unui refuz erau vizibile cu ochiul
> liber? Ce ati fi facut intr'o astfel de situatie? Doar daca ati avut taria
> sa spuneti NU intr'un astfel de caz, aveti caderea morala sa va estimati in
> drept de a nu primi "lectii de democratie" de la un fost membru de partid
> la fel de "comunist" atunci precum dumneavoastra acum. Cati dintre cei care
> au ingrosat randurile PCR au intrat *pentru a nu suferi consecintele unui
> refuz* fata de cei care au intrat *pentru a beneficia de avantaje*?! v'ati
> gandit macar o clipa ca exista o distinctie intre cele doua categorii care
> trebuie clarificata pentru fiecare caz in parte?!
> Iar "lectia" de mai inainte nu este de democratie ci de civism. Adevarul si
> relevanta unei afirmatii nu depind de persoana care o face ci de afirmatia
> in sine, de aceea aceasta trebuie analizata intotdeauna separat. Prefer o
> afirmatie corecta si de bun simt a cuiva care a facut odinioara un compromis
> unor exagerari penibile ale altora ce se lauda cu trecutul lor nepatat. In
> cazul de fata cred ca mi-am exprimat suficient de clar preferinta pentru un
> anumit tip de discurs public. Nu am sa mai raspund celor care persista in
> credinta falsa cum ca E.C. se bucura de sprijinul meu total si neconditionat;
> cine a dorit sau a putut sa inteleaga, a facut-o deja.
>
> HST,
>
> M.M. de M.
>
Sint citeva aspecte importante in biografia lui Constantinescu.
Parintii lui, unul originar din Craiova (sau de pe linga), celalalt din
Ploiesti (sau de pe linga) au lucrat in administratia statului in Basarabia.
Datorita ocuparii Basarabiei de catre sovietici s-au refugiat ca multi alti
basarabeni in tara neocupata. Ai lui s-au stabilit in Arges.
Este clar ca in familia lui nimeni nu-si facea visuri despre comunism.
Tinarul Emil, caruia ii placea sa citeasca foarte mult reuseste sa intre
la drept la inceputul anilor '60. Dupa cite stiu eu, in acea perioada
multi tineri proveniti din familii neproletare(fara origine sanatoasa) aveau
dificultati sa intre la liceu. Facultatea era inchisa pentru multi, iar
dreptul ce sa mai spun. Poate ma insel, poate mi se nazareste, dar cam asa
ceva am aflat. In fine, tinarul Constantinescu termina dreptul si devine
procuror. Sta in slujba vreo un an de zile si pe urma considera ca nu-i
sade bine in pozitia de procuror si doreste sa se recicleze: se apuca sa
studieze geologia. Nu vreau sa-i analizez motivele, cauzele care l-au
determinat sa-si schimbe cariera. Vreau doar sa subliniez ca acest om,
Constantinescu a avut o experienta mult prea bogata ca sa-si dea seama ce
inseamna comunismul. Cind in mod "deliberat" a intrat in partid el nu a fost
impins s-o faca cum sugereaza unii. El si-a ales-o!
Am cunoscut foarte multi basarabeni refugiati. Foarte multi au intrat in
partid din oportunism. Ei erau cel mai in masura sa aprecieze ce inseamna
comunismul, fiindca ei au fost primii care si-au pierdut agoniseala, rude si
prieteni. Cu toate acestea ei fost printre primii care au ingrosat rindurile
partidului, si asta datorita fricii! Am cunoscut un basarabean care a stat 16
ani in Gulag. Au fost initial 400 de insi deportati, dupa 16 ani au
supravietuit doar 4. Intors in Romania a inceput viata de la capat. Mi-a spus
ca a intrat in partid fiindca s-a saturat sa sufere. Viata lui a fost
intr-adevar o mare suferinta. Povestile lui te infiorau. Cu toate acestea el
a fost unul din cei care m-au turnat la secu. Nu pot sa-i port pica fiindca
il inteleg, de multe ori mi l-am imaginat prin tot ce a trecut ca sa mi-o
faca. Am auzit povesti asemanatoare despre basarabeni celebri. Nu le port
ranchiuna, dar ma revolta cind cineva le ia apararea ca acestia s-au inscris
in partid asa ca niste nevinovati, ca niste virgine din necunostiinta de
cauza. Au facut-o deliberat si sint responsabili de cacatul care l-au mincat.
Au fost exceptii, unul dintre ei le face cinste, ma gindesc la Goma!
M.C. de Cer
PS: azi ma duc cu sfintu Petru la o bere(pe banii lui Petrolul). hai noroc!
Marius Iacomi
>> Pai asta o zice E.C., eu ii explicam punctul de vedere.
> Sunteti de acord cu punctul lui de vedere?
Partial. "Une fois n'est pas coutume" si nu se pot trage concluzii gene-
ralizatoare pe baza unui singur articol. Editorialul lui C.N. este insa
cu adevarat de slaba calitate.
>>> Poate studentii din U.A.S.C.R.
>
>> Evident, lucrurile nu stau asa. Chiar nu ati avut niciodata experienta unor
>>sedinte impuse _tuturor_ studentilor seriei de catre vreun profesor mai zelos
>>intrat in sala cu cinci minute de terminarea cursului precedent pentru ca sa
>>nu ramana amfiteatrul gol?! [...]
> Destul de rar.
Chiar si asa rare cum ziceti, tot se pot trage unele concluzii din experiente.
Dealtfel chiar dumneavoastra o demonstrati ceva mai jos:
> Erau rari cei care o faceau din ravna.
Asta spune destul de multe; in primul rand ca distinctia de care vorbeam era
relativ clara si ca proportia celor "implicati sufleteste" (din arivism sau
convingere) in munca de partid era relativ redusa. In afara de asta, ajungeti
implicit sa recunoasteti ca si simplii studenti puteau cunoaste cate ceva din
"viata de organizatie".
>> Din pacate categoriile pe care le-ati enumerat nu epuizeaza totalitatea
>> posibilitatilor. De exemplu, un fost coleg de-al meu, politehnist, a primit
>> intr'o seara un telefon acasa si a fost intrebat: "nu'i asa ca vrei sa fii
>> membru de partid?"
> Am mari dubii privind mesajul acelui telefon. Este prima data cand aud asa
> ceva. Pe dumneavoastra va cred, dar pe amicul dumneavoastra politehnist, nu-l
> cred. Faptul ca i s-ar fi propus la un mod mai de fara replica cred, dar nu
> chiar asa.
Vedeti, aici se afla diferenta intre noi. Eu nu mi-as permite niciodata sa
pun la indoiala o afirmatie facuta in anumite conditii. Amicul meu mi-a spus
de povestea asta chiar a doua zi dupa ce se petrecuse si era extrem de suparat
pe sine ca nu avusese taria sa spuna nu. Nu era in nici un fel obligat sa imi
destainuie ce se intamplase. A facut-o fiindca simtea nevoia sa isi exprime
indignarea fata de procedeul care il lipsise de replica, fiindca i se indicase
insidios sa accepte o decizie deja luata de altii in locul lui. Nu are rost sa
intram in detalii; cert e insa ca el era inca de pe-atunci impotriva regimului
in modul cel mai net.
>> Cati dintre cei care au ingrosat randurile PCR au intrat *pentru a nu suferi
>> consecintele unui refuz* fata de cei care au intrat *pentru a beneficia de
>> avantaje*?!
> Avantajele devenisera minore; erau deja prea multi si daca nu aveai ceva
> relatii, puteai sa mananci cacat gratuit.
Stop. Calitatea de membru de partid nu insemna neaparat sa ingurgitezi asa
ceva. Numai arivistii si convinsii (rari) faceau din asta un obicei regulat.
Un membru oarecare se situa in general pe o pozitie traditional miserupista
fata de garagara oficiala pe care o privea ca pe un fel de zgomot de fond de
care nu poti scapa dar de care poti face abstractie. In afara de asta, mai
exista in principiu obligativitatea pierderii timpului la diverse sedinte din
an in pasti.
> Care ar fi fost consecintele acelui refuz? Cunoasteti un caz, unul singur,
> in care cineva care a refuzat sa intre in pcr, a fost maltratat, ori ceva
> in sensul asta? NU EXISTA ASEMENEA CAZ!
Intrebarea este inselatoare intrucat nu se poate spune cu precizie in ce
masura anumite consecinte fizice neplacute ar fi fost evitate de intrarea in
partid. Foarte probabil ca nimeni nu a fost maltratat ca o consecinta directa
a refuzului; pe de alta parte, e foarte probabil ca refuzul sa fi condus la
astfel de consecinte indirecte.
Insa nu la acest tip de neplaceri fizice ma refeream. Unui om i se poate
face viata imposibila in fel si chip. Intr'o societate anormala precum cea
din timpul odss, orice om era aflat la dispozitia bunului plac al unui grup
restrans de privilegiati. Daca o persoana nu iesea in evidenta cu nimic, era
mai putin probabil ca ea sa atraga "represalii" diverse din partea regimului.
Un om caruia i s'ar fi propus sa fie membru de partid si ar fi refuzat, s'ar
fi plasat automat in randul celor etichetati ca suspecti. Consecintele pe
linie profesionala, administrativa, economica, etc. pe care le-ar fi suferit
in urma refuzului le cunoastem cu totii.
Sa analizam pe scurt pozitia fata de alternativa acceptare/refuz a unui bun
profesionist care ar fi fost invitat sa faca parte din PCR. Pentru el, ca si
pentru marea majoritate a celor din jur, apartenenta la partid nu inseamna
nimic: exista un discurs oficial idiot repetat ca o litanie zilnica la radio,
in presa, la televizor, care se regaseste identic in documentele de partid.
Se stie ca acest discurs este religia oficiala fata de care daca iti exprimi
dezacordul esti prin definitie vinovat. A fi membru de partid nu e altceva
decat a poseda un obiect rectangular, cartonat si rosu cu care, in anumite
domenii de activitate, nu iesi in evidenta fata de cei din jur. Refuzul nu
atrage dupa sine nimic bun, oricum nu ai voie sa fii impotriva discursului
oficial. Acceptarea te face sa fii la fel cu ceilalti si sa duci o viata pe
cat de normala este posibil intr'o societate sucita. Daca accepti, nu ii dai
nimanui in cap, nu iti schimbi aria de preocupari -- doar trebuie din cand
in cand sa mai dai pe la intruniri pentru a ii asculta pe cei care stiu sa
vorbeasca atat de "frumos" limba de lemn. Atata doar ca faci un lucru fara
a fi convins de semnificatia lui.
Intr'un astfel de context, imi e greu sa il consider aprioric vinovat pe cel
profesionist care accepta invitatia pentru a nu atrage atentia "celor de sus"
si a nu isi inmormanta definitiv speranta de a face ceva in viitor, atunci
cand actiunea sa nu se rasfrange negativ asupra altora.
Cum spuneam, daca ati fost pus intr'o situatie concreta sa faceti o alegere
de acest tip si ati refuzat, aveti caderea morala sa ii criticati pe cei care
au acceptat. In ceea ce ma priveste, am dat si in scris explicatia ca "pentru
a fi membru de partid mai trebuie sa si crezi in asta", motivand astfel cum
se facea ca nu ma gaseam printre "cei mai buni dintre cei buni"; si totusi nu
mi-am permis niciodata sa ii judec pe acei dintre colegi care se inscrisesera
de sila in partid, sau sa le spun ca nu le accept parerile despre societate
prin prisma faptului ca avusesera inainte un carnet rosu.
> De acord, dar sa nu conduca destinele unei tari. Paler, de exemplu, a fost
> un nomenclaturist, dar atat timp cat nu se baga in politica, pot sa-l ascult
> si vad ca nu de putine ori are dreptate.
Doriti sa spuneti ca E.C. a fost un nomenclaturist si deci ca de aceea nu ar
trebui sa fie presedinte? Este comparabila calitatea de membru CC cu aceea de
membru simplu, o perioada secretar BOB prin rotatie la nivelul cel mai de jos?
>> In cazul de fata cred ca mi-am exprimat suficient de clar preferinta pentru
>> un anumit tip de discurs public. [...]
> Acel tip de discurs este exact ce spera leprele frumos mascate in democrati.
> Ei au facut ce au facut si acum apar unii ca dumneavoastra care nu pot sa li
> se opuna atat timp cat nu exista dovezi fara echivoc, temei legal etc.
Cumva propuneti sa renuntam la temeiul legalitatii si la necesitatea unor
dovezi rezonabile pentru acuzari? Pai sa imi fie cu iertare, asta este un
"must" la nivelul oricarei societati civilizate si democratice, n'are de-a
face cu sistemul comunist (care dealtfel actiona mai mult pe baza de probe
false sau nerelevante atunci cand se stabileau vinovatii). Vreti sa sugerati
ca trecerea la o societate normala trebuie facuta prin metode nedemocratice?
Care mai e diferenta atunci fata de "despotia luminata" a lui Iliescu? Ati
ramas la ideea politica de tip "unde esti tu, Tepes Doamne?!"? asta mergea
in Evul Mediu, acum ne aflam in prag de nou mileniu, taras-grapis societatea
a mai facut niscai pasi inainte de atunci.
> Eu va arat realitatea unei tari conduse inca de fosti comunisti, manevrati
> de securisti. Dumneavoastra veniti cu discutii de salon.
Tocmai ca nu sunt discutii de salon. Sistemul democratic trebuie sa se
impuna prin sine si nu sa fie impus cu ba^ta: asta nu se poate pentru ca ar
contrazice insasi esenta sa ca sistem. Atata vreme cat dumneavoastra si altii
veti sustine ca acesta este un discurs de salon, ceea ce va fi in Romania nu
se va numi democratie.
> Daca comunistii ar fi procedat ca dumneavoastra nici pana in Decembrie 1989
> nu reuseau sa conduca Romania si nici nu ar fi format acel om nou care
> reprezinta majoritatea.
Au incercat comunistii vreodata sa construiasca un sistem democratic in tara
noastra?
HST,
M.M. de M.
mihai.ch...@usa.net
> >> Din pacate categoriile pe care le-ati enumerat nu epuizeaza totalitatea
> >> posibilitatilor. De exemplu, un fost coleg de-al meu, politehnist, a primit
> >> intr'o seara un telefon acasa si a fost intrebat: "nu'i asa ca vrei sa fii
> >> membru de partid?"
>
> > Am mari dubii privind mesajul acelui telefon. Este prima data cand aud asa
> > ceva. Pe dumneavoastra va cred, dar pe amicul dumneavoastra politehnist,
nu-l
> > cred. Faptul ca i s-ar fi propus la un mod mai de fara replica cred, dar nu
> > chiar asa.
>
> Vedeti, aici se afla diferenta intre noi. Eu nu mi-as permite niciodata sa
> pun la indoiala o afirmatie facuta in anumite conditii. Amicul meu mi-a spus
> de povestea asta chiar a doua zi dupa ce se petrecuse si era extrem de suparat
> pe sine ca nu avusese taria sa spuna nu. Nu era in nici un fel obligat sa imi
> destainuie ce se intamplase. A facut-o fiindca simtea nevoia sa isi exprime
> indignarea fata de procedeul care il lipsise de replica, fiindca i se indicase
> insidios sa accepte o decizie deja luata de altii in locul lui. Nu are rost sa
> intram in detalii; cert e insa ca el era inca de pe-atunci impotriva regimului
> in modul cel mai net.
>
Poate acest coleg al d-voastra se tragea dintr-o familie, dintr-un mediu unde
nu obisnuise sa fie abrutizat. Probabil ca acest prieten nu cunostea
abuzurile verbale sau fizice. Poate ca acest coleg al d-voastra fusese pina
atunci izolat de realitate. Nu este de mirare. Foarte multe familii in
Romania isi izoleaza copiii de influentele nefaste ale mediului. Cunosc
nenumerate cazuri in care tineri de 20 de ani habar nu au sau nu au avut ce
insemna realul. Dar sa nu uitam ca in acelasi mediu romanesc, in care familii
mic burgheze isi cocoloseau odraslele, existau sute de mii de tineri expusi
din frageda tinerete celor mai grotesti abuzuri. Sa nu uitam ca acesti copii
au devenit unii dintre ei la rindul lor tartori, altii insa s-au rasculat
impotriva sistemului care ii abuzau. Personal am fugit la 15 ani de acasa (sa
scap de acel mediu de cocoloseala) si asemena lui Hemingway sau al lui Adrian
Zografu (Panait Istrati) am luat-o prin lume. Mi se pare ridicol cind citesc
ceea ce citesc acum, cu alte cuvinte relatarile lui M&MdeM. Exact ca in
literatura existentialista, sau absurda. Am mai spus de cazul Exupere,
totodata imi aduc aminte de romanul lui Dostoievski "5 nopti albe", sau de
piesa lui S.Becket "O banda de magnetofon", sau de nuvela lui Saul B.
"Traieste-ti clipa". Este vorba de oameni care nu au nici un contact cu
realitatea inconjuratoare, care nu sint capabili de decizii, care nu sint
capabili sa actioneze.
> >> Cati dintre cei care au ingrosat randurile PCR au intrat *pentru a nu
suferi
> >> consecintele unui refuz* fata de cei care au intrat *pentru a beneficia de
> >> avantaje*?!
>
> > Avantajele devenisera minore; erau deja prea multi si daca nu aveai ceva
> > relatii, puteai sa mananci cacat gratuit.
>
> Stop. Calitatea de membru de partid nu insemna neaparat sa ingurgitezi asa
> ceva. Numai arivistii si convinsii (rari) faceau din asta un obicei regulat.
> Un membru oarecare se situa in general pe o pozitie traditional miserupista
> fata de garagara oficiala pe care o privea ca pe un fel de zgomot de fond de
> care nu poti scapa dar de care poti face abstractie. In afara de asta, mai
> exista in principiu obligativitatea pierderii timpului la diverse sedinte din
> an in pasti.
M&MdeM descopera cavalerismul lui Don Quijote de la Mancha in personajul
arhetipal al romanului care ingurgiteaza "asa ceva".
D-le M&MdeM, trebuie sa spun ca pasajele tale vor deveni antologice. Sa-ti
motivezi mediocritatea prin atitea slalomuri logice asta este intr-adevar
ceva. Apropo de afirmatia pe care o faceti: "consecinte fizice neplacute ar fi
fost evitate de intrarea in partid" pare ati fi spus: "consecinte fizice
neplacute prin evitarea intrarii in vagin". D-le, dezvirginarea trebuie
sa o facem cu totii. Altfel ajungem ca scriitorul evreu/german/ceh Kafka
care s-a dezvirginat la 33 de ani si pina atunci a scris povesti absurde.
Vedeti d-voastra, daca prietenul politehnist s-ar fi dezvirginat mai de tinar
(adica ar fi bagat in pizda masii partidul precum am facut-o eu la 17 ani)
n-ati fi ajuns sa vorbiti atit de absurd. Sper ca ati inteles, ma refer la
prima experienta, la prima experienta de a confrunta realitatea, in ceea
ce ne priveste tortura unor imbecili conducind Romania.
Aposteriori eu te consider pe d-ta si prietenii tai vinovati. In primul rind
ca ati procedat ca si Kafka. In al doilea rind ca stati in pozitii, nu faceti
loc celor mai merituosi ca voi, celor care au avut curaj. Si in continuare
veti minca cacat cu tot felul de rationamente false.
> > De acord, dar sa nu conduca destinele unei tari. Paler, de exemplu, a fost
> > un nomenclaturist, dar atat timp cat nu se baga in politica, pot sa-l ascult
> > si vad ca nu de putine ori are dreptate.
>
> Doriti sa spuneti ca E.C. a fost un nomenclaturist si deci ca de aceea nu ar
> trebui sa fie presedinte? Este comparabila calitatea de membru CC cu aceea de
> membru simplu, o perioada secretar BOB prin rotatie la nivelul cel mai de jos?
D-le M&MdeM, esti de-a dreptul ridicol. Revoltator, crede-ma. Te vad un tip
destept, educat, manierat. Dar te rog intelege ca in viata exista si alte
valori care nu pot fi suplinite prin frica. Fricosii ar trebui sa inteleaga
sa se retraga din anumite pozitii, sa faca loc celor care merita.
> >> In cazul de fata cred ca mi-am exprimat suficient de clar preferinta pentru
> >> un anumit tip de discurs public. [...]
>
> > Acel tip de discurs este exact ce spera leprele frumos mascate in democrati.
> > Ei au facut ce au facut si acum apar unii ca dumneavoastra care nu pot sa li
> > se opuna atat timp cat nu exista dovezi fara echivoc, temei legal etc.
>
> Cumva propuneti sa renuntam la temeiul legalitatii si la necesitatea unor
> dovezi rezonabile pentru acuzari? Pai sa imi fie cu iertare, asta este un
> "must" la nivelul oricarei societati civilizate si democratice, n'are de-a
> face cu sistemul comunist (care dealtfel actiona mai mult pe baza de probe
> false sau nerelevante atunci cand se stabileau vinovatii). Vreti sa sugerati
> ca trecerea la o societate normala trebuie facuta prin metode nedemocratice?
> Care mai e diferenta atunci fata de "despotia luminata" a lui Iliescu? Ati
> ramas la ideea politica de tip "unde esti tu, Tepes Doamne?!"? asta mergea
> in Evul Mediu, acum ne aflam in prag de nou mileniu, taras-grapis societatea
> a mai facut niscai pasi inainte de atunci.
Legalitatea nu inseamna intotdeauna bun simt. O democratie ca SUA a demonstrat
ca un porc ordinar precum este Clinton poate scapa nepedepsit si totodata
poate sta cocotat in functia cea mai inalta in statul american. Dar ca intr-o
democratie avem si noi voie cei care am avut curajul sa infruntam sistemul,
sa fim inchisi, sa fim internati la nebuni, sa fim batuti mar de ne ieseau
excrementele din noi, de nu ne puteam misca luni de zile dupa cafteala pe
care o luam, avem si noi dreptul sa ne spunem cuvintul, sa obtinem o pozitie
din care glasul nostru sa fie auzit. Nu numai voi astia care ati supravietuit
cacindu-va pe voi.
> > Eu va arat realitatea unei tari conduse inca de fosti comunisti, manevrati
> > de securisti. Dumneavoastra veniti cu discutii de salon.
>
> Tocmai ca nu sunt discutii de salon. Sistemul democratic trebuie sa se
> impuna prin sine si nu sa fie impus cu ba^ta: asta nu se poate pentru ca ar
> contrazice insasi esenta sa ca sistem. Atata vreme cat dumneavoastra si altii
> veti sustine ca acesta este un discurs de salon, ceea ce va fi in Romania nu
> se va numi democratie.
Noi nu ne impunem cu bita fata de voi. Va lasam sa clacati. Noi am folosit
bita impotriva comunistilor in fata carora voi v-ati cacat pe voi.
> > Daca comunistii ar fi procedat ca dumneavoastra nici pana in Decembrie 1989
> > nu reuseau sa conduca Romania si nici nu ar fi format acel om nou care
> > reprezinta majoritatea.
>
> Au incercat comunistii vreodata sa construiasca un sistem democratic in tara
> noastra?
>
> HST,
>
> M.M. de M.
Este ridicol cind intr-o lume ca a noastra apar si astia cazuti din luna,
care nu au avut curajul sa miste un deget, care au fost apreciati pentru
merite profesionale si obedienta, care au avut o viata mediocra si stearsa,
iar acum cind pot si ei sa se exprime in spatele anonimatului isi creeaza
un discurs logic ca sa-si argumenteze existenta searbada a personajului
dostoievskian din "5 nopti albe".
M.C. de Cer
A666Z35
>Date: 3/8/99 11:35 PM Eastern Standard Time
>PS: azi ma duc cu sfintu Petru la o bere(pe banii lui Petrolul). hai noroc!
Platesc si eu o naveta!
Marius Iacomi
> Poate acest coleg al d-voastra se tragea dintr-o familie, dintr-un
> mediu unde nu obisnuise sa fie abrutizat. Probabil ca acest prieten
> nu cunostea abuzurile verbale sau fizice. Poate ca acest coleg al
> d-voastra fusese pina atunci izolat de realitate.
Cu niste "poate" se poate baga oceanul intr'o sticla. De ce credeti
ca numai viziunea dumneavoastra despre realitate este indreptatita
iar a altora nu?! De ce vi se pare ca scara valorilor pe care ati adop-
tat-o dumneavoastra este cea mai morala si a celorlalti nu?! La fel
de bine se poate ca acel coleg sa fi avut o perspectiva extrem de
precisa despre ceea ce se petrece in jur (si cunoscandu'l de mai
bine de 15 ani la data respectiva, imi ingadui sa cred ca stiu ceva
mai bine despre ce vorbesc decat dumneavoastra cand va dati cu
presupusul).
> Personal am fugit la 15 ani de acasa (sa scap de acel mediu de
> cocoloseala) si asemena lui Hemingway sau al lui Adrian Zografu
> (Panait Istrati) am luat-o prin lume.
Foarte bine, optiunea dumneavoastra se cere respectata. Nu aveti
insa caderea sa considerati ca ea este unica indreptatita in absolut.
Tot mesajul dumneavoastra este construit plecand de la ipoteza
nejustificata cum ca eu si acel coleg de-al meu am trait rupti de
realitate pana foarte tarziu. Dealtfel urmarea consecventa a acestei
idei in care pareti a crede cu tarie v'a facut sa sustineti mai jos idei
in contradictie cu faptele, lucru de care nici nu v'ati dat seama.
>> Cum spuneam, daca ati fost pus intr'o situatie concreta sa faceti o
>> alegere de acest tip si ati refuzat, aveti caderea morala sa ii criticati
>> pe cei care au acceptat. In ceea ce ma priveste, am dat si in scris
>> explicatia ca "pentru a fi membru de partid mai trebuie sa si crezi in
>> asta", motivand astfel cum se facea ca nu ma gaseam printre "cei
>> mai buni dintre cei buni"; si totusi nu mi-am permis niciodata sa ii
>> judec pe acei dintre colegi care se inscrisesera de sila in partid, sau
>> sa le spun ca nu le accept parerile despre societate prin prisma
>> faptului ca avusesera inainte un carnet rosu.
> D-le M&MdeM, trebuie sa spun ca pasajele tale vor deveni antologice.
> Sa-ti motivezi mediocritatea prin atitea slalomuri logice asta este
> intr-adevar ceva.
Cred mai curand ca pasajul dumneavoastra isi gaseste locul intr'o
antologie a lipsei de atentie (imi inchipui ca totusi aveti abilitatea de
a intelege suficient de bine limba romana).
Nu am facut nici o referire la mediocritate si nici nu am dorit sa "imi"
motivez ceva. Am spus ca o persoana are caderea sa se erijeze in
critic al unei situatii de acest tip doar daca s'a gasit intr'o situatie
cat de cat similara si a luat decizia pe care astazi o considera unica
posibila. Fireste ca un student mediocru nu ar fi primit niciodata un
astfel de telefon acasa pentru ca politica de cadre cerea sa fie inre-
gimentati in esenta cei mai buni din an. Un astfel de student care nu
a fost membru de partid nu imi pare aprioric cu nimic mai moral decat
altul care a fost pus intr'o situatie de a "alege" pentru ca asa doreau
tovarasii de la organizatie.
Iar batutul cu pumnul in piept de dupa decembrie '89 cum ca "nu as
fi acceptat in nici un caz daca mi s'ar fi propus asa ceva" suna pentru
mine un pic fals.
Intamplator, am avut ocazia sa refuz "onoarea" de a ma inscrie in
randurile partidului (desi insistenta cu care tovarasii ma invitau an
de an era probabil demna de o cauza mai buna) si sa motivez direct
securistului in civil care era profesorul de Socialism Stiintific (Ioan
Calin) ca ratiunea pentru care nu sunt membru de partid este faptul
ca nu cred in asta. Lucrul a ramas, scris de mana mea, la dosar. Este
drept ca nu am primit vreun telefon insinuant acasa, insa estimez ca
am caderea sa imi exprim un punct de vedere asupra celor care nu
au procedat in acest fel. Si totodata gasesc ca nu am de ce sa imi fie
rusine pentru nimic din ce am facut atunci.
> Aposteriori eu te consider pe d-ta si prietenii tai vinovati. In primul
> rind ca ati procedat ca si Kafka. In al doilea rind ca stati in pozitii,
> nu faceti loc celor mai merituosi ca voi, celor care au avut curaj.
Aposteriori... multi viteji s'arata. In ce fel m'am facut eu vinovat?
Concret, nu retorica gaunoasa, fara sa fi citit ce am scris.
Ce curaj i-a trebuit unui student mediocru sa nu intre in partid?
Prin ce e el mai merituos decat colegul meu care a terminat primul
din an una din cele doua facultati de prestigiu din Politehnica?!
In ce fel "stam noi in pozitii"?! Cine sunteti dumneavoastra ca sa
va permiteti sa ne cereti socoteala ca si cum "pozitia" in care va
aflati ar fi cea de detinator al adevarului si moralitatii supreme?
> D-le M&MdeM, esti de-a dreptul ridicol. Revoltator, crede-ma. Te
> vad un tip destept, educat, manierat. Dar te rog intelege ca in viata
> exista si alte valori care nu pot fi suplinite prin frica. Fricosii ar
> trebui sa inteleaga sa se retraga din anumite pozitii, sa faca loc
> celor care merita.
Domnule -- hai sa zicem "Chivulescu", care sunteti atat de curajos
incat nu stiti sa va sustineti opinia dindaratul numelui real -- daca
ati fi urmarit cu o oarecare atentie ce s'a scris pe acest grup de
discutii, ati fi aflat ca remarcile dumneavoastra despre frica sunt la
fel de potrivite ca nuca in perete.
> Legalitatea nu inseamna intotdeauna bun simt. [...]
Nu, desigur. Legalitatea inseamna legalitate si atat. Bunul simt
rimeaza cu civilizatia.
> Nu numai voi astia care ati supravietuit cacindu-va pe voi.
Deh, daca atat ati reusit sa scrieti dupa ce ati infruntat regimul...
> Noi nu ne impunem cu bita fata de voi. Va lasam sa clacati. Noi
> am folosit bita impotriva comunistilor in fata carora voi v-ati
> cacat pe voi.
Vad ca aveti o obsesie scatologica. Va sfatuiesc sa renuntati la ea
atunci cand va exprimati in public. In alta ordine de idei, categoriile
de "noi", "voi" si "comunisti" mi se par destul de vag definite si nu
imi este catusi de putin clar cum se distribuie persoanele de fata
sau despre care se vorbeste intre aceste trei categorii. Indiferent de
ce definitii veti scoate, parerea mea umila este ca "ba^ta" trebuie
folosita in cazurile prevazute de lege si nu de impartirea arbitrara
in categorii dupa bunul plac al unui oarecare convins de dreptatea
lui ultima.
> Este ridicol cind intr-o lume ca a noastra apar si astia cazuti din
> luna, care nu au avut curajul sa miste un deget, care au fost
> apreciati pentru merite profesionale si obedienta, care au avut o
> viata mediocra si stearsa, iar acum cind pot si ei sa se exprime in
> spatele anonimatului isi creeaza un discurs logic ca sa-si argu-
> menteze existenta searbada a personajului dostoievskian din
> "5 nopti albe".
In lumina celor anterioare, mi se pare evident ca la ora actuala
sunteti incapabil sa produceti altceva decat pareri preconcepute.
Cu acestea, o discutie normala si civilizata este imposibila. Daca
nu veti renunta la trambitarea acestora pe post de argumente
retorice si nu va veti civiliza limbajul, puteti fi sigur ca ma veti
pierde definitiv ca interlocutor.
M.M. de M.
mihai.ch...@usa.net
Marius Iacomi <iac...@nobulk.lpm.univ-montp2.fr> wrote:
> mihai.ch...@usa.net scrise:
>
> Fireste ca un student mediocru nu ar fi primit niciodata un
> astfel de telefon acasa pentru ca politica de cadre cerea sa fie inre-
> gimentati in esenta cei mai buni din an. Un astfel de student care nu
> a fost membru de partid nu imi pare aprioric cu nimic mai moral decat
> altul care a fost pus intr'o situatie de a "alege" pentru ca asa doreau
> tovarasii de la organizatie.
.................................
> colegul meu care a terminat primul
> din an una din cele doua facultati de prestigiu din Politehnica?!
> In ce fel "stam noi in pozitii"?! Cine sunteti dumneavoastra ca sa
> va permiteti sa ne cereti socoteala ca si cum "pozitia" in care va
> aflati ar fi cea de detinator al adevarului si moralitatii supreme?
> Iar batutul cu pumnul in piept de dupa decembrie '89 cum ca "nu as
> fi acceptat in nici un caz daca mi s'ar fi propus asa ceva" suna pentru
> mine un pic fals.
Sper ca nu ma asociati cu cei "de dupa '89"?
(eu am fost trimis in exil in '77).
> Domnule -- hai sa zicem "Chivulescu", care sunteti atat de curajos
> incat nu stiti sa va sustineti opinia dindaratul numelui real -- daca
> ati fi urmarit cu o oarecare atentie ce s'a scris pe acest grup de
> discutii, ati fi aflat ca remarcile dumneavoastra despre frica sunt la
> fel de potrivite ca nuca in perete.
Doua intrebari:
1) hai sa zicem "Chivulescu" ?????
2) ati fi aflat ca remarcile dumneavoastra despre frica sunt la
fel de potrivite ca nuca in perete????????????
>
> In lumina celor anterioare, mi se pare evident ca la ora actuala
> sunteti incapabil sa produceti altceva decat pareri preconcepute.
> Cu acestea, o discutie normala si civilizata este imposibila. Daca
> nu veti renunta la trambitarea acestora pe post de argumente
> retorice si nu va veti civiliza limbajul, puteti fi sigur ca ma veti
> pierde definitiv ca interlocutor.
>
> M.M. de M.
D-le Iacomi,
Sincer imi pare rau ca m-am ratoit la d-voastra. Ca sa fiu sincer pina
la capat, ma zgindare elitismul pe care-l afisati. Cu alte cuvinte sintaxa.
Unde-i realul? Nu intelegeti ca e o hiba la mijloc? Nu intelegeti ca aceeasi
hiba o are Constantinescu si cei care l-au promovat?
Pentru mine viata este formata din imagini traite, imagini nazuite, imagini
inspirate din lecturi, imagini impartasite de catre semenii mei.
Asemenea umbrelor din pestera lui Platon, jocul combinatoric al imaginilor
poate produce cele mai interesante alcatuiri. Exista o disciplina pentru
acest fenomen, indus prin cunoastere. Asemena maieuticii el te conduce
spre adevar.
Umbrele d-tale sint plate, unidimensionale, sumbre, triste, fara culoare,
searbade. Cele pe care le vad eu sint patrunse de viata, de fiinta. Rostirea
pe care ele o produc este plina de intelesuri, este cuprinzatoare. Ale d-tale
sint amorfe.
Moralitatea unei existente sta sub sceptrul comuniunii cu viata: in ce masura
se opune ea trairii, in ce masura contribuie ea la imortalitate.
Mediocritatea unui geniu precum Mozart este evidenta in felul in care a
clacat-o in traire. Atita timp cit a fost purtat in viata de catre tatal sau
mediocritatea lui ca om era invizibila. Sint nenumerate astfel de exemple.
Sa te culci flamind, sa dormi ca iepurii vesnic la pinda, sa te trezesti
cu tovarasul de drum lasindu-te fara bani, fara haine intr-o zi de iarna
geroasa, sa fii in mijlocul cimpului intr-o lume a nimanui, sa supravietuiesti
din nimic, undeva intre cer si pamint fara nici un punct de referinta
decit setea si foamea care te indeamna sa cauti, sa gasesti, ca sa existi.
Ai certitudinea singuratatii tale, a faptului ca esti un naufragiat, abandonat
undeva unde nici o fiinta nu va ajunge. Nu mai crezi in ajutorul nimanui si
atunci descoperi resursele imense ce salasuiesc in tine, in trupul si mintea
ta. Descoperi potentialul imens ce zace ascuns undeva in noi, in fiecare
si in momentul acela orizontul nesfarsit ce se desprinde in fata ochilor
tai in loc sa te nelinisteasca, te incinta, te imbie spre contemplarea in
fiinta. Din aceste clipe, trairi care ocupa dintr-o data tot golul care
te inconjoara, te ridici fiindca nu mai esti strivit la pamint.
D-le Iacomi, te simt lipsit de inteles pentru profunzimea fiintei umane.
O incorsetezi in sintaxa. Viata, crede-ma, nu este axiomatica. La baza
existentei sta haosul.
Romania are nevoie de politicieni care sa se ridice la marimea rolului
lor. Din pacate ei sint mediocri (asta nu exclude faptul ca sint genii
in profesiile lor).
A666Z35
>Date: 3/9/99 5:48 AM Eastern Standard Time
> In afara de asta, ajungeti
>implicit sa recunoasteti ca si simplii studenti puteau cunoaste cate ceva din
>"viata de organizatie".
Cu marea diferenta ca "simplii studenti" nu au semnat o cerere de inrolare, sau
numiti-o cum doriti, in pcr.
> Amicul meu mi-a spus
>de povestea asta chiar a doua zi dupa ce se petrecuse si era extrem de
>suparat
>pe sine ca nu avusese taria sa spuna nu.
Este dreptul dumneavoastra sa-l credeti si al meu sa nu-l cred.
Nu este rolul meu sa fac scenarii, dar de ce n-ar fi plauzibil ca omul
acceptase mai demult o asemenea "invitatie", formulata totusi in alti termeni,
daca am admite ca nu el a cerut, dar nestiind cum sa se "justifice" amicilor cu
care presupun ca discuta contra regimului, a gasit cea mai convenabila "scuza"
cu telefonul.
> Stop. Calitatea de membru de partid nu insemna neaparat sa ingurgitezi asa
>ceva.
Oricum este ceva jenant, in primul rand pentru cei care in particular se aratau
impotriva.
>Consecintele pe
>linie profesionala, administrativa, economica, etc. pe care le-ar fi suferit
>in urma refuzului le cunoastem cu totii.
Sa nu-si poata da doctoratul, sa nu fie numit sef decat la nivel inferior, sa
nu beneficieze de deplasari platite in strainatate si cam atat.
>A fi membru de partid nu e altceva
>decat a poseda un obiect rectangular, cartonat si rosu cu care, in anumite
>domenii de activitate, nu iesi in evidenta fata de cei din jur.
Iar in altele, puteai fi imun in fata militienilor. Un membru pcr nu putea fi
arestat decat daca mai intai partidul hotara sa-l dea afara din glorioasele lui
randuri. Nu vi se pare o discriminare cumplita?
>Acceptarea te face sa fii la fel cu ceilalti si sa duci o viata pe
>cat de normala este posibil intr'o societate sucita.
Nu cred. Daca ar fi fost 2 candidati pentru un post, cu aceeasi pregatire,
chiar daca s-ar fi sustinut un concurs, este sigur ca pcr-istul castiga, chiar
daca nemembrul ar fi facut o lucrare mai buna.
> Intr'un astfel de context, imi e greu sa il consider aprioric vinovat pe cel
>profesionist care accepta invitatia pentru a nu atrage atentia "celor de sus"
>si a nu isi inmormanta definitiv speranta de a face ceva in viitor, atunci
>cand actiunea sa nu se rasfrange negativ asupra altora.
Eu nu vreau ca un asemenea om sa intre in puscarie. Nu are decat sa-si
demonstreze calitatile profesionale, dar sa aiba decenta ca sa stea separat de
viata politica, mai cu seama de alte partide decat cele de extractie comunista.
> Cum spuneam, daca ati fost pus intr'o situatie concreta sa faceti o alegere
>de acest tip si ati refuzat, aveti caderea morala sa ii criticati pe cei care
>au acceptat.
Am fost pus intr-o situatie cu mult mai grava decat sa refuz a intra in pcr,
dar nu asta este subiectul discutiei si nu am de gand sa postez faptele mele de
care nimanui nu i-ar fi rusine.
>In ceea ce ma priveste, am dat si in scris explicatia ca "pentru
>a fi membru de partid mai trebuie sa si crezi in asta", motivand astfel cum
>se facea ca nu ma gaseam printre "cei mai buni dintre cei buni"
Deci se putea, dar nu oricine era dispus sa aiba coloana necurbata.
; si totusi nu
>mi-am permis niciodata sa ii judec pe acei dintre colegi care se inscrisesera
>de sila in partid, sau sa le spun ca nu le accept parerile despre societate
>prin prisma faptului ca avusesera inainte un carnet rosu.
Vi se pare normal sa reprezinte partide si sisteme de valori pe care fostul lor
partid scuipa? Mie nu mi se pare normal. Din punctul asta de vedere, Vadim,
Paunescu, Verdet etc. au un bunsimt ce lipseste multora ce ieri erau in pcr, de
frica de a refuza, din oportunism, ori mai stiu eu ce motiv, iar astazi
reprezinta partide, cum am mai spus, pe care pcr scuipa.
>
> Doriti sa spuneti ca E.C. a fost un nomenclaturist si deci ca de aceea nu ar
>trebui sa fie presedinte?
Nu a fost nomenclaturist, nu neaparat ca n-ar fi dorit, dar oricum a fost cel
putin un cacacios care n-a rezistat tentatiei, sau invitatiei, de a intra in
pcr. Sunteti sigur ca Milu nu a cerut absolut de buna voie sa intre in pcr?
Daca este un bun profesor, bravo lui, dar nu poate avea calitatea morala de a
reprezenta fortele democrate; pacatul a fost la desemnarea lui in candidatura
pentru presedintie, nu acum. Acum se vad rezultatele.
>Este comparabila calitatea de membru CC cu aceea de
>membru simplu, o perioada secretar BOB prin rotatie la nivelul cel mai de
>jos?
Chestie de sansa, relatii etc.
> Cumva propuneti sa renuntam la temeiul legalitatii si la necesitatea unor
>dovezi rezonabile pentru acuzari?
Presupun schimbare unor legi fata de dreptul fostilor pcr-isti, securisti si
turnatori de a ocupa locuri in administratia de stat, ori macar schimbarea
criteriilor de selectie in a fi acceptat in partide cu o doctrina evident opusa
partidului unic. Presupun o demascare imediata a tuturor securistilor si a
turnatorilor.
>Vreti sa sugerati
>ca trecerea la o societate normala trebuie facuta prin metode nedemocratice?
Nu, doar pe baza unor legi mai dure privind accesul fostilor, nu mai repet.
>> Daca comunistii ar fi procedat ca dumneavoastra nici pana in Decembrie 1989
>> nu reuseau sa conduca Romania si nici nu ar fi format acel om nou care
>> reprezinta majoritatea.
>
>
> Au incercat comunistii vreodata sa construiasca un sistem democratic in tara
>noastra?
>
Nu, dar au construit un sistem si mai ales acel om nou, constructie care va
dura cel putin cat prevedea Brucan, dar innumarand de astazi, nu de acum 10
ani.
Borfasa
<Mediocritatea unui geniu precum Mozart este evidenta in felul in care a
<clacat-o in traire. Atita timp cit a fost purtat in viata de catre tatal <sau
<mediocritatea lui ca om era invizibila.
Te-ai intilnit cumva cu Maestrul prin ceruri unde zici ca esti? Ai stat cumva
la o berica cu el? Ce mai zice?
Marius Iacomi
>> Iar batutul cu pumnul in piept de dupa decembrie '89 cum ca "nu as
>> fi acceptat in nici un caz daca mi s'ar fi propus asa ceva" suna pentru
>> mine un pic fals.
> Sper ca nu ma asociati cu cei "de dupa '89"?
> (eu am fost trimis in exil in '77).
Desigur, nu. Ma refeream la un caz generic de mandru nemembru de partid si
nu la vreunul concret.
> Doua intrebari:
> 1) hai sa zicem "Chivulescu" ?????
... sau mai curand A. Ratiu?!
> 2) ati fi aflat ca remarcile dumneavoastra despre frica sunt la
> fel de potrivite ca nuca in perete????????????
... in cazul particular al interlocutorilor dumneavoastra.
> Sincer imi pare rau ca m-am ratoit la d-voastra. Ca sa fiu sincer pina
> la capat, ma zgindare elitismul pe care-l afisati.
Voi pune si eu o intrebare sincera: ce vi se pare "elitist" in ceea ce
sustin? Din punctul meu de vedere, bunul simt comun care imi spune ca
odata ce am inteles un principiu, sa nu o "dau cotita" eludandu'l in
ideea ca "merge si-asa", este unicul implicat in analiza.
> Umbrele d-tale sint plate, unidimensionale, sumbre, triste, fara
> culoare, searbade. Cele pe care le vad eu sint patrunse de viata, de
> fiinta. Rostirea pe care ele o produc este plina de intelesuri, este
> cuprinzatoare. Ale d-tale sint amorfe.
Evident, chestie de gust si de punct de vedere. Gasesc ca pentru un
anumit tip de subiecte, pastratul ideilor cat mai simple si lipsite de
zgomot de fond retoric este mult mai adecvat.
> Mediocritatea unui geniu precum Mozart este evidenta in felul in care
> a clacat-o in traire. Atita timp cit a fost purtat in viata de catre
> tatal sau mediocritatea lui ca om era invizibila. Sint nenumerate
> astfel de exemple.
Daca luati drept bune fabulatiile hollywoodiene dupa piesa lui Schafer,
nu e de mirare ca ajungeti sa sustineti "mediocritatea" omului Mozart.
Dan Grigore isi explica ideea in felul urmator: geniul lui Mozart fiind
absolut inimaginabil pentru niste muritori de rand, el este prezentat
prin hipertrofierea componentei ludice a caracterului sau. Astfel ni se
da posibilitatea sa ne comparam prin ceva cu persoana care a intruchipat
intr'o masura nemaintalnita tipologia geniului: putem sa ne simtim ca
niste "egali" ai lui Mozart--omul de viata, ba chiar superiori (pers-
pectiva din care putem sa ne apropiem intrucatva si de geniul sau).
As merge chiar mai departe decat Dan Grigore, spunand ca exista o pre-
dispozitie nativa la roma^ni sa demitizeze orice persoana cu anumite
calitati intr'un domeniu oarecare prin inferiorizarea ei: "dom'le, oi
fi tu mare si tare ca specialist, da' ca om nu dau doi bani pe tine!".
Psihologic, aceasta se explica prin dorinta de dominare cu orice pret,
de a nu se simti inferior: exista o inclinare pe care eu nu o inteleg,
de a se compara intotdeauna pe sine cu celalalt si de a cauta insistent
un criteriu conform caruia celalalt e mai prost.
In realitate, Mozart nu era atat de caricatural si de mediocru pe cat
pareti a crede. In afara de aceasta, sistemul dumneavoastra de referinta
nu este unic si universal valabil, acceptati ca Mozart putea avea o
viziune diferita, la fel de corecta ca si a dumneavoastra. Daca mai dati
exemple, alegeti-le mai cu bagare de seama.
Revenind la tema demitizarii la romani, aceasta este sensibila in multe
luari de pozitie pe scr. Pana la un punct, ea este daca nu justificata,
cel putin de inteles. Atunci cand intra in domeniul obsesional si incep
sa apara ipotezele abracadabrante nelegate de subiectul discutiei care
vizeaza inferiorizarea interlocutorului sau a unei terte persoane, din
perspectiva mea ceva nu mai este in regula. Exemplu tipic:
> D-le Iacomi, te simt lipsit de inteles pentru profunzimea fiintei umane.
> O incorsetezi in sintaxa. Viata, crede-ma, nu este axiomatica. La baza
> existentei sta haosul.
Cata vreme habar nu aveti cine sunt ca om (lucru care dealtfel nu are
nici o conexiune cu discutia de fata sau cu tematica scr), o astfel de
remarca e deplasata si diversionista intrucat deturneaza atentia de la
fondul chestiunii.
> Romania are nevoie de politicieni care sa se ridice la marimea rolului
> lor. Din pacate ei sint mediocri (asta nu exclude faptul ca sint genii
> in profesiile lor).
Romania are nevoie de politicieni buni. Atata tot. Restul e nerelevant.
Insa nu despre asta vorbeam.
M.M. de M.
clarinne
mihai.ch...@usa.net wrote in message :
>D-le Iacomi,
>Sincer imi pare rau ca m-am ratoit la d-voastra.
De fiecare data ma incearca si pe mine aceleasi regrete...
>Ca sa fiu sincer pina
>la capat, ma zgindare elitismul pe care-l afisati.
Ca sa fiu mai precisa, ori de cate ori ma zgandare acelasi lucru.
>Pentru mine viata este formata din imagini traite, imagini nazuite,
imagini
>inspirate din lecturi, imagini impartasite de catre semenii mei.
>Asemenea umbrelor din pestera lui Platon, jocul combinatoric al
imaginilor
>poate produce cele mai interesante alcatuiri.
Aveti o viziune foarte romantica depsre viata, ca sa nu spun oarecum
exaltata. Dar sunt intru totul de acord cu dvs. ca viata ar trebui
vazuta astfel. Din nefericire, insa, viata majoritatii oamenilor este
compusa numai din platitudini. Mult prea putini se pot lauda ca pot
trai viata asemeni dvs. Si, intrucat sunteti aproape o exceptie, nu
incercati sa faceti din cazul dvs. o pilda de urmat.
>Umbrele d-tale sint plate, unidimensionale, sumbre, triste, fara
culoare,
>searbade. Cele pe care le vad eu sint patrunse de viata, de fiinta.
Rostirea
>pe care ele o produc este plina de intelesuri, este cuprinzatoare.
Ale d-tale
>sint amorfe.
Am impresia ca sunteti a treia persoana care ii spune acelasi lucru.
De fapt cred ca nimic altceva nu i se poate reprosa. Este o fiinta
aproape perfecta. Atat de perfecta, incat da impresia ca este ireal.
Parerea mea finala este aceea ca d-l Iacomi este foarte constient de
imaginea pe care o ofera si cred ca aceasta imagine il satisface pe
de-a intregul. S-ar putea chiar sa fie o masca. De aceea este inutil,
in opinia mea, sa fie criticat. Fiecare om are dreptul sa dea despre
el imaginea care i se pare cea mai convenabila. Criticile nu isi au
rostul decat atunci cand "subiectul", nefiind constient de propria sa
imagine, poate fi ajutat sa se indrepte, punandu-i-se in fata o
oglinda. Nu este catusi de putin cazul d-lui Iacomi, va asigur. Dansul
se cunoaste cum dvs. nu veti fi capabil sa va cunoasteti vreodata.
Lumea in care evolueaza este precum sala oglinzilor din palatul de la
Versailles.
>Sa te culci flamind, sa dormi ca iepurii vesnic la pinda, sa te
trezesti
>cu tovarasul de drum lasindu-te fara bani, fara haine intr-o zi de
iarna
>geroasa, sa fii in mijlocul cimpului intr-o lume a nimanui, sa
supravietuiesti
>din nimic, undeva intre cer si pamint fara nici un punct de referinta
>decit setea si foamea care te indeamna sa cauti, sa gasesti, ca sa
existi.
>Ai certitudinea singuratatii tale, a faptului ca esti un naufragiat,
abandonat
>undeva unde nici o fiinta nu va ajunge. Nu mai crezi in ajutorul
nimanui si
>atunci descoperi resursele imense ce salasuiesc in tine, in trupul si
mintea
>ta. Descoperi potentialul imens ce zace ascuns undeva in noi, in
fiecare
>si in momentul acela orizontul nesfarsit ce se desprinde in fata
ochilor
>tai in loc sa te nelinisteasca, te incinta, te imbie spre
contemplarea in
>fiinta. Din aceste clipe, trairi care ocupa dintr-o data tot golul
care
>te inconjoara, te ridici fiindca nu mai esti strivit la pamint.
Este extrem de frumos ceea ce spuneti si, inca o data, foarte
romantic, dar cred ca veti admite faptul ca prea putini oameni isi
doresc o asemenea existenta, vreau sa spun ca ceea ce descrieti dvs.
reprezinta un ideal ravnit numai in romane. Este un ideal spre care
oamenii obisnuiti aspira in timp ce isi fac lectura sau privesc un
film, asezati foarte confortabil intr-un fotoliu ergonomic, cat mai
aproape de statia de climatizare. Este, pentru multi, o tehnica de
deculpabilizare, de a da existentei proprii un sens, daca vreti.
>Viata, crede-ma, nu este axiomatica. La baza
>existentei sta haosul.
Este perfect adevarat ceea ce spuneti. De fapt ati atins aici propriul
meu crez filozofic. Insa eu cred ca "existenta" ca notiune filozofica
este asa cum o descrieti dvs. si nu "viata" in sine, vreau sa spun
viata unui individ oarecare, caci aceasta din urma este, de fapt, cel
mai banal si mai lipsit de glorie lucru cu putinta.
clarinne
Marius Iacomi wrote in message:
> Intamplator, am avut ocazia sa refuz "onoarea" de a ma inscrie in
>randurile partidului (desi insistenta cu care tovarasii ma invitau an
>de an era probabil demna de o cauza mai buna) si sa motivez direct
>securistului in civil care era profesorul de Socialism Stiintific
(Ioan
>Calin) ca ratiunea pentru care nu sunt membru de partid este faptul
>ca nu cred in asta. Lucrul a ramas, scris de mana mea, la dosar. Este
>drept ca nu am primit vreun telefon insinuant acasa, insa estimez ca
>am caderea sa imi exprim un punct de vedere asupra celor care nu
>au procedat in acest fel. Si totodata gasesc ca nu am de ce sa imi
fie
>rusine pentru nimic din ce am facut atunci.
De fapt nu exista o diferenta prea mare intre dvs. si d-l Chivulescu,
vreau sa spun ca amandoi (si mai sunt in opinia mea si altii pe SCR
care aluneca in acelasi pacat, de exemplu A666Z35) "idealizati"
oarecum notiunea de "membru de partid". Unii o fac probabil dintr-un
sentiment de vinovatie, altii poate ca sa-si justifice felul in care
au pierdut un tren la un anumit moment din viata, altii doar ca sa-si
"exorcizeze" niste fantasme.
Ceea ce am a spune nu este neaparat in legatura cu mesajul dvs., ci cu
toata suita din care acesta face parte. Imi cer, in consecinta, scuze
pentru intromisiune.
In opinia mea exista o prapastie intre ceea ce ar fi trebuit sa fie un
membru de partid si ceea ce era in realitate. Cu exceptia catorva
"sefi" din sfere foarte inalte, ceilalti erau membri de partid numai
cu numele. Pe ei nu-i interesa decat sa le fie cald si bine, in limita
posibilului. Da, erau oportunisti, veti spune. Si ce e rau in asta?
Oportunismul este un fenomen natural, este un gaj al supravieturii,
indivizii oportunisti sunt de fapt cei care se adapteaza cel mai bine
la mediu. Lucrurile erau cat se poate de simple: "a fi" membru de
partid inseamna a spera, eventual, cateva "raze de soare" intr-o
existenta cenusie, "a nu fi" inseamna a accepta pentru totdeauna
intunericul. Nimic din toate astea nu avea ceva de-a face cu ideologia
comunista sau cu adeziunea. Si cred ca acest lucru a dus in cele din
urma la caderea comunismului in Romania. Ceausescu se baza pe
milioanele de comunisti pe care ii "fabricase" cu sila, credea ca cei
care optasera pentru carnetul rosu o facusera din convingere
revolutionara si ca vor fi mereu alaturi de el. Ori realitatea era cu
totul alta. Membrii de partid erau cei care il urau pe Ceausescu cel
mai tare, pentru ca ei erau in ultima instanta cei mai lipsiti de
perspective. Cand Ceausescu a cazut, nu l-a urmat nimeni pentru ca de
fapt nimeni nu credea in bazaconiile sale (si in nici un caz fostii
mebri de partid, care stiau mai bine decat toti ce ii putea de fapt
pielea).
Cine nu devenea membru de partid, vreau sa intreb? Cei care nu aveau
nimic de pierdut si nimic de castigat. Ii voi exclude din principiu pe
"eroi", pentru ca acestia erau intr-o evidenta minoritate. D-l Iacomi,
dvs. ati fost unul dintre ei, in mod sigur, intrucat spuneti ca ati
refuzat sa deveniti membru de partid pentru ca nu credeati in aceasta
ideologie (de parca ar fi crezut cineva?) Desi student, trebuie sa fi
fost constient de repercursiunile pe care o asemenea decizie urma sa
le aiba asupra carierei dvs. Dar poate ca faceati de fapt parte dintre
cei care nu aveau nici de pierdut, nici de castigat de pe urma acestei
decizii. Cine erau acestia de fapt? Hai sa vedem:
Erau mai intai cei cu rude in strainatate. Ei oricum n-ar fi fost
acceptati in partid, chiar daca ar fi vrut. In afara de asta ei erau
"fericitii" societatii, erau cei care primeau pachete cu fel de fel de
minunatii care trezeau invidia amaratilor si pe care le vindeau la
bursa neagra, erau cei care puteau sa-si viziteze rudele in occident,
sa plece ca turisti, ba chiar sa plece definitiv din tara. Ar fi
trebuit sa fie nebuni ca sa cedeze toate aceste avantaje contra
carnetului rosu de partid. In timpul acesta, nefericitii cu "dosar"
curat nu aveau nici cea mai mica sansa sa primeasca vreun pasaport
vreodata. Singura posibilitate, eventuala, de a vedea restul lumii,
macar intr-o excursie cat de mica, era de a deveni membri de partid
(si nici atunci, desigur).
Erau apoi cei fara studii superioare, care stiau ca vor ramane toata
viata lor pe aceeasi "functie", care nu aveau deci nici o posibilitate
de a promova, de a-si face o cariera. La ce le-ar fi trebuit acestora
sa se lege la cap fara sa-i doara? Putinii care o faceau, o faceau,
cred, din convingere, sau din dorinta fierbinte de a calatori in
strainatate.
Si mai erau, desigur, ratatii din principiu, pe care "partidul" nu
s-ar fi gandit niciodata sa-i inglobeze in randurile sale. Este foarte
simplu pentru acestia sa treaca drept "eroi" in momentul de fata.
Sa-i luam acum pe cei cu studii superioare. Cei mai buni studenti, ca
d-l Iacomi, erau racolati inca din facultate, este adevarat, dar nu
pentru ca cei care ii indemnau ar fi fost ei insisi convinsi de
"maretia" acestei decizii, ci pentru ca incercau sa-i sfatuiasca cat
mai bine. Caci acesti studenti aveau sanse mari de a avansa in viata
(atat cat era posibil intr-o tara comunista), de a avea o functie
universitara, de a participa la Congrese Internationale si daca n-ar
fi devenit inca din vremea studentiei membri de partid, ceva mai
tarziu ar fi gasit absolut toate portile inchise. Ca sa promovezi de
la asistent universitar la conferentiar, de exemplu, nu se punea
conditia sa ai un doctorat, insa era obligatoriu sa fii membru de
partid. Numai inconstientii ar fi refuzat aceasta "formalitate" sau
cei care stiau ca oricum nu vor mai face multi purici in Romania, caci
nenumaratele lor rude (sau prietenii) din strainatate ii vor ajuta sa
plece.
Pe vremurile ingrozitoare in care se practicau repartitiile la
sfarsitul studiilor, studentii care aveau functii de raspundere ca
utecisti sau mebri de partid capatau din oficiu 50 de sutimi la media
finala, ceea ce ii propulsa in capul listei si puteau sa-si aleaga
repartitiile cele mai bune, cu toate consecintele pe care acest lucru
le putea avea asupra viitorului lor profesional. Cati studenti
casatoriti n-au acceptat aceasta "prostitutie" doar pentru a nu fi
nevoiti la terminarea facultatii sa-si lase nevasta si copiii in
Bucuresti, iar ei sa fie expediati intr-un sat fara de gara din nordul
Moldovei!
Si cate alte exemple nu ar mai fi ca sa ilustreze felul in care
oamenii erau fortati sa devina membri de partid. Puteti astazi sa-i
numiti "lasi" sau "oportunisti", daca vreti, dar in nici un caz
"comunisti", caci nu erau. Lasitatea si oportunismul nu sunt optiuni
politice, ci trasaturi (eventual) negative de caracter ca oricare
altele. Acesti oameni pot fi, in opinia mea, judecati pentru lipsa lor
de caracter in general, dar nu este drept sa fie tarati intr-un
"razboi" cu conotatii politice.
Nu toata lumea are stofa de Don Quichotte, nu toti stiau cum sa se
bata cu morile de vant. Nu toata lumea putea sa-si permita luxul de a
spune NU. Pentru cei mai multi oameni era deja suficient sa-si poata
asigura ziua de maine. Consider nedrept, aproape rusinos, ca toti
acesti oameni (au fost de fapt milioane) care au intrat in partid doar
ca sa le fie "putintel" mai bine decat "extrem de rau" sa fie astazi
judecati astfel, fortati sa se justifice la infinit sau sa minta
iarasi, ascunzandu-si fosta calitate de membru de partid, numai ca
sa-si apere pielea. Care este diferenta intre "comunistii" de ieri si
"necomunistii" de astazi? Si unii si ceilalti au impins (si imping)
oamenii obisnuiti sa minta si sa imbratiseze idealuri politice care nu
sunt ale lor doar ca sa fie lasati in pace. Ma intreb daca in tara
asta, Romania, nu se poate trai, in sfarsit, si fara politica?
Marius Iacomi
a66...@aol.com (A666Z35) scrise:
>>> Poate studentii din U.A.S.C.R.
>
>> Evident, lucrurile nu stau asa. [...]
>> In afara de asta, ajungeti implicit sa recunoasteti ca si simplii studenti
>> puteau cunoaste cate ceva din "viata de organizatie".
> Cu marea diferenta ca "simplii studenti" nu au semnat o cerere de inrolare,
> sau numiti-o cum doriti, in pcr.
Aveti un obicei obositor de a amesteca lucrurile: am reprodus special doua
randuri semnificative care arata de unde a plecat discutia. Ati sustinut ca
numai studentii angrenati scriptic in organismul UASCR aveau cunostinta de
"viata de organizatie". Am contrazis aceasta afirmatie, ajungand in final
la concluzia ca si studentii simpli puteau cunoaste aceasta, chiar dupa cele
spuse de dumneavoastra. Acum veniti cu diferenta intre "studentii simpli"
si cei care s'au inscris in PCR. Ce are aceasta a face cu contextul? Mai
ales ca aceasta diferenta era trasatura definitorie a "studentilor simpli",
era subinteleasa de mine inca din momentul in care am folosit sintagma.
Incercati sa fiti mai atent, zau ca replicile de acest fel sunt obositoare.
>> Amicul meu mi-a spus de povestea asta chiar a doua zi dupa ce se
>> petrecuse si era extrem de suparat pe sine ca nu avusese taria sa spuna nu.
> Este dreptul dumneavoastra sa-l credeti si al meu sa nu-l cred.
Avand in vedere o sumedenie de detalii de care nu puteti avea in nici un
caz cunostinta, nu se pune nici macar o clipa problema ca ar fi putut sa
ma minta. Daca am amintit aici numai discutia de a doua zi, a fost pentru
simplificarea relatarii la partea esentiala a faptelor.
> Nu este rolul meu sa fac scenarii, dar de ce n-ar fi plauzibil ca omul
> acceptase mai demult o asemenea "invitatie", formulata totusi in alti
> termeni, daca am admite ca nu el a cerut, dar nestiind cum sa se
> "justifice" amicilor cu care presupun ca discuta contra regimului, a
> gasit cea mai convenabila "scuza" cu telefonul.
De ce n'am accepta si scenariul in care domnul A666Z35 nu este altceva
decat un provocator ascuns sub masca anticomunismului declarativ?!
Raspuns: pentru ca intre oameni civilizati exista anumite lucruri care
nu se fac. Daca eu spun ca intamplarea respectiva s'a intamplat asa,
inseamna ca am motive temeinice sa afirm lucrul acesta. Pe baza prezumtiei
de buna credinta a interlocutorului, ar fi cazul sa nu puneti la indoiala
ceea ce spun eu si deci veridicitatea relatarii fostului meu coleg. Daca
totusi o faceti, inseamna ca aceasta prezumtie nu functioneaza si deci un
dialog civilizat nu poate avea loc, caz in care eu ma voi retrage.
>> Stop. Calitatea de membru de partid nu insemna neaparat sa ingurgitezi
>> asa ceva.
> Oricum este ceva jenant, in primul rand pentru cei care in particular se
> aratau impotriva.
Da. Este jenant intr'o anumita masura.
>> Consecintele pe linie profesionala, administrativa, economica, etc. pe
>> care le-ar fi suferit in urma refuzului le cunoastem cu totii.
> Sa nu-si poata da doctoratul, sa nu fie numit sef decat la nivel inferior,
> sa nu beneficieze de deplasari platite in strainatate si cam atat.
A, da?! Lista mea era ceva mai lunga, dar in sfarsit...
>> A fi membru de partid nu e altceva decat a poseda un obiect rectangular,
>> cartonat si rosu cu care, in anumite domenii de activitate, nu iesi in
>> evidenta fata de cei din jur.
> Iar in altele, puteai fi imun in fata militienilor. Un membru pcr nu putea
> fi arestat decat daca mai intai partidul hotara sa-l dea afara din glorioasele
> lui randuri. Nu vi se pare o discriminare cumplita?
Ma indoiesc ca acesta era marele avantaj dupa care umblau gafaind cu limba
scoasa studentii diferitelor facultati si la care se gandeau cu evlavie in
momentul primirii carnetului de membru. As zice mai curand ca aspectul le
era perfect indiferent.
>> Acceptarea te face sa fii la fel cu ceilalti si sa duci o viata pe
>> cat de normala este posibil intr'o societate sucita.
> Nu cred. Daca ar fi fost 2 candidati pentru un post, cu aceeasi pregatire,
> chiar daca s-ar fi sustinut un concurs, este sigur ca pcr-istul castiga,
> chiar daca nemembrul ar fi facut o lucrare mai buna.
Dar daca amandoi candidatii erau membri, chestiunea apartenentei la PCR nu
mai intra in joc la atribuirea postului. Existau domenii de activitate in
care calitatea de membru PCR era ceva aproape automat si nu se putea vorbi
atat de discriminare pozitiva in favoarea membrilor cat de discriminare
negativa in favoarea nemembrilor. In aceste domenii, apartenenta la PCR era
starea de "normalitate" si neapartenta "ciudatenia" care iesea in evidenta.
Cand mai toti componentii catedrei de care apartinea E.C. faceau parte din
randurile partidului, e lipsit de sens sa ne punem problema marilor avantaje
pe care le-ar fi avut datorita acestei calitati de membru.
>> Intr'un astfel de context, imi e greu sa il consider aprioric vinovat pe
>> cel profesionist care accepta invitatia pentru a nu atrage atentia "celor
>> de sus" si a nu isi inmormanta definitiv speranta de a face ceva in viitor,
>> atunci cand actiunea sa nu se rasfrange negativ asupra altora.
> Eu nu vreau ca un asemenea om sa intre in puscarie. Nu are decat sa-si
> demonstreze calitatile profesionale, dar sa aiba decenta ca sa stea separat
> de viata politica, mai cu seama de alte partide decat cele de extractie
> comunista.
De ce? Atata vreme cat nu a facut parte dintre cei care isi faceau o
profesie din propagarea ideologiei partidului pentru avantaje speciale, nu
vad in ce fel s'ar justifica o astfel de discriminare intr'o societate ce
se doreste democratica. Punctul 8 de la Timisoara exact asta spune. Daca vi
se pare ca el a fost gresit interpretat de fostul detinut politic Corneliu
Coposu atunci cand l-a propus pe E.C. drept candidat, spuneti-o aici. [Ca
tot vorbeam mai deunazi de Paul Goma: oare ce facuse el prin '68? -- asa
pentru relativizare...]
>> Cum spuneam, daca ati fost pus intr'o situatie concreta sa faceti o
>> alegere de acest tip si ati refuzat, aveti caderea morala sa ii criticati
>> pe cei care au acceptat.
> Am fost pus intr-o situatie cu mult mai grava decat sa refuz a intra in
> pcr, dar nu asta este subiectul discutiei si nu am de gand sa postez
> faptele mele de care nimanui nu i-ar fi rusine.
Evident; nici nu era scopul remarcii mele expunerea faptelor. Insa daca
nu ati avut o experienta similara, orice judecata aposteriori nu este prea
relevanta intrucat situatiile nu pot fi comparate pe aceleasi baze.
>> nu mi-am permis niciodata sa ii judec pe acei dintre colegi care se
>> inscrisesera de sila in partid, sau sa le spun ca nu le accept parerile
>> despre societate prin prisma faptului ca avusesera inainte un carnet rosu.
> Vi se pare normal sa reprezinte partide si sisteme de valori pe care fostul
> lor partid scuipa? Mie nu mi se pare normal.
Cuvantul cheie din prima fraza este "lor". Daca ei nu au avut nici o clipa
senzatia ca PCR este partidul "lor" si ca apartenenta lor scriptica la
acesta nu e decat o hartoaga de factura similara celor administrative, nu
exista nici o contradictie intre pozitia lor actuala si cea precedenta.
>> Doriti sa spuneti ca E.C. a fost un nomenclaturist si deci ca de aceea nu
>> ar trebui sa fie presedinte?
> Nu a fost nomenclaturist, [...]
Bun, deci am stabilit macar atat.
> [...] nu neaparat ca n-ar fi dorit, [...]
Tipul standard de speculatie pura fara valoare cognitiva insa care merge
bine ca insinuare.
> [...] dar oricum a fost cel putin un cacacios care n-a rezistat tentatiei,
> sau invitatiei, de a intra in pcr. [...]
In masura in care nu cunoasteti despre ce este vorba, ar fi preferabil sa
limitati activitatea speculativa si sa nu va luati propriile ipoteze de
lucru drept adevaruri incontestabile.
> Sunteti sigur ca Milu nu a cerut absolut de buna voie sa intre in pcr?
Nefacand parte din organizatia sa de baza, nu am de unde sa stiu ce a
cerut el. Oricum, nu imi sprijin argumentatia dand valori dupa cum mi se
nazare unor parametri pe care nu ii cunosc. Printre lucrurile de care am
insa cunostinta se numara faptul ca, in pofida apartenentei la partid, nu
urcase prea mult in gradele universitare inainte de evenimentele din '89:
aceasta spune destul de multe privitor la gradul implicarii sale in datul
din gura pe linie oficiala.
> [...] nu poate avea calitatea morala de a reprezenta fortele democrate;
De ce?
> [...] pacatul a fost la desemnarea lui in candidatura pentru presedintie,
> nu acum. Acum se vad rezultatele.
Dupa cate imi aduc aminte, nu discutam despre prestatia de presedinte a
lui E.C. ci de corelarea nejustificata a actiunilor sale cu apartenenta la
PCR in epoca odss. Contest existenta unei legaturi cauzale intre acestea.
> Presupun schimbare unor legi fata de dreptul fostilor pcr-isti, securisti
> si turnatori de a ocupa locuri in administratia de stat, ori macar schim-
> barea criteriilor de selectie in a fi acceptat in partide cu o doctrina
> evident opusa partidului unic. Presupun o demascare imediata a tuturor
> securistilor si a turnatorilor.
Prima propunere este inaplicabila si plina de ambiguu asa cum a fost for-
mulata mai sus. A doua este acceptabila, cu amendamentul de a nu folosi
cuvantul "demascare" care duce cu gandul la inscenarile penibile facute
odinioara chiar de catre cei care nu va plac astazi. O lege a dosarelor
ar fi cat se poate de oportuna in momentul de fata.
>> Vreti sa sugerati ca trecerea la o societate normala trebuie facuta
>> prin metode nedemocratice?
> Nu, doar pe baza unor legi mai dure privind accesul fostilor, nu mai
> repet.
Poate ca totusi e bine de repetat: "pe baza unor legi". Nu de alta, dar
iata ce scriati mai inainte:
> Acel tip de discurs este exact ce spera leprele frumos mascate in democrati.
> Ei au facut ce au facut si acum apar unii ca dumneavoastra care nu pot sa li
> se opuna atat timp cat nu exista dovezi fara echivoc, temei legal etc.
^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^
..
>>> Daca comunistii ar fi procedat ca dumneavoastra nici pana in Decembrie
>>> 1989 nu reuseau sa conduca Romania si nici nu ar fi format acel om nou
>>> care reprezinta majoritatea.
>> Au incercat comunistii vreodata sa construiasca un sistem democratic in
>> tara noastra?
> Nu, dar au construit un sistem si mai ales acel om nou [...]
Raspunsul pe care il retin este "nu": comunistii nu au incercat sa edifice
un sistem democratic. Rezulta ca nu are rost sa comparam eficacitatea metodei
lor nedemocratice de fabricare artificiala a unei societati sucite cu aceea
a discursului democratic destinat construirii unei societati democratice.
E ca si cum s'ar compara eficacitatea sistemului sclavagist care le-a permis
egiptenilor sa construiasca piramidele cu lipsa motivarii de a face astazi
niste edificii similare.
____________________________
In alt mesaj in care impotriva regulilor de netiquette faceti sa imi apara
numele in linia "Subject", scrieti:
> Ce parere au cei ce sustin ca pentru statul de drept, democratie etc.
> nu trebuiesc avute in vedere decat exclusiv metode legale?
Aceeasi.
> Este normal ca o scarba de teapa lui Vadim Tudor sa beneficieze de avantaje
> de pe urma a ceea ce el ar vrea sa calce in piciore daca ar ajunge la putere?
Este normal ca oricare cetatean sa beneficieze de acele drepturi prevazute
prin lege. Daca legea este prost facuta, ea trebuie schimbata de catre cei
indreptatiti. In fata legii, CVT este un cetatean; calificativele de tip
"scarba" care pot aparea intr'o discutie libera nu se traduc si nici nu se
pot traduce in vreo discriminare de tratament juridic fata de orice alta
persoana cu statut similar.
> As vrea sa aflu opinia domnului Iacomi.
Cred ca mai am si alte lucruri de facut decat sa imi dau cu parerea fata de
subiecte care nu ma intereseaza decat prea putin. Va rog nu mai insistati cu
interpelari similare pe viitor.
HST,
M.M. de M.
Marius Iacomi
> De fapt nu exista o diferenta prea mare intre dvs. si d-l Chivulescu,
> vreau sa spun ca amandoi (si mai sunt in opinia mea si altii pe SCR
> care aluneca in acelasi pacat, de exemplu A666Z35) "idealizati"
> oarecum notiunea de "membru de partid".
Daca ati fi urmarit cu atentie discutia, ati fi observat ca actuala
ei orientare a pornit de la impartirea binara intre fosti membri si
nemembri ai PCR facuta in mod constant de un antevorbitor, distinctie
simplista pe care eu o consider insuficient de relevanta, incercand
sa prezint diferite nuantari.
Esenta interventiei mele este urmatoarea: o idee trebuie analizata nu
in functie de trecutul celui care o are ci in functie de ideea in sine;
de aceea nu am folosit niciodata o argumentatie bazata pe "ce-am facut
in ultimii cinci ani" cu referire la odss pentru a imi sustine punctul
de vedere si nici nu am luat in considerare acest aspect la examinarea
opiniilor altora.
In cazul particular de fata am aratat in trecere ca sunt indreptatit sa
am o parere personala formata nu pe baza unui eventual trecut patat asa
cum s'a sugerat mai mult sau mai putin subtil, ci dintr'o pozitie simi-
lara cu a altor nefosti membri de partid. Recititi seria de post-uri
daca subzista nelamuriri cu privire la acest aspect.
> [...] Ii voi exclude din principiu pe "eroi", pentru ca acestia erau
> intr-o evidenta minoritate. D-l Iacomi, dvs. ati fost unul dintre ei,
Refuz titulatura de "erou", chiar si numai intre ghilimele. Sunt doar
o persoana obisnuita care a luat odinioara anumite decizii din diverse
motive. Eroi sunt cei muriti.
> [...] spuneti ca ati refuzat sa deveniti membru de partid pentru ca nu
> credeati in aceasta ideologie (de parca ar fi crezut cineva?)
Am spus doar ca motivatia oferita in scris a fost ca nu cred in lucrul
respectiv. Acesta a fost numai unul dintre motivele reale; chestiunea
motivatiilor personale gasesc ca nu isi are insa locul aici.
Restul mesajului fiind mai mult informativ, nu am nimic de comentat.
M.M. de M.
clarinne
Marius Iacomi wrote :
> In alt mesaj in care impotriva regulilor de netiquette faceti sa imi
apara
>numele in linia "Subject", scrieti... [...] "As vrea sa aflu opinia
domnului Iacomi."
> [...] Cred ca mai am si alte lucruri de facut decat sa imi dau cu
parerea fata de
>subiecte care nu ma intereseaza decat prea putin. Va rog nu mai
insistati cu
>interpelari similare pe viitor.
Domnule Iacomi, cat de paradoxal mi se pare faptul ca sunteti singura
persoana de pe scr cu care sunt aproape intotdeauna de acord si, in
acelasi timp, singura al carui caracter ma exaspereaza! Pe cuvantul
meu, tare mai sunteti dezagreabil!
Ines Weber
> ceilalti erau membri de partid numai
> cu numele. Pe ei nu-i interesa decat sa le fie cald si bine, in limita
> posibilului. Da, erau oportunisti, veti spune. Si ce e rau in asta?
> Oportunismul este un fenomen natural, este un gaj al supravieturii,
> indivizii oportunisti sunt de fapt cei care se adapteaza cel mai bine
> la mediu.
Foarte ingrijorator asemenea punct de vedere!!!! Mai ales confuzia
vizibila intre "adaptare" care implica, o "re-negociere" a prioritatilor
in contextul neprevazutului, o aparitie de fapt zilnica, si
"oportunismul" care denota implicit, o deficienta de caracter grava. Un
oportunist este lipsit de principii, nedemn de incredere, tocmai pentru
ca este dispus sa foloseasca orice mijloace spre a atinge un tel
personal, indiferent de meritele sau justificarea sa. Nu numai atit,
insa un oportunist este dispus sa lase lumea din jurul sau sa creada, ba
chiar se straduieste sa-i convinga, de "sinceritatea" convingerilor
sale, in acest caz, politice, fara de care jocul este lipsit de sens.
Cu cit isi joaca mai bine acest rol, si, sa zicem, isi implineste
interesele proprii, cu atit mai putin devine demn de orice incredere.
Adaptarea nu include tradarea la nivel personal ale unor notiuni de
dreptate, sau de bun simt. Un exemplu ar fi cel care nu se alatura unei
organizatii ale carei principii includ terorizarea altora pe motive
ideologice, indiferent de "avantajele" sperate, ci o "aranjare" data
fiind de limitele care sint dictate de o asemena ne-aliniere. Acesta nu
este un "erou", dimpotriva. Exista o diferenta mare intre a te urca pe
baricade pentru un principiu sau altul (mai ales in care nu crezi), si
de a trai zi cu zi loial acestor notiuni, poate fara ca cei din jur sa
isi dea seama, din cauza "tacerii" la care esti supus si chiar poate
fortat de circumstante.
> Lucrurile erau cat se poate de simple: "a fi" membru de
> partid inseamna a spera, eventual, cateva "raze de soare" intr-o
> existenta cenusie, "a nu fi" inseamna a accepta pentru totdeauna
> intunericul. Nimic din toate astea nu avea ceva de-a face cu ideologia
> comunista sau cu adeziunea.
Asta este adevarat, nu numai cit priveste comunismul, ci si orice
ideologie dictatoriala. Insa lucrurile nu sint simple. Problema imediata
care se pune este distrugerea unei barieri personale, trecerea unor
graniti in directie de sens unic. Odata ce un principiu personal este
incalcat, cit mai dureaza pina si altele sint incalcate?. De exemplu:
Daca odata, fiind in totala cunostinta de cauza, ca membru de partid,
dau niste detalii asupra unui individ X, stiind bine ca persoana care
imi cere aceste detalii imi poate fi de mare ajutor si stiind in acelasi
timp ca prin asta nu ajut de loc persoana X, si totusi o fac, cu ce ma
diferentiez eu de "turnatorii" de rind, care isi "pazeau" vecinii in
exercitiul unei slujbe "full-time"? Si cit de mare (sau mic) este
distanta pina la pasul urmator cind, pentru aceleasi motive, sint dispus
sa "pun ochii" mai intens pe aceasta persoana X? Si cit va mai dura pina
cind, in disperarea faptului ca nu prea am ce informatii sa dau, incep
sa le fabrichez, ca sa continui sa impresionez pe cel de care am atita
nevoie?
> Si cred ca acest lucru a dus in cele din
> urma la caderea comunismului in Romania. Ceausescu se baza pe
> milioanele de comunisti pe care ii "fabricase" cu sila, credea ca cei
> care optasera pentru carnetul rosu o facusera din convingere
> revolutionara si ca vor fi mereu alaturi de el.
De loc. Problema a devenit ca oportunismul pe care tu il scuzi cu atita
"gratie" a creat un haos pina la nivelul cel mai inalt, si la un moment
dat comportamentul X sau Y nu a mai rezultat in implinirea dorintelor
oportunistilor, ci i-a fortat sa fie fata in fata cu propria lor
inconsecventa. Adica, la concret, lingatura zonei dorsale nu mai era un
mod in care puteai sa mai cauzezi reactii previzibile. Acest lucru era
si cauzat de faptul ca asa un comportament este extrem de limitat in
natura sa. Sistemul a cazut, in afara de conjunctura economica si
politica la nivel mondial, pentru ca oportunismul devenise o trasatura
de caracter care era regula si nu exceptie. Cu alte cuvinte, nu puteai
sa te mai astepti la mare lucru, numai pentru ca dadeai niste mici
informatii asupra vecinilor, asta era deja o obligatie, iar pentru o
rasplata cit de cit mai substantiala, stacheta devenea din ce in ce mai
ridicata. Oportunistii s-au razvratit pentru ca nu mai aveau mijloace la
dispozitie sa poata sari peste aceasta stacheta. In alte cuvinte, nu mai
aveau la ce sa mai renunte (la nivelul de principii personale) si
actiuni concrete.
> Cand Ceausescu a cazut, nu l-a urmat nimeni pentru ca de
> fapt nimeni nu credea in bazaconiile sale (si in nici un caz fostii
> mebri de partid, care stiau mai bine decat toti ce ii putea de fapt
> pielea).
Gresit. La momentul respectiv nu mai era nimic de cistigat. Pentru
oportunistii cu vile, Mercedesuri si pasapoarte in buzunar, nu mai
existau aspiratii pe care Ceausescu le-ar fi putut satisface, fapt clar
demonstrat de repeziciunea cu care fosta elita a devenit proprietara de
fabrici, etc. Iar pentru cei mai de jos, cost/benefit analysis nu mai
justifica "investitia" de "eforturi". De asta a fost Ceausescu tradat.
Nu mai avea ce sa ofere, ceea ce la rindul sau a cauzat ca si cei de sub
el sa nu mai aiba ce sa ofere.
> Cine nu devenea membru de partid, vreau sa intreb? Cei care nu aveau
> nimic de pierdut si nimic de castigat.
Esti inconsecventa cu teoria pe care incerci sa o dezbati. Ia mai
citeste-ti argumentele acestui posting!!!
> ideologie (de parca ar fi crezut cineva?)
Insa multi au dat un "spectacol" incredibil si au convins pe multi ca de
fapt "credeau". Acesta este pericolul oportunismului! Iar pretul este
enorm de mare si consecintele, dupa cum se poate observa in Romania si
in acest newsgroup, la fel!
> Desi student, trebuie sa fi
> fost constient de repercursiunile pe care o asemenea decizie urma sa
> le aiba asupra carierei dvs. Dar poate ca faceati de fapt parte dintre
> cei care nu aveau nici de pierdut, nici de castigat de pe urma acestei
> decizii.
Numai pentru ca tu consideri ca acestea sint singurile categorii
posibile, si iti construiesti argumentul ca atare, nu inseamna ca este
asa. Mai exista si alte posibilitati, si desi am constatat ca tie iti
place sa vezi lucrurile in nu mai mult de doua dimensiuni (ori asa ori
asa), asta nu inseamna ca lucrurile sint intr-adevar atit de simpliste.
> Cine erau acestia de fapt? Hai sa vedem:
>
> Erau mai intai cei cu rude in strainatate. Ei oricum n-ar fi fost
> acceptati in partid, chiar daca ar fi vrut. In afara de asta ei erau
> "fericitii" societatii, erau cei care primeau pachete cu fel de fel de
> minunatii care trezeau invidia amaratilor si pe care le vindeau la
> bursa neagra, erau cei care puteau sa-si viziteze rudele in occident,
> sa plece ca turisti, ba chiar sa plece definitiv din tara.
Hai sa fim seriosi, doar nu vrei sa spui ca aceasta era cumva o
"regula"? Existau si persoane cu rude in strainatate care NU primeau
pachete, NU vindeau la bursa neagra (apropo tu ti-ai cumparat vreodata
ceva de la "pachet" in acest mod, sau te imbracai exclusiv cu lucrurile
de la Victoria?)si care NU puteau sa-si viziteze rudele, ca sa nu mai
vorbim de plecare definitiva! Si pot sa-ti dau exemple nenumarate!
> In timpul acesta, nefericitii cu "dosar"
> curat nu aveau nici cea mai mica sansa sa primeasca vreun pasaport
> vreodata.
Nici asta nu era o regula, si aici cunosc exemple care ar dovedi
contrariul, si te rog nu-mi repeta treaba cu exceptia care confirma
regula, ca chiar ca nu se aplica in acest caz. Problema era tocmai ca
lucrurile erau atit de imprevizibile (cu mici exceptii)si de multe ori
oamenii mergeau pe o cale crezind ca este cea mai buna pentru ei, ca sa
constate mai tirziu ca de fapt nu era asa. In Romania exista un haos
total, aici este buba.
> Singura posibilitate, eventuala, de a vedea restul lumii,
> macar intr-o excursie cat de mica, era de a deveni membri de partid
> (si nici atunci, desigur).
deci te contrazici din nou!
> Erau apoi cei fara studii superioare, care stiau ca vor ramane toata
> viata lor pe aceeasi "functie", care nu aveau deci nici o posibilitate
> de a promova, de a-si face o cariera. La ce le-ar fi trebuit acestora
> sa se lege la cap fara sa-i doara? Putinii care o faceau, o faceau,
> cred, din convingere, sau din dorinta fierbinte de a calatori in
> strainatate.
Cu dreptul de a schimba numai 10 dolari pe zi? Hai sa fim seriosi!
> Si mai erau, desigur, ratatii din principiu, pe care "partidul" nu
> s-ar fi gandit niciodata sa-i inglobeze in randurile sale. Este foarte
> simplu pentru acestia sa treaca drept "eroi" in momentul de fata.
Eu nu sint sub impresia ca cineva vrea sa apara drept "erou".
Dimpotriva. Chestiunea are de aface cu principii personale, cu limitele
pe care oamenii si le impun din bun simt, sau din credinta in notiuni
religioase sau politice personale. Tu ai asemenea "credinte" personale?
Sau preferi sa te faci frate cu orice drac ca sa treci podul?
> Numai inconstientii ar fi refuzat aceasta "formalitate" sau
> cei care stiau ca oricum nu vor mai face multi purici in Romania, caci
> nenumaratele lor rude (sau prietenii) din strainatate ii vor ajuta sa
> plece.
deci nu au existat cei care au refuzat aceasta formalitate din principii
personale, si fara a avea rude sau prieteni in strainatate? Serios? Tu
chiar crezi asa ceva? Sau stii fiecare instanta? Pai ce imagine al
acestui popor ne schitezi tu asa, in vazul lumii? Mai ales considerind
ca si tu esti parte al acestui neam in care ti-ai petrecut aproape
intreaga prima jumatate a vietii? Asta este cartea ta de vizita? Ia mai
gindeste-te putin inainte de faci asemenea generalizari!
> Pe vremurile ingrozitoare in care se practicau repartitiile la
> sfarsitul studiilor, studentii care aveau functii de raspundere ca
> utecisti sau mebri de partid capatau din oficiu 50 de sutimi la media
> finala, ceea ce ii propulsa in capul listei si puteau sa-si aleaga
> repartitiile cele mai bune, cu toate consecintele pe care acest lucru
> le putea avea asupra viitorului lor profesional. Cati studenti
> casatoriti n-au acceptat aceasta "prostitutie" doar pentru a nu fi
> nevoiti la terminarea facultatii sa-si lase nevasta si copiii in
> Bucuresti, iar ei sa fie expediati intr-un sat fara de gara din nordul
> Moldovei!
Bun, si dupa aceea au mai calcat peste altii care au obtinut note sau
mentiuni pe munca proprie ca sa obtina alte lucruri, si tot asa mai
departe.....si undeva, pe parcurs, si-au pierdut umanitatea, idealurile,
vindute pentru un kg de carne sau de cafea...sigur ca multi au facut
asa, si eu cunosc aceasta situatie din spuse (am avut 16 ani cind am
plecat), si ce? Acestia sint oamenii pe care i-ai numi tu prieteni? Sau
cu care ai dori sa ai de-a face? Ai putea sa ai incredere in ei? Cu
orice?
> Si cate alte exemple nu ar mai fi ca sa ilustreze felul in care
> oamenii erau fortati sa devina membri de partid. Puteti astazi sa-i
> numiti "lasi" sau "oportunisti",
De ce folosesti acum "lasi" si "oportunisti" in acelasi context? Pai
doar ziceai mai inainte ca oportunismul este o reactie fireasca de
adaptare?
> Lasitatea si oportunismul nu sunt optiuni
> politice, ci trasaturi (eventual) negative de caracter ca oricare
> altele.
Deci nu mai sint reactii normale de adaptare? Deci nu le are oricine?
Slava lui D-zeu, deci mai exista si exceptii, nu? De ce nu ar fi D-l
Iacomi asa o exceptie, sau altii?
> Acesti oameni pot fi, in opinia mea, judecati pentru lipsa lor
> de caracter in general, dar nu este drept sa fie tarati intr-un
> "razboi" cu conotatii politice.
Acesti oameni merita sa fie tratati exact asa cum sint tratati. Sint
nedemni de incredere, de baza, sint lipsiti de scrupule si principii.
Cum sa fie altfel tratati? Oportunismul are un pret mare, iar in lumea
de vest, dupa cum poate ai si constatat, increderea in oameni joaca in
rol enorm, iar oportunistii sint imediat inlaturati de societate,
deindata de cum sint prinsi. Deci, pur empiric, as sugera ca
oportunismul nu este o reactie de adaptare, cum ai incercat sa
demonstrezi, cel putin la inceputul acestui articol, ca mai incolo se
pare ca ti-ai revizuit definitiile, ci un defect "scump". Insa este mai
mult de un defect. Este un mod de baza de a gindi si a trai, de a
functiona in societate, este un modus operandi integral. Nu se aplica
numai pentru capatarea unui pasaport sau al unui Kg. de cafea, ci pe
toate liniile de interactiune umana. Nu poti sa-ti vinzi vecinul pt. un
Kent si sa te lasi ars la rug pentru "drepturile omului" in acelasi
timp.
> Nu toata lumea putea sa-si permita luxul de a
> spune NU. Pentru cei mai multi oameni era deja suficient sa-si poata
> asigura ziua de maine. Consider nedrept, aproape rusinos, ca toti
> acesti oameni (au fost de fapt milioane) care au intrat in partid doar
> ca sa le fie "putintel" mai bine decat "extrem de rau" sa fie astazi
> judecati astfel, fortati sa se justifice la infinit sau sa minta
> iarasi, ascunzandu-si fosta calitate de membru de partid, numai ca
> sa-si apere pielea.
Dar asta este cursul istoriei, draga Clara, iar cei care au preferat sa
fie regi in iad decit servitori in cer, trebuie sa se obisnuiasca sa
traisca fara aer conditionat!
> Care este diferenta intre "comunistii" de ieri si
> "necomunistii" de astazi? Si unii si ceilalti au impins (si imping)
> oamenii obisnuiti sa minta si sa imbratiseze idealuri politice care nu
> sunt ale lor doar ca sa fie lasati in pace.
Serios? Deci pe tine te forteaza cineva sa adopti idealuri politice in
Franta, cit or fi ele de ne-comuniste? Si deci tu si acolo trebuie sa
minti ca sa fii lasata in pace? Sa vezi si sa nu crezi!!!!
> Ma intreb daca in tara
> asta, Romania, nu se poate trai, in sfarsit, si fara politica?
Si ce-ti raspunzi?
IW
mihai.ch...@usa.net
"clarinne" <clar...@citeweb.net> wrote:
>
> mihai.ch...@usa.net wrote in message :
>
>
> >Pentru mine viata este formata din imagini traite, imagini nazuite,
> imagini
> >inspirate din lecturi, imagini impartasite de catre semenii mei.
> >Asemenea umbrelor din pestera lui Platon, jocul combinatoric al
> imaginilor
> >poate produce cele mai interesante alcatuiri.
>
> exaltata. Dar sunt intru totul de acord cu dvs. ca viata ar trebui
> vazuta astfel. Din nefericire, insa, viata majoritatii oamenilor este
> compusa numai din platitudini. Mult prea putini se pot lauda ca pot
> trai viata asemeni dvs. Si, intrucat sunteti aproape o exceptie, nu
> incercati sa faceti din cazul dvs. o pilda de urmat.
Personal ma consider un om rational (asta este domeniul in care activez:
cifre, functii, programe etc.). Realitatea este ca am descoperit in
adolescenta capacitatea asta de a gindi folosind imaginile. Ca un artist,
numai ca tot procesul are loc in creier. In loc sa folosesc cuvinte folosesc
imagini. Este important sa nu cad in reverii, altfel ajung ca personajul lui
Dostoievski din "cinci nopti de iarna" (cred ca am uitat titlul). Procesul
acesta translatat in cuvinte este groaznic. Sintaxa te incorseteaza,
imaginile mele ies la suprafata strivite, chinuite. Mi-e mila de ele.
Dar aceasta gindire iti permite sa te expui la tot felul de situatii.
Vi-l inchipuiti pe Iacomi intretinindu-se cu rtcorp precum am facut-o eu
de nenumerate ori? Credeti-ma am depus o munca imensa ca sa intru in dialog
cu acel om. Stiu, ceva inutil, dar vreau sa spun ca din mine au iesit
niste resurse la suprafata. Nu o spun cu titlu de orgoliu, vreau sa spun
ca datorita imaginilor pe care le port ma pot expune la tot felul de situatii.
Si asta incercam sa-i explic lui Iacomi cind vorbeam despre geniile romanesti.
>
> >Sa te culci flamind, sa dormi ca iepurii vesnic la pinda, sa te
> trezesti
> >cu tovarasul de drum lasindu-te fara bani, fara haine intr-o zi de
> iarna
> >geroasa, sa fii in mijlocul cimpului intr-o lume a nimanui, sa
> supravietuiesti
> >din nimic, undeva intre cer si pamint fara nici un punct de referinta
> >decit setea si foamea care te indeamna sa cauti, sa gasesti, ca sa
> existi.
> >Ai certitudinea singuratatii tale, a faptului ca esti un naufragiat,
> abandonat
> >undeva unde nici o fiinta nu va ajunge. Nu mai crezi in ajutorul
> nimanui si
> >atunci descoperi resursele imense ce salasuiesc in tine, in trupul si
> mintea
> >ta. Descoperi potentialul imens ce zace ascuns undeva in noi, in
> fiecare
> >si in momentul acela orizontul nesfarsit ce se desprinde in fata
> ochilor
> >tai in loc sa te nelinisteasca, te incinta, te imbie spre
> contemplarea in
> >fiinta. Din aceste clipe, trairi care ocupa dintr-o data tot golul
> care
> >te inconjoara, te ridici fiindca nu mai esti strivit la pamint.
>
> Este extrem de frumos ceea ce spuneti si, inca o data, foarte
> romantic, dar cred ca veti admite faptul ca prea putini oameni isi
> doresc o asemenea existenta, vreau sa spun ca ceea ce descrieti dvs.
> reprezinta un ideal ravnit numai in romane. Este un ideal spre care
> oamenii obisnuiti aspira in timp ce isi fac lectura sau privesc un
> film, asezati foarte confortabil intr-un fotoliu ergonomic, cat mai
> aproape de statia de climatizare. Este, pentru multi, o tehnica de
> deculpabilizare, de a da existentei proprii un sens, daca vreti.
Putin mai prozaic incercam sa exprim existenta lui Adrian Zografu, a lui
Hemingway. La 15 ani pleci de acasa. Iti iei cortul, un rucsac, 100 de lei.
Te duci la iesirea din oras, la autostop. Ajungi in tot felul de situatii.
Mai schimbi cu trenul, nasul, etc. Traiesti asa, pe unde apuca, aproape un an
de zile. Imi aduc aminte, ca sa pot reproduce atmosfera rusa din romanele lui
Dostoievski, sau cea moldoveana citindu-l pe Eminescu si Creanga, ma duceam
intr-un tirg moldovean unde obisnuiam sa citesc in cele mai sordide locuri.
De exemplu am citit Demonii, undeva la Odobesti, pe un drum de tara, intr-o
vie, era toamna si ploua marunt. Ah, Bacovia! Exista acolo niste trairi pe
care le-am descoperit alergind. Ati vazut cumva filmul: "Alergatorul de cursa
lunga?".
Multi ma considerau nebun, dar privind inapoi nu-mi pare rau. Am o experienta
atit de bogata si ma distreaza cind altii nu pot sa inteleaga asta.
Nu pot intelege cum pot unii trai incorsetati in sintaxa!?
> >Viata, crede-ma, nu este axiomatica. La baza
> >existentei sta haosul.
>
> Este perfect adevarat ceea ce spuneti. De fapt ati atins aici propriul
> meu crez filozofic. Insa eu cred ca "existenta" ca notiune filozofica
> este asa cum o descrieti dvs. si nu "viata" in sine, vreau sa spun
> viata unui individ oarecare, caci aceasta din urma este, de fapt, cel
> mai banal si mai lipsit de glorie lucru cu putinta.
Da, intr-adevar,pe undeva pe aici, ...
mihai alergatorul de cursa lunga
mihai.ch...@usa.net
> > Sincer imi pare rau ca m-am ratoit la d-voastra. Ca sa fiu sincer pina
> > la capat, ma zgindare elitismul pe care-l afisati.
>
> Voi pune si eu o intrebare sincera: ce vi se pare "elitist" in ceea ce
> sustin? Din punctul meu de vedere, bunul simt comun care imi spune ca
> odata ce am inteles un principiu, sa nu o "dau cotita" eludandu'l in
> ideea ca "merge si-asa", este unicul implicat in analiza.
Nu la asta ma refer. Este vorba de atitudine. Elitistul este deobicei
plicitisit sa intre in detalii, sa-si explice premizele, cum de fapt o faceti
mai jos (unde de altfel am sa intru in mecanismul d-voastra). Nu-si explica
premizele din mai multe motive:
1) ii este lene
2) ii este mult mai confortabil ca sa-si duca rationamentul la capat
3) habar nu are de originea premizelor sale (fiind antrenat de mic copil sa
invete un domeniu, e clar ca nu-si aminteste cum ajuns pe culme).
4) in mod voit foloseste premize false si nu vrea sa se descopere, prin urmare
ia o atitudine de superioritate ca doar interlocutorul lui nu poate fi
decit un timpit.
> > Umbrele d-tale sint plate, unidimensionale, sumbre, triste, fara
> > culoare, searbade. Cele pe care le vad eu sint patrunse de viata, de
> > fiinta. Rostirea pe care ele o produc este plina de intelesuri, este
> > cuprinzatoare. Ale d-tale sint amorfe.
>
> Evident, chestie de gust si de punct de vedere. Gasesc ca pentru un
> anumit tip de subiecte, pastratul ideilor cat mai simple si lipsite de
> zgomot de fond retoric este mult mai adecvat.
In general sint de acord cu d-voastra, numai ca retorica, practicata intens
de catre romani, isi are un sens. In cazul meu, cind folosesc un anumit
stilism in discutia noastra nu o fac precum zice d-mna Clara din romantism, o
fac retoric. Vreau sa evidentiez ceea ce d-voastra estompati. De fapt eu
construiesc un rationament. Nu m-am avut niciodata bine cu artele, in Romania
am studiat un domeniu foarte rational. Nu sint artist, sint un om de stiinta.
Un critic al lui Nicolae Breban il ataca ca foloseste un stil kitsch in
romanul sau "Bunavestire". Replica lui Breban a fost ca un personaj precum
Grobei (aluzie la Ceausescu sau la magarul lui Zarathustra), nu poate fi
descris decit printr-un limbaj kitsch. Este ceea ce fac eu cu d-voastra( nu
ma refere la kitsch ci la opozitia: rational - irational).
> > Mediocritatea unui geniu precum Mozart este evidenta in felul in care
> > a clacat-o in traire. Atita timp cit a fost purtat in viata de catre
> > tatal sau mediocritatea lui ca om era invizibila. Sint nenumerate
> > astfel de exemple.
>
> Daca luati drept bune fabulatiile hollywoodiene dupa piesa lui Schafer,
> nu e de mirare ca ajungeti sa sustineti "mediocritatea" omului Mozart.
> Dan Grigore isi explica ideea in felul urmator: geniul lui Mozart fiind
> absolut inimaginabil pentru niste muritori de rand, el este prezentat
> prin hipertrofierea componentei ludice a caracterului sau. Astfel ni se
> da posibilitatea sa ne comparam prin ceva cu persoana care a intruchipat
> intr'o masura nemaintalnita tipologia geniului: putem sa ne simtim ca
> niste "egali" ai lui Mozart--omul de viata, ba chiar superiori (pers-
> pectiva din care putem sa ne apropiem intrucatva si de geniul sau).
> As merge chiar mai departe decat Dan Grigore, spunand ca exista o pre-
> dispozitie nativa la roma^ni sa demitizeze orice persoana cu anumite
> calitati intr'un domeniu oarecare prin inferiorizarea ei: "dom'le, oi
> fi tu mare si tare ca specialist, da' ca om nu dau doi bani pe tine!".
> Psihologic, aceasta se explica prin dorinta de dominare cu orice pret,
> de a nu se simti inferior: exista o inclinare pe care eu nu o inteleg,
> de a se compara intotdeauna pe sine cu celalalt si de a cauta insistent
> un criteriu conform caruia celalalt e mai prost.
> In realitate, Mozart nu era atat de caricatural si de mediocru pe cat
> pareti a crede. In afara de aceasta, sistemul dumneavoastra de referinta
> nu este unic si universal valabil, acceptati ca Mozart putea avea o
> viziune diferita, la fel de corecta ca si a dumneavoastra. Daca mai dati
> exemple, alegeti-le mai cu bagare de seama.
Prima oara am auzit despre esecul lui Mozart in viata de la profesorul meu de
musica, un sas. Asta se petrecea cind eram eu in clasa a V-a. In ce-l
priveste pe Dan Grigore va dau un amanunt din viata lui. Grigore este coleg
de generatie cu Radu Lupu. Amindoi au studiat la Moscova. Grigore era
considerat adevaratul talent. Radu Lupu este cel faimos si cu bani. Pot sa va
dau mai multe detalii din viata lor. Evenimentele din decembrie l-au scos la
suprafata pe Dan Grigore (asta nu inseamna ca nu era cunoscut intr-un cerc
restrins, ca de altfel si Sorin Dumitrescu). Vedeti, am inceput sa va distrug
argumentul d-voastra. Incepeti cu o premisa falsa: "Daca luati drept bune
fabulatiile hollywoodiene dupa piesa lui Schafer, nu e de mirare ca ajungeti
sa sustineti "mediocritatea" omului Mozart." Si o tot tineti cu Dan Grigore,
cu "putem sa ne simtim ca niste "egali" ai lui Mozart--omul de viata, ba
chiar superiori", etc... O insiruire de premise false. Tema geniului, cea din
"Luceafarul" de exemplu este destul de rasuflata. Aici in SUA nu prea se face
caz. Aici se fac bani. Hiperion este valabil in lumea statuta romaneasca. De
fapt reteta este simpla: "iei un copil, il umfli de mic cu ceva (matematica,
muzica, etc), bagi meditatii, mai tragi ceva sfori, important este sa invete
tehnici cit mai avansate de la profesori cit mai buni". Cred ca ati auzit de
Piaget? Reteta aceasta reuseste in 10% din cazuri. Depinde de multe nu doar
de materialul copilului. La sfirsitul procesului de productie ai un geniu.
Diferenta dintre un geniu produs in SUA si unul in Romania, este ca cel din
SUA stie pe linga a fi geniu sa faca si altele cum Mozart nu a stiut si a
clacat. Geniile romanesti sint de genul acesta. In Romania au existat multi
Dan Grigore esuati in alcoolism, paranoie, sinucidere.
>
> Revenind la tema demitizarii la romani, aceasta este sensibila in multe
> luari de pozitie pe scr. Pana la un punct, ea este daca nu justificata,
> cel putin de inteles. Atunci cand intra in domeniul obsesional si incep
> sa apara ipotezele abracadabrante nelegate de subiectul discutiei care
> vizeaza inferiorizarea interlocutorului sau a unei terte persoane, din
> perspectiva mea ceva nu mai este in regula. Exemplu tipic:
> > D-le Iacomi, te simt lipsit de inteles pentru profunzimea fiintei umane.
> > O incorsetezi in sintaxa. Viata, crede-ma, nu este axiomatica. La baza
> > existentei sta haosul.
M-ati convinge daca ati reusi un rationament logic de la A la Z, cu premize
adevarate. Ca de exemplu mai sus. Prin afirmatia facuta de catre mine nu
incerc nici de cum sa va pun intr-o situatie inferioara. Exprim sincer
impresia pe care o produceti. Aveti o obsesie pentru sintaxa. Un profesor de
literatura vorbea de cazul unui sculptor grec care produce o sculptura
perfecta (sa zicem o Afrodita). Dar ceva il nemultumeste: perfectiunea. Si
atunci ii sparge un dinte. In acel moment sculptorul se simte elevat.
Credeti-ma ca despre asta este vorba si asta spune de fapt si d-mna Clara.
> Cata vreme habar nu aveti cine sunt ca om (lucru care dealtfel nu are
> nici o conexiune cu discutia de fata sau cu tematica scr), o astfel de
> remarca e deplasata si diversionista intrucat deturneaza atentia de la
> fondul chestiunii.
Iarasi am un sentiment de vinovatie. Aveam impresia ca sintaxa va tradeaza.
Poate gresesc, dar puteti demonstra opusul? Eu mi-am facut impresia
urmarindu-va peste un an de zile.
> > Romania are nevoie de politicieni care sa se ridice la marimea rolului
> > lor. Din pacate ei sint mediocri (asta nu exclude faptul ca sint genii
> > in profesiile lor).
>
> Romania are nevoie de politicieni buni. Atata tot. Restul e nerelevant.
> Insa nu despre asta vorbeam.
>
> M.M. de M.
Este nerelavant pentru d-voastra. Parca ati fi centrul lumii. Vedeti
d-voastra, frustrarea mea provine din faptul ca incepind din ianuarie '90 eu
am petrecut 5/6 ani in Romania avind de a face aproape zilnic cu acesti
politicieni. Eu vorbesc dintr-o experienta reala si nu una plasmuita. Sint
prea ancorat in realitate ca sa am nevoie de sintaxa.
A666Z35
>Date: 3/10/99 8:54 AM Eastern Standard Time
>> As vrea sa aflu opinia domnului Iacomi.
>
> Cred ca mai am si alte lucruri de facut decat sa imi dau cu parerea fata de
>subiecte care nu ma intereseaza decat prea putin. Va rog nu mai insistati cu
>interpelari similare pe viitor.
>
Am incercat sa va trimit intrebarea prin email, dar nu se poate. Tema fiind
diferita de asta, nu puteam fi sigur ca va uitati pe orice apare pe scr.
Fiti sigur ca nu voi mai avea asemenea "insistente" si nici nu voi mai incerca
prin email.
Marius Iacomi
> Nu la asta ma refer. Este vorba de atitudine. Elitistul este deobicei
> plicitisit sa intre in detalii, sa-si explice premizele [...]
Aha. In general, din punctul meu de vedere premizele sunt suficient
explicate. In definitiv, daca nu se intelege, cu atat mai rau ca nu a
"trecut" mesajul, timpul nu imi permite sa scriu romane-fluviu pentru
lamurirea contribuitorilor scr nedispusi la un minim efort de atentie
pentru a imi analiza spusele.
> Nu-si explica premizele din mai multe motive: 1) ii este lene [...]
Accept ca pentru o persoana care nu face acel efort minim de atentie,
premizele pot parea neexplicate. Contest ideea la care tineti cu atata
drag, anume ca nu ma explic.
> Prima oara am auzit despre esecul lui Mozart in viata de la profesorul
> meu de musica, un sas. Asta se petrecea cind eram eu in clasa a V-a.
Un bob zabava: viata lui Mozart a oscilat intre momentele bune si cele
rele, a fost destul de atins pe partea sentimentala de felul in care
s'au intamplat unele episoade semnificative, insa etichetarea ei drept
"esec" mi se pare putin tendentioasa. Singurul care avea dreptul sa o
considere esec sau reusita era Mozart insusi.
Apoi esecul (intr'o oarecare doza) nu este sinonim cu mediocritatea.
Cei doi termeni sunt intrucatva legati insa nicidecum nu se suprapun.
> In ce-l priveste pe Dan Grigore va dau un amanunt din viata lui.
> Grigore este coleg de generatie cu Radu Lupu.
Sa mai dau si eu un amanunt: cu aproximatie (diferenta de varsta intre
ei este de doi ani).
> Amindoi au studiat la Moscova.
D.G. la Leningrad, dupa cate imi amintesc.
> Grigore era considerat adevaratul talent. Radu Lupu este cel faimos
> si cu bani.
Ha~?! Cumva vorbiti de un oarecare "fals talent" Radu Lupu care la 21
de ani castiga concursul Van Cliburn?! Pai s'avem pardon, daca singurul
lucru care l-ati retinut despre R.L. este ca e faimos si cu bani... :-(
Luati un disc (cum ar fi cel care a luat Grammy-ul acu' niste ani) si
spuneti cu mana pe inima dupa ce il ascultati ca interpretul nu este un
geniu interpretativ de prima clasa.
> Pot sa va dau mai multe detalii din viata lor.
Probabil la fel de instructive ca descrierea de mai sus.
> Vedeti, am inceput sa va distrug argumentul d-voastra. Incepeti cu o
> premisa falsa: "Daca luati drept bune fabulatiile hollywoodiene dupa
> piesa lui Schafer, nu e de mirare ca ajungeti sa sustineti "mediocri-
> tatea" omului Mozart."
Intamplator, aceasta nu este o premiza ci o constatare tipologica. Putin
importa in definitiv daca ati vazut sau nu ecranizarea lui Milos Forman:
ce conteaza sunt pozitiile de pe care abordati chestiunea, similare cu ale
respectivului. Astfel ca nu imi distrugeti argumentul ci doar evitati sa
ii raspundeti.
> Diferenta dintre un geniu produs in SUA si unul in Romania, este ca cel
> din SUA stie pe linga a fi geniu sa faca si altele cum Mozart nu a stiut
> si a clacat.
Daca nu va e cu suparare, cate biografii ale lui Mozart ati avut ocazia
sa consultati pana acum? V'am mai spus ca exemplul este nepotrivit.
> Geniile romanesti sint de genul acesta. In Romania au existat multi
> Dan Grigore esuati in alcoolism, paranoie, sinucidere.
Cumva vreti sa spuneti ca Dan Grigore a esuat in viata? Va intreb daca
aveti realmente cunostinta despre ce vorbiti. Ultima data cand l-am vazut
pe maestrul D.G., nu dadea imaginea unui esuat.
In general, nu sunt de acord cu viziunea dumneavoastra reductionista
asupra "geniilor romanesti". Nu consider ca acestia sunt in mod necesar
niste "esuati" in viata obisnuita si cu atat mai putin niste mediocri.
Oricum, nu "tema geniului" era rostul remarcii mele ci ipotezele fara
rost pe seama interlocutorilor cu care va punctati in mod regretabil
interventiile publice pe scr. Acest obicei il gasesc diversionist si
inutil; in subsidiar, mai este si necivilizat.
"D-le Iacomi, te simt lipsit de inteles pentru profunzimea fiintei umane."
> Prin afirmatia facuta de catre mine nu incerc nici de cum sa va pun
> intr-o situatie inferioara. Exprim sincer impresia pe care o produceti.
In perioada de inalte studii a celor sapte ani proverbiali, se invata
si faptul ca astfel de pareri trebuie tinute pentru sine. Nu v'am cerut
opinia asupra persoanei mele si nici nu era cazul sa o introduceti intr'o
discutie despre altceva. Daca simteati dorinta imperioasa de a va spune
parerea doar asa, ca fapt divers, ar fi fost indicat sa folositi mailul
privat. Cum aceasta nu s'a intamplat, rezulta ca remarca dumneavoastra
se inscrie in logica mesajului pe care l-ati trimis pe scr. Deoarece nu
exista nici un fel de legatura cu tema avuta in obiectiv, rezulta ca e
o remarca auxiliara, cu rol in crearea impresiei generale despre cum va
descurcati in conversatie. Si fiindca aceasta remarca serveste in a va
sustine senzatia unei pretinse autoritati in cursul conversatiei, chiar
daca la nivel constient puteti afirma ca nu a avut scopul inferiorizarii,
nu inseamna ca la nivel subconstient nu ar fi avut acest scop.
Deoarece tetracapilotomia pe tema aceasta ar fi o pierdere de vreme, ma
voi opri aici.
> Aveam impresia ca sintaxa va tradeaza. Poate gresesc, dar puteti demon-
> stra opusul? Eu mi-am facut impresia urmarindu-va peste un an de zile.
Poate ca nu sunt interesat sa demonstrez nimic in aceasta privinta.
Intamplator, scr este destinat altor scopuri decat discutarea unora
dintre contribuitori.
>> Romania are nevoie de politicieni buni. Atata tot. Restul e nerelevant.
> Este nerelavant pentru d-voastra. Parca ati fi centrul lumii.
Nicidecum. Parametrul folosit la evaluarea unei persoane intr'un domeniu
este gradul de competenta _in acel domeniu_. Abilitatea lor la popice sau
la risca este total nepotrivita pentru analiza oamenilor politici. Nu vad
alta cerinta pentru un politician in afara de a fi un bun politician. Ce
face el in alte domenii e un parametru pentru evaluarea lor in acele alte
domenii considerate.
Si, in afara de asta, subiectul discutiei tot nu se gasea aici. Nu am de
gand sa particip la razboiul dumneavoastra cu dezamagitorii politicieni
din Romania.
Cu bine,
M.M. de M.
Mircea
> Cine nu devenea membru de partid, vreau sa intreb?
[...]
> Si mai erau, desigur, ratatii din principiu, pe care "partidul" nu
> s-ar fi gandit niciodata sa-i inglobeze in randurile sale. Este foarte
> simplu pentru acestia sa treaca drept "eroi" in momentul de fata.
Hear ye, hear ye! Too bad AOL didn't ignore them "heroes" also. The
opportunity of taking advantage of suckers must have been too good to
pass.
Regards,
Mircea
A666Z35
>Date: 3/10/99 8:54 AM Eastern Standard Time
>De ce n'am accepta si scenariul in care domnul A666Z35 nu este altceva
>decat un provocator ascuns sub masca anticomunismului declarativ?!
Ce as putea eu, un anonim de pe scr, sa provoc? Eu nu mi-am pus niciodata
problema sa intru in politica romaneasca. Faptul ca am dreptul la unele pareri
este cu totul altceva.
>Raspuns: pentru ca intre oameni civilizati exista anumite lucruri care
>nu se fac.
Va admir sincer nobletea, dar va rog sa credeti ca ideea ca as putea fi un
provocator nu poate avea suport nu doar pentru ca dumneavoastra sunteti un om
civilizat.
Daca eu afirm ca fostii pcr-isti, securistii si turnatorii, ce au sprijinit,
direct sau indirect, cu voie sau fara voie, regimul comunist, nu ar avea
dreptul sa fie prezenti in randul unor formatiuni politice a caror doctrina
este diametral opusa totalitarismului, in ce sens as putea fi banuit ca as fi
provocator?
Banuiesc ca m-am exprimat destul de clar si impotriva formatiunilor de nuanta
fascista, asa ca nu as putea fi decat un provocator in sprijinul unei societati
civilizate, dar oricum nu prin scr s-ar face asa ceva.
>>> Stop. Calitatea de membru de partid nu insemna neaparat sa ingurgitezi
>>> asa ceva.
>
>
>> Oricum este ceva jenant, in primul rand pentru cei care in particular se
>> aratau impotriva.
>
> Da. Este jenant intr'o anumita masura.
>
Repet, nu am nimic impotriva dreptului fostilor pcr-isti de a-si putea arata
meritele profesionale, talentele etc., dar nu cred ca prezenta lor in partide
ce se vor democrate, este oportuna in acest moment.
>Un membru pcr nu putea
>> fi arestat decat daca mai intai partidul hotara sa-l dea afara din
>glorioasele
>> lui randuri. Nu vi se pare o discriminare cumplita?
>
> Ma indoiesc ca acesta era marele avantaj dupa care umblau gafaind cu limba
>scoasa studentii diferitelor facultati si la care se gandeau cu evlavie in
>momentul primirii carnetului de membru. As zice mai curand ca aspectul le
>era perfect indiferent.
Nu stiu ce credeau studentii care alergau dupa pcr, dar oricum aceasta era o
cumplita discriminare, la vedere.
> Dar daca amandoi candidatii erau membri, chestiunea apartenentei la PCR nu
>mai intra in joc la atribuirea postului.
Intrau pilele.
> Punctul 8 de la Timisoara exact asta spune. Daca vi
>se pare ca el a fost gresit interpretat de fostul detinut politic Corneliu
>Coposu atunci cand l-a propus pe E.C. drept candidat, spuneti-o aici.
Despre morti numai de bine!
>[Ca
>tot vorbeam mai deunazi de Paul Goma: oare ce facuse el prin '68? -- asa
>pentru relativizare...]
>
Goma a cerut sa intre in pcr datorita faptului ca in acel moment lumea credea
ca o interventie sovietica in Romania ar fi fost iminenta si se punea problema
distribuirii de arme membrilor pcr, care alaturi de Armata sa lupte impotriva
invadatorului sovietic.
In acel timp, majoritatea populatiei sprijinea politica lui Ceausescu ce se
aratase impotriva imperialismului sovietic.
In afara de asta, Goma a facut ce a facut. Este fortata apropierea dintre Paul
Goma si ceata milioanelor de pcr-ei.
>Daca ei nu au avut nici o clipa
>senzatia ca PCR este partidul "lor" si ca apartenenta lor scriptica la
>acesta nu e decat o hartoaga de factura similara celor administrative, nu
>exista nici o contradictie intre pozitia lor actuala si cea precedenta.
Parerea dumneavostra.
>> Sunteti sigur ca Milu nu a cerut absolut de buna voie sa intre in pcr?
>
> Nefacand parte din organizatia sa de baza, nu am de unde sa stiu ce a
>cerut el. Oricum, nu imi sprijin argumentatia dand valori dupa cum mi se
>nazare unor parametri pe care nu ii cunosc. Printre lucrurile de care am
>insa cunostinta se numara faptul ca, in pofida apartenentei la partid, nu
>urcase prea mult in gradele universitare inainte de evenimentele din '89:
>aceasta spune destul de multe privitor la gradul implicarii sale in datul
>din gura pe linie oficiala.
>
Tot dumneavoastra ati afirmat ca aproape toata catedra de geologie era formata
din pcr-isti; nu puteau avansa toti doar pentru ca erau si in partid. N-o fi
avut pile, n-o fi fost bun in ceea ce preda, nu stiu.
Nu vi se pare suspect cat de rapid a urcat dupa 90, toate treptele pana la
profesor?
Faptul ca l-a "uns" profesor pe Magureanu, nu vi se pare straniu din partea
rectorului, profesor EC?
>O lege a dosarelor
>ar fi cat se poate de oportuna in momentul de fata.
O lege cinstita, nu cu amendamente ce apara asazisa siguranta nationala!
Numai bine.
Stephen Dancs,Toronto Canada
iac...@nobulk.lpm.univ-montp2.fr (Marius Iacomi) says:
> Eroi sunt cei muriti.
Adica ai' bagati la... muraturi?? ;-)
--=*=*=*=*=*=*=*=*=*=*=*=*=*=*=*=*=*=*=*=*=*=*=*=*=*=*=*=*=*=*=*=*=*=*=*
Stephen Dancs Voicemail: +1 (416) 760-5885
sda...@freenet.hut.fi http://come.to/sdancs http://www.ncf.ca/~bv561/
--
mihai.ch...@usa.net
> Apoi esecul (intr'o oarecare doza) nu este sinonim cu mediocritatea.
> Cei doi termeni sunt intrucatva legati insa nicidecum nu se suprapun.
Repet: mediocritate in aptitudini pentru viata sociala. Geniul este de fapt
un om limitat care exceleaza intr-un anumit domeniu.
> > Grigore era considerat adevaratul talent. Radu Lupu este cel faimos
> > si cu bani.
>
> Ha~?! Cumva vorbiti de un oarecare "fals talent" Radu Lupu care la 21
> de ani castiga concursul Van Cliburn?! Pai s'avem pardon, daca singurul
> lucru care l-ati retinut despre R.L. este ca e faimos si cu bani... :-(
Rastalmaciti intelesul vorbelor mele. Iarasi v-am prins cu o hiba (eticheta?).
Este vorba despre complet altceva. Amindoi, Grigore si Radu au pornit cam
de la acelasi nivel de recunoatere a talentului lor. Este drept ca Grigore
era apreciat de catre profesori mai bine. Parintii lui Radu au depus enorm
de mult efort financiar in a-l promova pe Radu (lectii, profesori renumiti,
etc.).
Tatal lui Radu era un renumit avocat in Brasov. Asta nu exclude faptul ca
Radu nu este un talent. Datorita faptului ca-l cunosc personal pot sa va
spun ca a fost enorm de multa munca depusa ca sa ajunga unde a ajuns. El
intotdeauna
a avut o atitudine mai pragmatica. S-a casatorit cu o englezoaica si dupa
aceea a urmat marea lui faima. Grigore din pacate a ramas in spatele
cortinei de fier. Sper ca nu mai interpretati rauvoitor ceea ce este atit
de evident ce vreau sa exprim. Parintii lui Radu au reprezentat intotdeauna
un invelis protector. Saracii, l-a un moment dat au emigrat in Israel cu
speranta ca le va fi mai usor sa ajunga la el in Anglia. Se pare ca socrii
nu-i doreau. O porcarie. Dupa doi ani s-au repatriat in Romania.
> Luati un disc (cum ar fi cel care a luat Grammy-ul acu' niste ani) si
> spuneti cu mana pe inima dupa ce il ascultati ca interpretul nu este un
> geniu interpretativ de prima clasa.
In primul rind ca sint de acord cu d-voastra. L-am ascultat de multe ori
pe Radu (pe viu), si am inteles ce inseamna un adevarat interpret.
> > Pot sa va dau mai multe detalii din viata lor.
>
> Probabil la fel de instructive ca descrierea de mai sus.
Faceti misto (nu ma supar, ba din contra, in sfirsit folositi umorul,
este ceva, ati iesit din sintaxa).
> > Vedeti, am inceput sa va distrug argumentul d-voastra. Incepeti cu o
> > premisa falsa: "Daca luati drept bune fabulatiile hollywoodiene dupa
> > piesa lui Schafer, nu e de mirare ca ajungeti sa sustineti "mediocri-
> > tatea" omului Mozart."
>
> Intamplator, aceasta nu este o premiza ci o constatare tipologica.
Dupa cunostiintele mele de logica: A -> B, A este o premiza?
> Putin
> importa in definitiv daca ati vazut sau nu ecranizarea lui Milos Forman:
> ce conteaza sunt pozitiile de pe care abordati chestiunea, similare cu ale
> respectivului. Astfel ca nu imi distrugeti argumentul ci doar evitati sa
> ii raspundeti.
>
> > Geniile romanesti sint de genul acesta. In Romania au existat multi
> > Dan Grigore esuati in alcoolism, paranoie, sinucidere.
>
> Cumva vreti sa spuneti ca Dan Grigore a esuat in viata? Va intreb daca
> aveti realmente cunostinta despre ce vorbiti. Ultima data cand l-am vazut
> pe maestrul D.G., nu dadea imaginea unui esuat.
E cam greu cu dumneata! O faceti intentionat? O faceti din eroare?
Aveti o hiba?
Sa va explic: eu am sustinut mai sus ca in Romania au existat numeroase
genii, oameni care s-au ridicat la nivelul lui Dan Grigore, care ca si
el nu au parasit niciodata Romania si care au esuat in alcoolism, etc.
De ce interpretati malitios vorbele altuia?
>
> In general, nu sunt de acord cu viziunea dumneavoastra reductionista
> asupra "geniilor romanesti". Nu consider ca acestia sunt in mod necesar
> niste "esuati" in viata obisnuita si cu atat mai putin niste mediocri.
In general noi oamenii ne formam impresiile pe baza experientelor care le
traim. Daca zilnic dai cu capul de un perete bineinteles ca la un moment dat
inveti sa-l ocolesti! NU? Cam asa si cu geniile romanesti. Marea majoritate
cocolositi de parinti, ii intilnesti aici profesori universitari, celebritati
cind te duci la ei acasa dai de mama, de soacra, care si acum cind ei sint
cine sint ii cocolosesc, le fac mincarea, le spala rufele. Exista si exceptii
nu zic nu.
> Oricum, nu "tema geniului" era rostul remarcii mele ci ipotezele fara
> rost pe seama interlocutorilor cu care va punctati in mod regretabil
> interventiile publice pe scr. Acest obicei il gasesc diversionist si
> inutil; in subsidiar, mai este si necivilizat.
De cite ori nu vi-am demonstrat chiar in acest mesaj ca practicati
aceleasi metode ca si ale mele? Eu le-am invatat de la d-voastra, sau
d-voastra de la mine?
>> "D-le Iacomi, te simt lipsit de inteles pentru profunzimea fiintei umane."
>
> > Prin afirmatia facuta de catre mine nu incerc nici de cum sa va pun
> > intr-o situatie inferioara. Exprim sincer impresia pe care o produceti.
>
> In perioada de inalte studii a celor sapte ani proverbiali, se invata
> si faptul ca astfel de pareri trebuie tinute pentru sine. Nu v'am cerut
> opinia asupra persoanei mele si nici nu era cazul sa o introduceti intr'o
> discutie despre altceva. Daca simteati dorinta imperioasa de a va spune
> parerea doar asa, ca fapt divers, ar fi fost indicat sa folositi mailul
> privat. Cum aceasta nu s'a intamplat, rezulta ca remarca dumneavoastra
> se inscrie in logica mesajului pe care l-ati trimis pe scr. Deoarece nu
> exista nici un fel de legatura cu tema avuta in obiectiv, rezulta ca e
> o remarca auxiliara, cu rol in crearea impresiei generale despre cum va
> descurcati in conversatie. Si fiindca aceasta remarca serveste in a va
> sustine senzatia unei pretinse autoritati in cursul conversatiei, chiar
> daca la nivel constient puteti afirma ca nu a avut scopul inferiorizarii,
> nu inseamna ca la nivel subconstient nu ar fi avut acest scop.
Aici pe scr devenim cu totii publici. Afirmatia d-voastra suna ca cea a
unei femei cinstitie care se mira de ce oamenii o fac curva cind se plimba
printr-un cartier rau famat!
Ma intreb cum ati reactiona daca odata ne vom intilni fata in fata
iar eu va iau de dupa umar? O sa aveti o trasarire? (nu vreau sa implic
ca sinteti homosexual, insa in Romania, in mediile asa mai plebee, oamenii
fac gesturi foarte lumesti, intime: te imbratiseaza, te string la piept
cu afectiune, te saruta pe obraji).
> > Este nerelavant pentru d-voastra. Parca ati fi centrul lumii.
>
> Nicidecum. Parametrul folosit la evaluarea unei persoane intr'un domeniu
> este gradul de competenta _in acel domeniu_. Abilitatea lor la popice sau
> la risca este total nepotrivita pentru analiza oamenilor politici. Nu vad
> alta cerinta pentru un politician in afara de a fi un bun politician. Ce
> face el in alte domenii e un parametru pentru evaluarea lor in acele alte
> domenii considerate.
> Si, in afara de asta, subiectul discutiei tot nu se gasea aici. Nu am de
> gand sa particip la razboiul dumneavoastra cu dezamagitorii politicieni
> din Romania.
>
> Cu bine,
>
> M.M. de M.
Aici chiar ca nu ati nimerit-o! SCR-ul printre altele poate fi folosit in
a discuta si probleme legate de felul cum noi ceilalti maruntei percepem
politicienii!
In alta ordine de idei, Radu Vasile este cel mai performant politician
datorita ca este uns cu alifii. Un tip destept, educat, vilcean, viclean,
este adevaratul politician pentru Romania. Unde un cinstit precum Ciorbea
(tot fost membru pcr), un om deosebit de sirguincios, muncitor, cu bune
intentii a clacat lamentabil, un smecherache gen Radu Vasile reuseste
extraordinar. Din ce cauza? Fiindca este educat, dar este educat si la
scoala vietii. Acest om n-a fost membru de partid. Daca initial m-am indoit
fata de valoarea lui, incep sa cred tot mai mult ca este omul potrivit
la locul potrivit.
cu stima,
A666Z35
>Date: 3/10/99 7:37 AM Eastern Standard Time
>Cu exceptia catorva
>"sefi" din sfere foarte inalte, ceilalti erau membri de partid numai
>cu numele. Pe ei nu-i interesa decat sa le fie cald si bine, in limita
>posibilului.
In cazul asta, eu nu va contrazic, "ceilalti" erau(sunt) niste..., ma abtin
sa-i calific; n-as vreau sa-i jignesc mai putin decat ar merita!
>Da, erau oportunisti, veti spune. Si ce e rau in asta?
N-am replica la asemenea afirmatie.
>Oportunismul este un fenomen natural, este un gaj al supravieturii,
>indivizii oportunisti sunt de fapt cei care se adapteaza cel mai bine
>la mediu.
Al supravietuirii sau al, in cel mai bun caz, al unei comoditati, pe spinarea
"prostilor" incapabili de oportunism?
>Lucrurile erau cat se poate de simple: "a fi" membru de
>partid inseamna a spera, eventual, cateva "raze de soare"
Ca-n versul: "Si-n cele ce maine vor rade la soare".
intr-o
>existenta cenusie, "a nu fi" inseamna a accepta pentru totdeauna
>intunericul.
Sau demnitatea.
>Nimic din toate astea nu avea ceva de-a face cu ideologia
>comunista sau cu adeziunea.
Asta este grav.
> Si cred ca acest lucru a dus in cele din
>urma la caderea comunismului in Romania.
Tot ei, saracii, au facut-o si pe asta.
>Membrii de partid erau cei care il urau pe Ceausescu cel
>mai tare, pentru ca ei erau in ultima instanta cei mai lipsiti de
>perspective.
?????????????????????????????????
>Cine nu devenea membru de partid, vreau sa intreb?
Cine nu accepta si cine nu putea.
>Cei care nu aveau
>nimic de pierdut si nimic de castigat.
Majoritatea covarsitoare!
>Dar poate ca faceati de fapt parte dintre
>cei care nu aveau nici de pierdut, nici de castigat de pe urma acestei
>decizii.
Nu este asa. M.Iacomi, afirmand ca nu vrea sa devina membru pcr si-a asumat un
risc destul de mare si ar fi putut plati scump acest act, foarte rar intalnit.
>Erau mai intai cei cu rude in strainatate. Ei oricum n-ar fi fost
>acceptati in partid, chiar daca ar fi vrut.
Eu cunosc destule cazuri ca sa va contrazic.
>In afara de asta ei erau
>"fericitii" societatii, erau cei care primeau pachete cu fel de fel de
>minunatii
Nu cred ca toti primeau.
care trezeau invidia amaratilor si pe care le vindeau la
>bursa neagra, erau cei care puteau sa-si viziteze rudele in occident,
Nu sunt putine cazurile cand nu se intampla asa ceva.
>Ar fi
>trebuit sa fie nebuni ca sa cedeze toate aceste avantaje contra
>carnetului rosu de partid.
Cel cu carnet n-ar fi beneficiat de asemenea marinimie?
>Erau apoi cei fara studii superioare, care stiau ca vor ramane toata
>viata lor pe aceeasi "functie", care nu aveau deci nici o posibilitate
>de a promova, de a-si face o cariera.
Ati auzit de maistru sau sef de echipa? Stiti ca majoritatea lor era formata
din pcr-isti?
>Si mai erau, desigur, ratatii din principiu, pe care "partidul" nu
>s-ar fi gandit niciodata sa-i inglobeze in randurile sale. Este foarte
>simplu pentru acestia sa treaca drept "eroi" in momentul de fata.
Cam asa se justifica marea majoritate. Ei au fost pentru ca erau buni pe plan
profesional si i-a luat partidul cu forta, iar cei ce n-au fost inrolati, ori
erau prosti, ori ratati, ori idioti.
>Ca sa promovezi de
>la asistent universitar la conferentiar, de exemplu, nu se punea
>conditia sa ai un doctorat, insa era obligatoriu sa fii membru de
>partid.
Deci asistent se putea si fara pcr.
>Numai inconstientii ar fi refuzat aceasta "formalitate" sau
>cei care stiau ca oricum nu vor mai face multi purici in Romania, caci
>nenumaratele lor rude (sau prietenii) din strainatate ii vor ajuta sa
>plece.
Treaba lor, sa-si arate mai departe harul universitar, dar sa nu se bage in
politica.
>Pe vremurile ingrozitoare in care se practicau repartitiile la
>sfarsitul studiilor, studentii care aveau functii de raspundere ca
>utecisti sau mebri de partid capatau din oficiu 50 de sutimi la media
>finala, ceea ce ii propulsa in capul listei si puteau sa-si aleaga
>repartitiile cele mai bune, cu toate consecintele pe care acest lucru
>le putea avea asupra viitorului lor profesional.
Asta nedreptatind pe cei ce erau "inconstienti" si nu acceptasera sa intre in
pcr si nici nu doreau sa emigreze.
>Puteti astazi sa-i
>numiti "lasi" sau "oportunisti", daca vreti, dar in nici un caz
>"comunisti", caci nu erau.
Oricum, nu au ce cauta in politica, afara de cazul ca vor sa stea intr-un
partid tip pdsr, pd, prm, psm, pnr si inca nu stiu cate alte optiuni oferite de
fostul pcr.
>Nu toata lumea are stofa de Don Quichotte, nu toti stiau cum sa se
>bata cu morile de vant.
Tocmai, sa stea linistiti, in afara politicii.
>Pentru cei mai multi oameni era deja suficient sa-si poata
>asigura ziua de maine.
Si acum se vor politicieni democrati?
>Care este diferenta intre "comunistii" de ieri si
>"necomunistii" de astazi?
Nu are cum sa fie o diferenta, atat timp cat TOT EI SUNT!
>Ma intreb daca in tara
>asta, Romania, nu se poate trai, in sfarsit, si fara politica?
>
Intrebare perfect valabila pentru EI!
Troubadour
mihai.ch...@usa.net wrote
>
> Marius Iacomi wrote:
>> a666z35 scrise:
>>
Personal am fugit la 15 ani de acasa si asemena lui Hemingway sau ( al)
lui
Adrian Zografu (Panait Istrati) am luat-o prin lume. Mi se pare ridicol cind
citesc
>ceea ce citesc acum, cu alte cuvinte relatarile lui M&MdeM. Exact ca in
>literatura existentialista, sau absurda.
Sunt, cred c-ai observat, de acord cu tine, de multe ori, dar de data asta
nix :
daca vrei sa epatezi, ai reusit ! Relatarile lui M&M de M ( apropos, omul
semne-
aza voit pompos, pt ca voi l-ati impins s-o faca ) aproximeaza orice numai
existen-
tialismul sau absurdul nu. Iacomi este un clasic, daca vrei, un ins care
crede in, si
cultiva acel echilibru luminos care se atribuia Greciei Antice , ceea ce
Oswald Spen-
gler a numit Apollinic ( Der Untergang des Abendlandes ), ideie preluata
la noi de (Gaga) Calinescu intr'o prelegere care a capatat valente de
" mantra" in cercurile
academice, pe cand Kirkegaard / Jean -Paul ( Sartre), sau Becket / Ionesco,
sunt rebeli, frondeuri, iconoclasti, Faustici, termen prin care Marlow,
Goethe, Mathews
Arnold et al desemnau Spiritul Negatiei ( Ich bin der Geist der steht
verneinst ), pe care, in fapt, se bazeaza si systemul cartesian in virtutea
teoriei ca primul pas spre gnoza este indoiala pt ca acceptia conformista a
adevarurilor date nu este conducti-
va spre descoperiri tocmai pentru ca accepta un datum fara a -l chestiona .
The Car-tesian dictum, " I think ( reason), therefore I exist ", should be
ammended to read " I doubt, therefore I reason ".
Am mai spus de cazul Exupere, totodata imi aduc aminte de romanul lui
Dostoievski "5 nopti albe", sau de piesa lui S.Becket "O banda de
magnetofon", sau de nuvela lui Saul B. "Traieste-ti clipa". Este vorba de
oameni care nu au nici un contact cu realitatea inconjuratoare, care nu sint
capabili de decizii, care nu sint capabili sa actioneze.>
Daca toti indivizii unei specii ar fi " oameni de actiune" , ma tem ca
specia aceea
ar dispare pt ca Natura si Evolutia se bazeaza pe diversitate si
diversificare pe cand
uniformitatea duce la osificare si disparitie.
>M&MdeM descopera cavalerismul lui Don Quijote de la Mancha in personajul
>arhetipal al romanului care ingurgiteaza "asa ceva".
Era vorba de " cacat " , de aia am si sarit cateva pasaje: erau cel mult
un caz de flagrant non sequitur.
Altfel ajungem ca scriitorul evreu/german/ceh Kafka
>care s-a dezvirginat la 33 de ani si pina atunci a scris povesti absurde.
Hai sa admitem ca s-ar fi dezvirginat la 17 ani si ar fi scris un roman
torid ca
Maidanul cu dragoste al lui Gemi Zamfirescu: viu, pasional, colcaind de
patimi
REAL ca viata insasi. Rezultatul ar fi fost ca lumea ar fi avut un ibovnic
in plus
dar ar fi foat vaduvita de extraordinarele, inegalabilele pagini ale unui
Der Pro-
zess, sau Das Schloss. Care crezi ca ar fi fost o mai mare pierdere ?
Omenirea
are milioane de tinsel Casanovas but precious few Kafkas. Like iron and
gold.
In ce masura, crezi, ca a contribuit eliberarea, descatusarea ta la
caderea co-
munismului. In final, ma tem, au fost tot the eggheads care au "dispus"
disolva-
rea unui sistem care devenise caduc si ca atare neprofitabil. Daca doresti
sa te
imbeti in continuare cu aqua chiorensis ca "Rivulutia" romana a pus capat
erei
Ceausescu in Romania si a comunismului in Europa, n-ai decat,dar atunci
inse-
amna ca nu ai inteles mare lucru. Vezi, oamenii de actiune executa
blueprint-uri
gandite de altii, chit ca fiind " activi' le da iluzia ca sunt si factori
de decizie...
(...)intr-o democratie avem si noi voie cei care am avut curajul sa
infruntam sistemul,
>sa fim inchisi, sa fim internati la nebuni, sa fim batuti mar de ne ieseau
>excrementele din noi, de nu ne puteam misca luni de zile dupa cafteala pe
>care o luam, avem si noi dreptul sa ne spunem cuvintul, sa obtinem o
pozitie
>din care glasul nostru sa fie auzit. Nu numai voi astia care ati
supravietuit
>cacindu-va pe voi.
>
> Ai ideie cati asemenea indrazneti au pierit in temnitele Romaniei
comuniste ?
Dar pana la urma a fost un Brucan care a tras sforile si a aranjat
debarcarea
lui Ceausescu.
clarinne
Troubadour wrote in message:
>ceea ce
>Oswald Spen-
>gler a numit Apollinic ( Der Untergang des Abendlandes ), idee
preluata
>la noi de (Gaga) Calinescu intr'o prelegere care a capatat valente
de
>"mantra" in cercurile
>academice, pe cand Kirkegaard / Jean-Paul ( Sartre), sau Becket /
Ionesco,
>sunt rebeli, frondeuri, iconoclasti, Faustici, termen prin care
Marlow,
>Goethe, Mathews
>Arnold ...
Etc. Etc.
Vedeti, la genul acesta de competente m-am referit. Am "ochit" bine,
dar n-am nimerit tinta, totusi...
Marius Iacomi
>> Singurul care avea dreptul sa o considere esec sau reusita era Mozart insusi.
>> Apoi esecul (intr'o oarecare doza) nu este sinonim cu mediocritatea.
>> Cei doi termeni sunt intrucatva legati insa nicidecum nu se suprapun.
> Repet: mediocritate in aptitudini pentru viata sociala.
Vorbeam de acelasi lucru.
> Geniul este de fapt un om limitat care exceleaza intr-un anumit domeniu.
Nu. Geniul este un om care exceleaza intr'un anumit domeniu (sau mai multe).
Limitarile in alte domenii nu sunt aprioric diferite de cele ale oamenilor
obisnuiti, de aceea este tendentios sa il etichetam drept "limitat". Insa
unii oameni obisnuiti prefera sa gandeasca despre genii ca sunt limitati
in tot ce nu tine de specificul lor pentru a isi satisface amorul propriu.
>>> Grigore era considerat adevaratul talent. Radu Lupu este cel faimos
>>> si cu bani.
>
>> Ha~?! Cumva vorbiti de un oarecare "fals talent" Radu Lupu care la 21
>> de ani castiga concursul Van Cliburn?! [...]
> Rastalmaciti intelesul vorbelor mele. Iarasi v-am prins cu o hiba (eticheta?).
> Este vorba despre complet altceva. Amindoi, Grigore si Radu au pornit cam
> de la acelasi nivel de recunoatere a talentului lor. Este drept ca Grigore
> era apreciat de catre profesori mai bine.
Ce am rastalmacit? Ce se da: "fie doua persoane X si Y. Y este considerat
adevaratul talent. X este celebru si are bani." Din enunturile de mai inainte
se deduce ca X nu are talent adevarat: daca ar avea talent adevarat, al doilea
enunt nu si-ar mai avea rostul; in plus, el este caracterizat esentialmente
prin celebritate si bogatie.
Admit ca puteti sa ganditi altceva si ca doar exprimarea a lasat de dorit.
>> Intamplator, aceasta nu este o premiza ci o constatare tipologica.
> Dupa cunostiintele mele de logica: A -> B, A este o premiza?
Se poate spune si asa in anumite cazuri, insa schema folosita de mine nu
este A -> B. Pe scurt, aceasta arata asa:
A = "cunoasteti piesa lui Peter Schafer"
C = "aveti o atitudine similara cu ideea exprimata de D.G. pe baza piesei"
B = consideratiile ulterioare
Premiza de la care plec este C si nu A. Am sugerat insa pe A ca origine
potentiala pentru C (constatare experimentala). Deci: A - - > C ==> B.
Negandu'l pe A, nu il puteti nega automat si pe C: acesta poate fi dat
de sumedenie de alte cauze.
>>> Geniile romanesti sint de genul acesta. In Romania au existat multi
>>> Dan Grigore esuati in alcoolism, paranoie, sinucidere.
>
>> Cumva vreti sa spuneti ca Dan Grigore a esuat in viata?
> Sa va explic: eu am sustinut mai sus ca in Romania au existat numeroase
> genii, oameni care s-au ridicat la nivelul lui Dan Grigore, care ca si
> el nu au parasit niciodata Romania si care au esuat in alcoolism, etc.
> De ce interpretati malitios vorbele altuia?
Ah, si eu trebuia sa ghicesc:
1. ca faceti aluzie la o caracteristica specifica a lui D.G. si nu la
viata sa ca persoana (in conditiile in care doar putin mai inainte il
puseserati in opozitie cu R.L. -- faimos si bogat);
2. care era acea caracteristica a lui D.G. (faptul ca a ramas in tara
cu domiciliul stabil -- pentru ca de parasit Romania puteti fi sigur ca
a facut-o si inainte si dupa '89, atat in est cat si in vest).
Sa zicem insa ca nu am fost in stare sa ghicesc. Tot nu inteleg prea
bine ce vreti sa demonstrati aici si ce legatura are asta cu subiectul
discutiei.
>> In general, nu sunt de acord cu viziunea dumneavoastra reductionista
>> asupra "geniilor romanesti". Nu consider ca acestia sunt in mod necesar
>> niste "esuati" in viata obisnuita si cu atat mai putin niste mediocri.
> In general noi oamenii ne formam impresiile pe baza experientelor care
> le traim.
Foarte corect. Amendament: se mai poate si pe baza experientelor traite
de altii de care avem cunostinta intr'un fel sau altul.
> Daca zilnic dai cu capul de un perete bineinteles ca la un moment dat
> inveti sa-l ocolesti! NU? Cam asa si cu geniile romanesti. Marea
> majoritate cocolositi de parinti, ii intilnesti aici profesori
> universitari, celebritati cind te duci la ei acasa dai de mama, de
> soacra, care si acum cind ei sint cine sint ii cocolosesc, le fac
> mincarea, le spala rufele. Exista si exceptii nu zic nu.
E, daca exista si exceptii atunci m'am linistit! Insa tot nu vad rostul
acestei discutii in actualul context. Daca nu va e cu suparare, as pre-
fera sa o inchidem aici.
>> Oricum, nu "tema geniului" era rostul remarcii mele ci ipotezele
>> fara rost pe seama interlocutorilor cu care va punctati in mod
>> regretabil interventiile publice pe scr. Acest obicei il gasesc
>> diversionist si inutil; in subsidiar, mai este si necivilizat.
> De cite ori nu vi-am demonstrat chiar in acest mesaj ca practicati
> aceleasi metode ca si ale mele? Eu le-am invatat de la d-voastra,
> sau d-voastra de la mine?
A, chiar asa? Aratati'mi o fraza de-a mea similara cu oricare din:
"D-le Iacomi, te simt lipsit de inteles pentru profunzimea fiintei
umane."
"Sa-ti motivezi mediocritatea prin atitea slalomuri logice asta este
intr-adevar ceva."
"[...] stati in pozitii, nu faceti loc celor mai merituosi ca voi,
celor care au avut curaj. Si in continuare veti minca cacat cu tot
felul de rationamente false."
"[...] esti de-a dreptul ridicol."
Si as putea continua.
> Aici pe scr devenim cu totii publici. Afirmatia d-voastra suna ca
> cea a unei femei cinstitie care se mira de ce oamenii o fac curva
> cind se plimba printr-un cartier rau famat!
Cu mica mare deosebire ca eu am cunoscut scr-ul intr'o vreme in care
numarul interventiilor de un nivel penibil era mult mai mic si ca nu
pot sa il consider un loc rau famat. Prezenta mea pe scr este cel putin
la fel de indreptatita precum a acelora care ii denatureaza caracterul.
Situatia este asemanatoare cu cea de la un club in care exista o
atmosfera decenta insa pe usa larg deschisa intra din ce in ce mai
multe persoane cu deficiente in educatie care ajung sa domine sonor
prin zgomotul de fond generat continuu. De la o persoana civilizata
ma astept sa citeasca regulile clubului si sa se comporte intr'un mod
demn. Neexistand un maturoi pentru eliminarea celor care nu respecta
cerintele minimale de politete, am tot dreptul sa adopt in ceea ce ii
priveste o pozitie similara cu cea exprimata de Plesu fata de Vadim.
>> Si, in afara de asta, subiectul discutiei tot nu se gasea aici.
>> Nu am de gand sa particip la razboiul dumneavoastra cu dezamagitorii
>> politicieni din Romania.
> Aici chiar ca nu ati nimerit-o! SCR-ul printre altele poate fi folosit
> in a discuta si probleme legate de felul cum noi ceilalti maruntei
> percepem politicienii!
Scr-ul poate fi folosit de catre oricine in scopul discutarii politi-
cienilor romani. Am afirmat simplu doar ca eu nu voi participa la
discutie.
M.M. de M.
Marius Iacomi
>> nu se fac.
> Va admir sincer nobletea, dar va rog sa credeti ca ideea ca as putea fi
> un provocator nu poate avea suport nu doar pentru ca dumneavoastra sunteti
> un om civilizat.
Desigur, ideea nu era daca dumneavoastra sau un alt personaj ati fi sau nu
provocatori si nici care ar fi argumentele pro si contra. Am vrut sa arat pe
un exemplu ales la intamplare ca exista lucruri care nu se fac si ca deci ar
fi degradant sa formulez ipoteze "ciudate" la adresa altcuiva numai pentru
ca asa mi s'a nazarit.
>> [Ca tot vorbeam mai deunazi de Paul Goma: oare ce facuse el prin '68? --
>> asa pentru relativizare...]
> Goma a cerut sa intre in pcr datorita faptului ca in acel moment lumea credea
> ca o interventie sovietica in Romania ar fi fost iminenta si se punea problema
> distribuirii de arme membrilor pcr, care alaturi de Armata sa lupte impotriva
> invadatorului sovietic.
> In acel timp, majoritatea populatiei sprijinea politica lui Ceausescu ce se
> aratase impotriva imperialismului sovietic.
> In afara de asta, Goma a facut ce a facut. Este fortata apropierea dintre Paul
> Goma si ceata milioanelor de pcr-ei.
Multumesc pentru demonstrarea implicita a ceea ce doream sa arat: totul este
relativ si cazurile trebuie judecate separat, nu de-a valma, sub motivatia ca
respectiva persoana avea lipita o anumita eticheta pe spate. Apartenenta la
PCR nu trebuie demonizata ci analizata in functie de context.
> Tot dumneavoastra ati afirmat ca aproape toata catedra de geologie era
> formata din pcr-isti; nu puteau avansa toti doar pentru ca erau si in partid.
Exact. Pentru a avansa, trebuiau sa fie si profund implicati in datul cu gura.
> N-o fi avut pile, n-o fi fost bun in ceea ce preda, nu stiu. Nu vi se pare
> suspect cat de rapid a urcat dupa 90, toate treptele pana la profesor?
Tocmai asta nu il face suspect. Daca ar fi ramas un lector amarat, aceasta ar
fi insemnat ca era un incapabil si ca de fapt de aceea nu "urcase" inainte.
> Faptul ca l-a "uns" profesor pe Magureanu, nu vi se pare straniu din partea
> rectorului, profesor EC?
Nu. La vremea respectiva se zvonise in presa ca s'ar putea ca E.C. sa ii "dea
la cap" lui V.M. datorita orientarii politice a acestuia din urma. In masura
in care pregatirea lui V.M. era corespunzatoare, nu vad nici o ratiune de a nu
il accepta, imi aduc aminte ca acelasi lucru l-a afirmat si E.C. atunci. In
atribuirea posturilor, criteriul politic tocmai fusese scos de pe lista odata
cu evenimentele din '89.
>> O lege a dosarelor ar fi cat se poate de oportuna in momentul de fata.
> O lege cinstita, nu cu amendamente ce apara asazisa siguranta nationala!
Banuiesc insa ca va fi *greu* sa se ajunga la o formula cat de cat unitara
care sa spuna ce este "cinstit" si ce nu...
M.M. de M.
clarinne
A666Z35 wrote :
>Oricum, nu au ce cauta in politica, afara de cazul ca vor sa stea
intr-un
>partid tip pdsr, pd, prm, psm, pnr si inca nu stiu cate alte optiuni
oferite de
>fostul pcr.
>Tocmai, sa stea linistiti, in afara politicii.
>Si acum se vor politicieni democrati?
Etc.
Domnule, in putinele mele interventii de natura "politica" pe SCR cred
ca v-ati dat seama ca sunt departe de a avea opinii comuniste. De fapt
nu am opinii politice deloc. Un motiv pentru care cred cu tarie in
democratie este faptul ca imi permite sa nu fac politica, sa uit chiar
ca aceasta ineptie exista. Dar, desigur, acestea sunt "preferintele"
mele si nu au nici o legatura cu contextul de fata.
Daca am intervenit in discutiile pe baza "scrisorii lui Milu" la care
participati de o vreme incoace nu a fost ca sa va contrazic opiniile
dvs. politice (sau ale altora) si de altfel mi-am cerut scuze ca ma
aflam oarecum pe langa subiect. Am simtit nevoia sa iau cuvantul
pentru ca prea des razbatea din frazele vorbitorilor o adevarata
aversiune fata de fostii mebri de partid, care in imensa lor
majoritate erau oameni nevinovati si total dezinteresati de politica.
Nu am vrut decat sa fac putina dreptate acestor oameni, restabilind
cat de cat adevarul.
Presupun ca dvs. ati plecat de mult din tara sau ca ati plecat de la o
varsta foarte tanara, cand nu aveati inca responsabilitati si nici
macar nu stiati ca acestea exista. Daca v-ati fi petrecut macar un an
din viata intr-o intreprindere oarecare din Romania, sau chiar intr-un
institut ceva mai rasarit, ati intelege poate ca atitudinea dvs. este
nedreapta. Cele peste 5 milioane membri de partid (cifra cu care se
lauda fostul regim, nu stiu daca a fost confirmata vreodata) nu erau
decat niste biete fiinte umane care se luptau cu un destin pe care nu
ei il hotarasera. Nu incercati sa aruncati in spinarea tuturor acestor
oameni pacatele comunistilor. Erau membri de partid, poate, dar nu
erau comunisti. Ceea ce eu incerc sa va conving, este sa nu
generalizati. Aveti perfecta dreptate spunand ca cei care erau
comunisti candva sa nu se considere acum politicieni democrati. Numai
ca dvs. antrenati in aceasta concluzie mii si mii de oameni care nu au
facut nici inainte, nici acum politica si care atunci, ca si acum, nu
cereau nimic altceva decat sa existe. Si fiecare a actionat asa cum a
crezut el ca este mai bine pentru responsabilitatile pe care le avea
in spinare, ma refer la o profesie atinsa cu sudoarea fruntii, la
familiile lor cu probleme, la nenumaratele sacrificii inutile, la
foamea pe care au indurat-o, la frig si la cate si mai cate. A spune
astazi ca toate aceste milioane de membri de partid au trait in huzur
si au avut beneficii de pe urma adeziunii lor este o nedreptate.
Eu cred ca fiecare om are dreptul sa dea existentei sale un sens. Dvs.
spuneti ca un asistent universitar trebuia sa se multumeasca numai cu
atat si nu sa aspire de a deveni candva profesor. Sa presupunem acum
ca acest asistent nu avea nici un fel de idealuri politice, ca el se
considera intr-o inchisoare din care nu spera sa scape vreodata si din
care nici macar nu stia cum ar putea sa evadeze, daca ar fi incercat.
Singurul sau ideal era profesia, cariera sa si considera legitim sa
mearga pana la capatul visurilor sale. Este oare cu adevarat
condamnabil faptul de a fi dorit sa devina profesor, sa fie recunoscut
ca om de stiinta si, de ce nu, chiar sa castige un salariu cu cateva
procente mai mare (desi zau daca merita discutat acest lucru, caci
salariile in Romania erau cat se poate de uniformizate)? Pentru astfel
de oameni, a-si urma propriul ideal insemna intr-un fel a scapa din
inchisoare, macar cu gandul. Si ei nu si-au tradat principiile asa cum
vedeti dvs. astazi lucrurile, caci nu aveau in imensa lor majoritate
nici un fel de principii politice. Principiile lor erau de o cu totul
alta natura si principiile acelea nu si le-au tradat, va asigur.
Am constatat de cand traiesc in Occident ca exista o tendinta generala
de a considera locuitorii fostelor tari comuniste drept comunisti, de
a le atribui, cu alte cuvinte, optiuni politice pe care nu le aveau
deloc si de a insaila, in fine, in jurul acestei "calitati" tot felul
de istorii misterioase, exact asa cum s-a procedat cu Dracula.
Tendinta este de a face din cele nu stiu cate milioane de posesori ai
carnetului cu pricina nu numai niste nomenclaturisti, a se citi
activisti,
factori de decizie, ci chiar un fel de monstri, niste paianjeni uriasi
care isi teseau panza pentru a prinde cat mai multe "oportunitati" in
ea, in schimbul celor mai incredibile faradelegi la care erau
pregatiti sa consimta. Sigur ca lucrurile par mai interesante
acoperite astfel cu o poleilala, ca la Hollywood.
Realitatea era insa cu mult mai banala decat o vede Occidentul si
numai cei care au trait in Romania acelor vremuri pot intelege asta.
Caci ce insemna, de fapt, a fi membru de partid?
Ca si in mesajul anterior, unde nu am dat decat cateva exemple, pentru
ca dvs. sa-mi reprosati ca nu vad decat la suprafata ice-bergului, tot
astfel va voi da acum o idee cat se poate de vaga despre ce insemna
acolo, jos, "calitatea" de membru de partid. Va voi descrie, cu alte
cuvinte, cateva "oportunitati" pe care acesti oameni stiau sa le
sesizeze cand acceptau sa devina membri de partid.
Printre calamitatile nu usor de suportat pe care le-a adus regimul lui
Ceausescu se numarau iesirile pe traseu si sedintele de invatamant
politic. Ei bine, conform principiului "cine imparte, parte isi face",
membrii de partid erau cei care ii obligau pe nemembrii de partid sa
se duca la aceste corvezi. Daca ar fi fost atat de insufletiti de
"idei revolutionare", n-ar fi trebuit mai degraba sa fie invers, sa se
inghesuie tocmai ei la aceste fabuloase actiuni? Devenind membri de
partid, multi oameni reuseau sa scape in sfarsit de "atentia"
partidului. In schimbul acelui cartonas rosu ei puteau ramane,
dimpotriva, fideli principiilor despre care vorbiti. Nimeni nu le
cerea sa denunte pe nimeni, nimeni nu le cerea sa strige "Traiasca
Ceausescu" mai mult decat altora, dimpotriva.
Imi amintesc, in institutul unde lucram inainte de Revolutie a fost o
tanara care facea parte dintr-o secta, sau cam asa ceva, prin
intermediul careia a emigrat in Australia. Era membra de partid si a a
trebuit sa fie exclusa. Pentru asta trebuia sa ia trei membri de
partid cuvantul si sa gaseasca ceva reprobabil de spus la adresa ei,
pentru scripte. Ei bine, pentru ca nu avea decat prieteni, nimeni nu
dorea sa spuna nimic. A trebuit biata fata sa se roage de toata lumea,
caci fara aceasta formalitate nu putea capata nu stiu ce hartie, ca sa
plece. Si-a scris textele singura, vorbitorii le-au citit de pe
hartie. Secretarul de partid era seful meu de sectie. Tin minte ca
dupa sedinta cu pricina, cand fata a venit la el ca sa ia procesul
verbal, bietul om si-a cerut de mii de ori scuze ca a trebuit sa
insceneze aceasta mascarada. Dvs. chiar credeti ca aceasta era
atitudinea unui comunist convins? Membrii de partid, cei de jos, vreau
sa spun, erau primii cu bancurile si cu injuraturile. Va rog sa ma
credeti ca nu exista nici un fel de "lac si paiete". Calitatea de
membru de partid nu insemna absolut nimic, era pur si simplu o
formalitate privita ca atare la toate nivelurile de jos. Lucrurile
deveneau serioase de la "sector" in sus si nici macar acolo.
Si da, sunt absolut de acord ca cei care faceau din aceasta calitate o
meserie, respectiv cei pe care noi ii numeam "activisti" si care
atunci cand ne scoteau cu forta pe traseu ne manau din urma ca pe oi,
imbracati in costumele lor negre si cu telefoanele lor portabile, erau
niste ticalosi si n-ar mai trebui sa iasa acum in fata. Dar va rog,
pentru numele lui Dumnezeu, nu generalizati, nu-i bagati pe toti
membrii de partid in aceeasi oala! Lucrurile erau cu mult mai
complexe, va asigur.
In ceea ce-l priveste pe "Milu" nu ma pot pronunta absolut deloc. Nu
stiu nimic despre el din "epoca dinainte". Dar daca a devenit membru
de partid si chiar secretar de organizatie in cadrul facultatii unde
lucra, fara sa fie de fapt un activist de meserie, eu cred ca nimic nu
i se poate reprosa. La un anumit nivel, ma refer la universitati,
institutii de cercetare etc., toti cei cu un statut profesional mai
rasarit erau membri de partid, vrand nevrand. Ar fi greu sa gasiti pe
cineva ca lumea care sa nu fi avut aceasta calitate. Si atunci ma
intreb, doriti cumva ca Romania sa fie condusa de un cioban, care
sigur n-a fost membru de partid si nu a facut politica niciodata? Sau
doriti ca presedintii Romaniei sa vina numai din strainatate?
Personal cred ca a fi sau nu un bun politician astazi nu are nimic
de-a face cu fosta calitate de membru de partid (inca o data insist
asupra diferentei intre membru si activist). De altfel inainte nu se
facea in Romania nici un fel de politica. "Milu" trebuie sa fie
judecat pentru ceea ce intreprinde astazi, nu pentru ceea ce a facut
cu decenii in urma. Si, daca nu corespunde postului, nimic mai simplu,
sa nu mai fie ales data viitoare.
clarinne
Marius Iacomi wrote:
>> Tot dumneavoastra ati afirmat ca aproape toata catedra de geologie
era
>> formata din pcr-isti; nu puteau avansa toti doar pentru ca erau si
in partid.
> Exact. Pentru a avansa, trebuiau sa fie si profund implicati in
datul cu gura.
Nu este adevarat, va contrazic categoric! Ca si in cercetare, in
invatamantul superior promovarile se faceau pe baza activitatii
profesionale (numar de articole, participari la manifestari
stiintifice, importanta cursurilor etc.) A da sau nu a da cu gura nu
avea nici o legatura. Nu se devenea profesor universitar "pe pile"
(decat, poate, in caz de egalitate la concursuri, cand nu exista alt
factor de decizie). Nu cred ca a ajuns cineva in Romania pe acest post
si sa se trezeasca in fata studentilor fara sa fie capabil sa indruge
doua cuvinte.
A fi fost membru de partid, insa, asta da, era o conditie, motiv
pentru care toti la o catedra erau, ca sa nu-si anuleze complet
sansele.
Cat despre secretar de organizatie de baza, ajungeau mai toti, prin
rotatie. Existau in partid "functii" pentru toata lumea, care mai de
care mai sforaitoare.
Domnule Iacomi, din nou imi creati impresia ca sunteti foarte tanar si
ca nu ati profesat niciodata in Romania inainte de revolutie.
Marius Iacomi
>> Exact. Pentru a avansa, trebuiau sa fie si profund implicati in
>> datul cu gura.
> Nu este adevarat, va contrazic categoric! Ca si in cercetare, in
> invatamantul superior promovarile se faceau pe baza activitatii
> profesionale (numar de articole, participari la manifestari
> stiintifice, importanta cursurilor etc.)
Zau asa? E, daca n'ati auzit de cazurile de facultati muncitoresti,
n'are rost sa ne disputam pe tema asta. Va sfatuiesc insa sa cititi
mai cu atentie contextul. Datul din gura ca activist era un factor
favorizant pentru avansare; fireste, nu era unicul.
> Nu se devenea profesor universitar "pe pile" (decat, poate, in caz
> de egalitate la concursuri, cand nu exista alt factor de decizie).
> Nu cred ca a ajuns cineva in Romania pe acest post si sa se trezeasca
> in fata studentilor fara sa fie capabil sa indruge doua cuvinte.
Hmmmm, gurile rele spun ca s'au mai vazut cazuri. :-)))
M.M. de M.
clarinne
Marius Iacomi wrote:
> Zau asa? E, daca n'ati auzit de cazurile de facultati muncitoresti,
>n'are rost sa ne disputam pe tema asta.
Zau, ca tare sunt curioasa sa stiu ce varsta aveti! Acum am alunecat
in extrema cealalta, cred iarasi ca sunteti ceva mai in varsta, caci
eu, cand am inceput sa umblu pe la scoala, facultatile muncitoresti
erau de "trista amintire". Mai existau ce-i drept cursuri la fara
frecventa, care "fabricau" maistri de frunte, dar nu cred ca
absolventii acestora sa fi ajuns vreodata cadre universitare, s-ar fi
auto-exclus in scurta vreme. Ca exista un oarecare "laisser-aller"
printre cadrele universitare asta v-o acord, mai existau si cursuri de
tot rahatul (iertati-mi lipsa de eticheta), dar in general vedeai omul
potrivit la locul potrivit.
>Datul din gura ca activist era un factor
>favorizant pentru avansare; fireste, nu era unicul.
Activistii isi aveau sediul la comitetele de partid de sector sau cum
le-o fi chemand, ca am uitat, unde traiau ca domnii, nu stateau sa-si
frece coatele la catedra si sa concureze pe posturile atat de prost
platite de profesori universitari, de pe urma carora nu se puteau
alege decat cel mult cu gloria profesionala. Nu confundati, ca
A666Z35, notiunea de membru de partid cu cea de activist de partid.
Cat despre promovarile in invatamantul superior, datul eventual cu
gura avea o pondere infinit mai mica decat cadourile substantiale,
daca vreti s-o spunem pe-a dreapta, caci nicaieri nu functiona mai
bine capitalismul ca in Romania ceausista. Banii, avantajele materiale
faceau totul. Repet: politica avea un loc extrem de mic in societate,
oricat de dificil de crezut ar fi acest lucru.
A666Z35
>Date: 3/11/99 6:06 AM Eastern Standard Time
>Este fortata apropierea dintre Paul
>> Goma si ceata milioanelor de pcr-ei.
> Multumesc pentru demonstrarea implicita a ceea ce doream sa arat: totul este
>relativ si cazurile trebuie judecate separat, nu de-a valma, sub motivatia ca
>respectiva persoana avea lipita o anumita eticheta pe spate. Apartenenta la
>PCR nu trebuie demonizata ci analizata in functie de context.
Ceea ce a indraznit Goma, l-a spalat de orice urma de rusine privind aderarea
la pcr, nemaivorbind de motivele ce le-a avut pentru a cere asa ceva.
Constantinescu, precum si majoritatea celor din pcr, nu a facut nimic
comparabil cu Paul Goma.
>> Tot dumneavoastra ati afirmat ca aproape toata catedra de geologie era
>> formata din pcr-isti; nu puteau avansa toti doar pentru ca erau si in
>partid.
>
> Exact. Pentru a avansa, trebuiau sa fie si profund implicati in datul cu
>gura.
Mai mult sau mai putin. Ma refer la avansarea profesionala. Din moment ce
indeplinea conditia de baza(membru pcr) ca si ceilalti colegi, cred ca mai mult
conta pila, mita si pe la coada criteriilor de selectie, intre membrii de
partid, as trece valoarea profesionala.
>Nu. La vremea respectiva se zvonise in presa ca s'ar putea ca E.C. sa ii "dea
>la cap" lui V.M. datorita orientarii politice a acestuia din urma. In masura
>in care pregatirea lui V.M. era corespunzatoare, nu vad nici o ratiune de a
>nu
>il accepta, imi aduc aminte ca acelasi lucru l-a afirmat si E.C. atunci.
Ma abtin de la alte comentarii privind competenta stiintifica a lui Magureanu.
>> O lege cinstita, nu cu amendamente ce apara asazisa siguranta nationala!
>
> Banuiesc insa ca va fi *greu* sa se ajunga la o formula cat de cat unitara
>care sa spuna ce este "cinstit" si ce nu...
>
Sa existe o TOTALA TRANSPARENTA.
Banuiesc ca am discutat subiectul asta destul de mult si va propun sa incheiem.
Daca credeti ca mai aveti ceva de adaugat nu am nimic impotriva.
In linii mari, parerea mea este ca un fost pcr-ist, cat de marunt, ar trebui sa
se tina departe de o activitate politica, mai cu seama daca o face intr-un
partid cu o ideologie opusa totalitarismului.
Dumneavoastra spuneti ca trebuie judecat fiecare caz separat, ori cel putin asa
am inteles.
Cu stima
A666Z35
>Date: 3/11/99 7:25 AM Eastern Standard Time
>Am simtit nevoia sa iau cuvantul
>pentru ca prea des razbatea din frazele vorbitorilor o adevarata
>aversiune fata de fostii mebri de partid, care in imensa lor
>majoritate erau oameni nevinovati si total dezinteresati de politica.
Aversiunea mea se datoreaza tocmai faptului ca nu-si mentin dezinteresul fata
de politica. Atat si nimic mai mult!
>Nu am vrut decat sa fac putina dreptate acestor oameni, restabilind
>cat de cat adevarul.
>
Nu m-am exprimat ca as vrea sa fie anchetati pentru motivele pentru care au
fost in pcr.
>Presupun ca dvs. ati plecat de mult din tara sau ca ati plecat de la o
>varsta foarte tanara, cand nu aveati inca responsabilitati si nici
>macar nu stiati ca acestea exista.
Am plecat insurat si cu copil.
>Daca v-ati fi petrecut macar un an
>din viata intr-o intreprindere oarecare din Romania, sau chiar intr-un
>institut ceva mai rasarit, ati intelege poate ca atitudinea dvs. este
>nedreapta.
Mi-am petrecut.
>Cele peste 5 milioane membri de partid (cifra cu care se
>lauda fostul regim, nu stiu daca a fost confirmata vreodata) nu erau
>decat niste biete fiinte umane care se luptau cu un destin pe care nu
>ei il hotarasera.
Prin simpla aderare la pcr, se sprijinea indirect asazisa legitimitate a
regimului.
>Nu incercati sa aruncati in spinarea tuturor acestor
>oameni pacatele comunistilor.
Pacatele le stabileste justitia.
>Erau membri de partid, poate, dar nu
>erau comunisti.
Treaba lor.
>Si fiecare a actionat asa cum a
>crezut el ca este mai bine pentru responsabilitatile pe care le avea
>in spinare, ma refer la o profesie atinsa cu sudoarea fruntii, la
>familiile lor cu probleme, la nenumaratele sacrificii inutile, la
>foamea pe care au indurat-o, la frig si la cate si mai cate.
Au actionat cum au crezut ca este mai bine. Nu-i condamn pentru asta, dar nu
vreau sa-i vad ca reprezentanti ai fortelor politice democrate.
>A spune
>astazi ca toate aceste milioane de membri de partid au trait in huzur
>si au avut beneficii de pe urma adeziunii lor este o nedreptate.
>
Nu va contrazic.
>Dvs.
>spuneti ca un asistent universitar trebuia sa se multumeasca numai cu
>atat si nu sa aspire de a deveni candva profesor. Sa presupunem acum
>ca acest asistent nu avea nici un fel de idealuri politice,
Daca nu avea nici sa nu aiba.
>Singurul sau ideal era profesia, cariera sa si considera legitim sa
>mearga pana la capatul visurilor sale.
Sa-si mentina idealul.
>Este oare cu adevarat
>condamnabil faptul de a fi dorit sa devina profesor, sa fie recunoscut
>ca om de stiinta si, de ce nu, chiar sa castige un salariu cu cateva
>procente mai mare (desi zau daca merita discutat acest lucru, caci
>salariile in Romania erau cat se poate de uniformizate)?
Nu, dar sa se ocupe pe mai departe doar de meseria lui pentru care "s-a
sacrificat sa se bage in pcr, desi nu credea in comunism".
>Pentru astfel
>de oameni, a-si urma propriul ideal insemna intr-un fel a scapa din
>inchisoare, macar cu gandul.
Dreptul lor.
>Si ei nu si-au tradat principiile asa cum
>vedeti dvs. astazi lucrurile, caci nu aveau in imensa lor majoritate
>nici un fel de principii politice. Principiile lor erau de o cu totul
>alta natura si principiile acelea nu si le-au tradat, va asigur.
>
Sa-si pastreze natura principiilor.
>Membrii de partid, cei de jos, vreau
>sa spun, erau primii cu bancurile si cu injuraturile.
Asa spun si securistii despre ei. Si ce-i cu asta?
>Ar fi greu sa gasiti pe
>cineva ca lumea care sa nu fi avut aceasta calitate.
N-as crede.
>Si atunci ma
>intreb, doriti cumva ca Romania sa fie condusa de un cioban, care
>sigur n-a fost membru de partid si nu a facut politica niciodata?
In conditiile actuale nu vad ce se putea intampla mai rau daca conducea un
cioban.
>Milu" trebuie sa fie
>judecat pentru ceea ce intreprinde astazi, nu pentru ceea ce a facut
>cu decenii in urma. Si, daca nu corespunde postului, nimic mai simplu,
>sa nu mai fie ales data viitoare.
Usor de zis.
mihai.ch...@usa.net
a66...@aol.com (A666Z35) wrote:
> >From: Marius Iacomi <iac...@nobulk.lpm.univ-montp2.fr>
> >Date: 3/11/99 6:06 AM Eastern Standard Time
>
> > Exact. Pentru a avansa, trebuiau sa fie si profund implicati in datul cu
> >gura.
>
> Mai mult sau mai putin. Ma refer la avansarea profesionala. Din moment ce
> indeplinea conditia de baza(membru pcr) ca si ceilalti colegi, cred ca mai
mult
> conta pila, mita si pe la coada criteriilor de selectie, intre membrii de
> partid, as trece valoarea profesionala.
Depinde si de perioada de care vorbiti. Dupa venirea lui Ceausescu la putere
rindul comunistilor s-a ingrosat substantial. Elena parca a avut o functie
puternica in politica de cadre. Tot ea a fost aceea care a impus ca oricine
vrea sa-si dea doctoratul este nevoit sa intre in partid. Parca asta s-a
intimplat la inceputul anilor '80. Am un coleg care a refuzat sa intre in
partid si cu toate acestea, cu greu a reusit in final sa-si dea doctoratul.
Oricum, in cadrul selectiei pentru posturi (chiar si cele universitare)
politica a avut un rol foarte mare. Meritele profesionale veneau dupa aceea.
Sint nenumerate cazurile celor care au trebuit sa ia calea exilului datorita
faptului ca li s-a taiat orice sansa. Lucrarile lor erau semnate de superiori
care-si atribuiau toate meritele. Au aparut zeci de plagiate, si se pare
ca aceasta practica a ramas inca(vezi cartea lui Patriciu si Rusu).
> In linii mari, parerea mea este ca un fost pcr-ist, cat de marunt, ar trebui
sa
> se tina departe de o activitate politica, mai cu seama daca o face intr-un
> partid cu o ideologie opusa totalitarismului.
Intr-o societate normala acesta ar trebui sa fie cazul. In Romania insa toti
sint avizi sa puna mina pe un ciolan. Coruptia este in floare, cinstea
aproape a disparut. Oamenii au tupeu. Intr-un sat s-au alocat niste bani
(pe vremea aceea erau 140mil, probabil in jur de $70000) ca sa indiguiasca
un riu, sa se repare un pod. Primarul si consilierii au decis cumpararea unui
escavator (rablagit) pe care l-au pus in mijlocul riului. Din cind in cind il
mutau in alta parte. Astfel au fost motivati banii cheltuiti (disparuti).
Astazi, primarul si oamenii lui domina economia zonei respective. Nimeni
nu-i mai clinteste din loc. Este unul din miile de cazuri.
Mihai excavatoristul
A666Z35
>Date: 3/10/99 10:38 AM Eastern Standard Time
>Adaptarea nu include tradarea la nivel personal ale unor notiuni de
>dreptate, sau de bun simt. Un exemplu ar fi cel care nu se alatura unei
>organizatii ale carei principii includ terorizarea altora pe motive
>ideologice, indiferent de "avantajele" sperate, ci o "aranjare" data
>fiind de limitele care sint dictate de o asemena ne-aliniere. Acesta nu
>este un "erou", dimpotriva. Exista o diferenta mare intre a te urca pe
>baricade pentru un principiu sau altul (mai ales in care nu crezi), si
>de a trai zi cu zi loial acestor notiuni, poate fara ca cei din jur sa
>isi dea seama, din cauza "tacerii" la care esti supus si chiar poate
>fortat de circumstante.
>
Din pacate, prea putini cred in asa ceva.
>Odata ce un principiu personal este
>incalcat, cit mai dureaza pina si altele sint incalcate?. De exemplu:
>Daca odata, fiind in totala cunostinta de cauza, ca membru de partid,
>dau niste detalii asupra unui individ X, stiind bine ca persoana care
>imi cere aceste detalii imi poate fi de mare ajutor si stiind in acelasi
>timp ca prin asta nu ajut de loc persoana X, si totusi o fac, cu ce ma
>diferentiez eu de "turnatorii" de rind, care isi "pazeau" vecinii in
>exercitiul unei slujbe "full-time"? Si cit de mare (sau mic) este
>distanta pina la pasul urmator cind, pentru aceleasi motive, sint dispus
>sa "pun ochii" mai intens pe aceasta persoana X? Si cit va mai dura pina
>cind, in disperarea faptului ca nu prea am ce informatii sa dau, incep
>sa le fabrichez, ca sa continui sa impresionez pe cel de care am atita
>nevoie?
>
Eu am "luat suturi" in diverse discutii(nu ma refer la scr) pentru niste
argumente mult mai slabe.
>Sistemul a cazut, in afara de conjunctura economica si
>politica la nivel mondial, pentru ca oportunismul devenise o trasatura
>de caracter care era regula si nu exceptie. Cu alte cuvinte, nu puteai
>sa te mai astepti la mare lucru, numai pentru ca dadeai niste mici
>informatii asupra vecinilor, asta era deja o obligatie, iar pentru o
>rasplata cit de cit mai substantiala, stacheta devenea din ce in ce mai
>ridicata.
Absolut.
>Oportunistii s-au razvratit pentru ca nu mai aveau mijloace la
>dispozitie sa poata sari peste aceasta stacheta. In alte cuvinte, nu mai
>aveau la ce sa mai renunte (la nivelul de principii personale) si
>actiuni concrete.
>
Nu se mai poate adauga nimic.
> La momentul respectiv nu mai era nimic de cistigat. Pentru
>oportunistii cu vile, Mercedesuri si pasapoarte in buzunar, nu mai
>existau aspiratii pe care Ceausescu le-ar fi putut satisface, fapt clar
>demonstrat de repeziciunea cu care fosta elita a devenit proprietara de
>fabrici, etc.
Mecanismul functioneaza aproape perfect si va fi greu sa-l opreasca cineva, mai
cu seama cand exista o acceptare a situatiei si din partea celor care nu sunt
implicati in porcaria asta.
>> Acesti oameni pot fi, in opinia mea, judecati pentru lipsa lor
>> de caracter in general, dar nu este drept sa fie tarati intr-un
>> "razboi" cu conotatii politice.
>
>Acesti oameni merita sa fie tratati exact asa cum sint tratati. Sint
>nedemni de incredere, de baza, sint lipsiti de scrupule si principii.
>Cum sa fie altfel tratati?
Din pacate nu prea sunt tratati cum ar merita.
>Dar asta este cursul istoriei, draga Clara, iar cei care au preferat sa
>fie regi in iad decit servitori in cer, trebuie sa se obisnuiasca sa
>traisca fara aer conditionat!
>
Tot regi au ramas.
mihai.ch...@usa.net
Marius Iacomi <iac...@LPM.univ-montp2.fr> wrote:
> mihai.ch...@usa.net scrise:
>
Consider ca sint doar citeva puncte in care ne diferentiem. Avem impreuna
admiratie pentru genii cu un amendament facut de mine care nu va convine.
Subliniez ca informatiile mele despre Mozart provin de la tatal sau
(corespondenta). Se uita de foarte multi rolul major al parintilor in
formarea geniilor (motiv pentru care vi-am relatat si niste amanunte despre
Radu Lupu si nu ca sa-i denigrez valoarea). Il mentionam pe J.Piaget in
speranta ca va pot lamuri treptele pe care le parcurge un copil spre
cunoastere. Studiile lui s-au aplicat printre altele si intr-un domeniu
precum sistemele neurale. Legatura cu subiectul de fata exista dar nu vreau
sa mai intru in acest subiect. Poate o descoperiti singur.
O alta diferenta este ca eu am intrat pe scr intr-un moment in care acesta
era dominat de o gasca de derbedei. Primele mele postinguri au fost
civilizate, dar in curind m-am trezit bruscat in toate partile. M-am adaptat.
La un moment dat ne-am ciocnit cind ati intervenit cu o virgula dupa "si".
Stiti ca in engleza se recomanda?
Cred ca sintem din multe puncte de vedere de acord unul cu altul, diferentele
intre noi sint diferente de experienta(ceea ce nu este condamnabil).
In rest cu toata stima,
Mihai cel cu rima,
din Paradis
Pre-installed User
> Zau asa? E, daca n'ati auzit de cazurile de facultati muncitoresti,
> favorizant pentru avansare; fireste, nu era unicul.
Stiu ca va vine greu de crezut, insa imi permit sa intaresc argumentul
de mai sus si sa adaug ca, cel putin din experienta mea proprie, prin
discutii cu multi medici cind inca mai erau, si mai ales dupa ce au
parasit Romania, multi din profesorii universitari de la facultatea de
medicina din Bucuresti capatasera acest titlu pe "dosar". Citi studenti
nu se plingeau de faptul ca unii prof. nici nu faceau acordul potrivit
intre subiect si predicat, ca sa nu mai vorbim de alte "capodopere".
Citi oameni nevinovati nu au murit in spitalele Bucurestiului din acest
motiv! Sigur ca nu toti erau in aceasta situatie, pentru ca la urma
urmei mai era necesara si o bruma de calitate, cit de cit. Sint insa
absolut de acord cu D-vs, si nu consider ca a nu fii in cunostinta de
cauza (in masura in care este reala) constituie un argument cu vreo
semnificatie demna de mentionat.
> Hmmmm, gurile rele spun ca s'au mai vazut cazuri. :-)))
Eu sper ca D-vs ati priceput ce puternic este un scut de "slabiciune" si
"naivitate" si mai ales ce semnificatie profunda are in anumite
contexte, deci nu cred ca mai este nevoie sa va bateti capul cu asemenea
discutii, nu?
IW
A666Z35
>Date: 3/11/99 3:55 PM Eastern Standard Time
>Oricum, in cadrul selectiei pentru posturi (chiar si cele universitare)
>politica a avut un rol foarte mare. Meritele profesionale veneau dupa aceea.
Aproape pe intreg parcursul regimului comunist cam asa stateau lucrurile.
>Sint nenumerate cazurile celor care au trebuit sa ia calea exilului datorita
>faptului ca li s-a taiat orice sansa. Lucrarile lor erau semnate de superiori
>care-si atribuiau toate meritele. Au aparut zeci de plagiate, si se pare
>ca aceasta practica a ramas inca(vezi cartea lui Patriciu si Rusu).
>
Si astia doi, tot fosti pcr-isti, iar Patriciu, dupa unii, s-ar fi pretat si la
alte fapte rusinoase, dar nu mai are rost sa insist.
>In Romania insa toti
>sint avizi sa puna mina pe un ciolan. Coruptia este in floare, cinstea
>aproape a disparut. Oamenii au tupeu.
Asta n-ar fi atat de grav pe langa resemnarea celor neimplicati in porcariile
de acolo.
>Intr-un sat s-au alocat niste bani
>(pe vremea aceea erau 140mil, probabil in jur de $70000) ca sa indiguiasca
>un riu, sa se repare un pod. Primarul si consilierii au decis cumpararea unui
>escavator (rablagit) pe care l-au pus in mijlocul riului. Din cind in cind il
>mutau in alta parte. Astfel au fost motivati banii cheltuiti (disparuti).
>Astazi, primarul si oamenii lui domina economia zonei respective.
>Nimeni
>nu-i mai clinteste din loc. Este unul din miile de cazuri.
Vorba lui Paler, eu, spre deosebire de Milu, am dreptul sa-mi exprim sila fata
de politica din Romania.
PETROLUL
>
>>Oportunismul este un fenomen natural, este un gaj al supravieturii,
Se intalneste cumva si la animale ? :))
>>indivizii oportunisti sunt de fapt cei care se adapteaza cel mai bine
>>la mediu.
Darwinism sau maltusianism ?
In nici un caz marxizm :)
Lenin combatea de zor oportunismul, moartea
luptei de clasa.
>>Lucrurile erau cat se poate de simple: "a fi" membru de
>>partid inseamna a spera, eventual, cateva "raze de soare"
D'aia in Martie 46 s'a votat soarele !
53 de ani de insolatie ...
>>Membrii de partid erau cei care il urau pe Ceausescu cel
>>mai tare, pentru ca ei erau in ultima instanta cei mai lipsiti de
>>perspective.
Umor sec.
>>Ca sa promovezi de
>>la asistent universitar la conferentiar, de exemplu, nu se punea
>>conditia sa ai un doctorat, insa era obligatoriu sa fii membru de
>>partid.
De unde stiti ? Ati fost cumva in UB in anii 80, sau va imaginati ca orice
contramaistru de la Apaca ? LOL
>
>>Care este diferenta intre "comunistii" de ieri si
>>"necomunistii" de astazi?
De nume. Unii se numesc PSMisti (nu pesimisti, nu !), altii PRMisti tribunisti,
altii PDSRisti (nu pedeserasti, nu !), altii PDisti (nu
utecisti, nu !), altii PUNRisti, PNRisti si chiar
taranisti (pe ici pe colo , prin puntele
esentiale ). Si sa nu uitam diversitatea liberala.
Numai cei din PAC n'au fost niciodata si d'aia nici nu mai sunt...:)
In rest.... ramane ca la ultima sedinta :)
PETROLUL
substantiale,
>daca vreti s-o spunem pe-a dreapta, caci nicaieri nu functiona mai
>bine capitalismul ca in Romania ceausista. Banii, avantajele materiale
>faceau totul.
Fiecare stie cate ceva din ce-a fost si inca...
Cate persoane, atatea experiente . :))
PETROLUL
> Zau asa? E, daca n'ati auzit de cazurile de facultati muncitoresti,
>n'are rost sa ne disputam pe tema asta. Va sfatuiesc insa sa cititi
>mai cu atentie contextul. Datul din gura ca activist era un factor
>favorizant pentru avansare; fireste, nu era unicul.
>> in fata studentilor fara sa fie capabil sa indruge doua cuvinte.
>
> Hmmmm, gurile rele spun ca s'au mai vazut cazuri. :-)))
Va trece D-l M&M Rubiconul ?
Oricum, semne bune !
PETROLUL
>. Datorita faptului ca-l cunosc personal pot sa va
>spun ca a fost enorm de multa munca depusa ca sa ajunga unde a ajuns.
Se pare ca te-ai cunoscut cu o multime de lume buna. Un om cu adevarat norocos
!
O singura intrebare Coane Misule : cu Emil
Bobu si Ion Teleaga te-ai cunoscut ?
Raspunsul nu'i obligatoriu si imi cer scuze pentru eventuala indiscretie .
:))))
CM de P
clarinne
PETROLUL wrote:
>>>Oportunismul este un fenomen natural, este un gaj al supravieturii,
>Se intalneste cumva si la animale ? :))
Faceti dvs. misto, dar chiar asa este: oportunismul figureaza printre
relatiile dintre organisme si de adaptare la mediu, alaturi de
mutualism, comensalism, simbioza, parazitism, mimetism. In regnul
animal, omul nu este, din pacate, prea original (exceptand capacitatea
sa de a gandi si de a-si exprima gandurile prin cuvinte, ceea ce
creaza de altfel toata diferenta).
>>>indivizii oportunisti sunt de fapt cei care se adapteaza cel mai
bine
>>>la mediu.
>Darwinism sau maltusianism ?
Nici una, nici alta. Fenomenul exista, nu este o teorie.
>In nici un caz marxism :)
>Lenin combatea de zor oportunismul, moartea
>luptei de clasa.
Exact. Tocmai pentru ca erau oportunisti, asa-zisii comunisti din
epoca ceausista nu erau comunisti decat cu numele. De altfel tipul de
societate care se crease (si care subzista) nu avea nimic de-a face cu
doctrina draga lui Marx sau Lenin. Genul de societate pe care si-o
imaginau acestia era de facutura mai degraba sectara, in sensul ca
identitatea personala era de asteptat sa dispara, facand loc unui gand
unic, inaltator (ceea ce, desigur, nu se poate realiza decat prin
spalarea creierelor). Poate gresesc, dar eu cred ca numai in Coreea de
Nord s-a atins, poate, aceasta forma de cretinizare in masa. In
Romania, tipul de relatii care s-a stabilit aducea mai mult cu
principiile mafiote. Individualitatea nu numai ca nu a disparut, ci
s-a exacerbat peste masura. Notiunea de clasa nu disparuse catusi de
putin. Mai mult decat atat, clasa muncitoare, care ar fi trebuit sa
fie de fapt singura clasa, era in realitate cea mai putin consistenta.
In Romania existau si clase sociale si diferente intre clase si lupta
de clasa. Judecand la rece, toate astea nu semanau a comunism.
Presupun ca Romania putea fi considerata drept comunista numai
datorita faptului ca toate mijloacele de productie apartineau
statului. Cat despre centralismul democratic, chiar daca acesta
functiona, era numai de fatada, pentru ca adevaratele decizii se luau
destul de haotic, fiecare la nivelul lui facand ceea ce credea el ca
este mai bine pentru sine insusi. Si metoda era imbratisata de toata
lumea, membri de partid si nemembri deopotriva si functioneaza si
astazi dupa aceleasi vechi principii.
Nu deduceti de-aici, va rog, ca eu as apara comunismul. Prefer mafia
sectelor, asta este sigur. Eu cred in individualitate, in dreptul
fiecaruia de a decide singur asupra propriei existente.
Marius Iacomi
> Consider ca sint doar citeva puncte in care ne diferentiem.
[...]
> La un moment dat ne-am ciocnit cind ati intervenit cu o virgula dupa "si".
> Stiti ca in engleza se recomanda?
Virgula inainte de "si" era doar in subsidiar; tema interventiei era un
pic alta: "este complet ridicol ca propovaduitorul unor teorii [...] cu
conotatii cultural-istorice despre poporul roman sa comita o serie de
greseli fundamentale de limba, punand astfel sub semnul intrebarii chiar
calitatea background-ului educational [...] necesar pentru formularea
unor astfel de teorii". Din punctul meu de vedere, discutia respectiva
e departe in urma (nu chiar cu un an -- septembrie 1998), nu ma gandesc
la ea in momentul de fata. :-)
> Cred ca sintem din multe puncte de vedere de acord unul cu altul,
> diferentele intre noi sint diferente de experienta(ceea ce nu este
> condamnabil).
Diferentele de experienta sunt obiective, mi s'ar parea absurd ca
vreo persoana sa aibe in vedere "condamnarea" acestora; e la fel de
absurd ca si condamnatul unui bolovan care ti-a scapat din mana pe
picior atunci cand stii in mod pertinent ca lasat liber, va cadea.
:-)
HST
M.M. de M.
mihai.ch...@usa.net
petr...@aol.com (PETROLUL) wrote:
> >From: mihai.ch...@usa.net
>
> >. Datorita faptului ca-l cunosc personal pot sa va
> >spun ca a fost enorm de multa munca depusa ca sa ajunga unde a ajuns.
>
> !
> O singura intrebare Coane Misule : cu Emil
> Bobu si Ion Teleaga te-ai cunoscut ?
> Raspunsul nu'i obligatoriu si imi cer scuze pentru eventuala indiscretie .
> :))))
>
> CM de P
>
Pot sa-i zici noroc, pot sa-i zici si altfel: pacoste.
In lumea in care m-am nascut, ma refer la familia, rudele apropiate,
existau foarte multe relatii sociale. Daca noi vorbim acum despre "fostii"
ne gindim la nomenclatura comunista. Cind am fost eu copil, "fostii" erau
cei de dinainte. Prin urmare acesti "fosti" erau lumea in care am crescut.
Poti sa-i zici noroc, in realitate am fost de mic copil expus la multa
suferinta. Pe de o parte rigorile educatiei(conventii etc.) pe care la 15
ani m-am decis sa le rup pentru totdeauna, iar pe de alta parte vicisitudinile
care s-au abatut asupra celor apropiati mie datorata originii lor. Am vazut
oameni faimosi (ridicati acum in slavi) clacind moral si fizic. Am vazut
multe drame care m-au marcat. Ma uit cu suspiciune la faima.
Ca sa revin la Bobu si Dinca pot sa spun ca indirect m-am lovit de ei in
mai multe rinduri. Personal in viata mea nu i-am intilnit. Am avut o ruda
foarte apropiata care datorita profesiunii lui a fost de multe ori in
apropierea lor.
Cum de altfel astfel stiu si despre Pacepa. Stii ca tipul
este slovac? In Zalau, Oradea (in zona aceea) mai sint si astazi sate de
slovaci. Tata a fost coleg si prieten cu Cioran. Pot sa-ti continui in felul
asta...
Nu te-am mintit cind ti-am spus ca am fumat cu regina Ana si cu regele Mihai!
La un moment dat a aparut si Margareta. Era si Brincoveanu acolo. Are o vorba
atit de dulce Mihai cum nu poti sa-ti inchipui. Tatal meu este mort de 20 de
ani, dar in momentul in care l-am vazut si auzit pe Mihai am avut sentimentul
ca-l vad pe tatal meu. Am crezut din tot sufletul meu in solutia Mihai, dar
nu mai cred acuma datorita lui Duda. Atitea intortocheli in destinul nostru
de romani!
Si crede-ma ca nu mint cind spun ca niste rude foarte apropiate au fost
capitenii legionare foarte apropiati de Codreanu. Si acuma zac alaturi de el
in groapa comuna sub sosea linga fosta Casa Verde(de care face misto A666Z35).
Si crede-ma, ma doare cu toate ca urasc comunismul si fascismul(legionarismul
fiind un subsidiu al fascismului).
CM de P
(Chivulescu Mihai de Paradis)
g...@see.sig
> o ruda
> foarte apropiata care datorita profesiunii lui a fost de multe ori in
> apropierea lor.
>
> Cum de altfel astfel stiu si despre Pacepa. Stii ca tipul
> este slovac? In Zalau, Oradea (in zona aceea) mai sint si astazi sate de
> slovaci. Tata a fost coleg si prieten cu Cioran. Pot sa-ti continui in felul
> asta...
>
> capitenii legionare foarte apropiati de Codreanu.
>
Da' pe Zapada l-ai cunoscut?
mihai.ch...@usa.net
Ja, ia coprol. Gute rumanische Maschienen, funktionieren uberhaupt nicht. Der
Schneemann, oder Savulescu, ein Doktor aus Koln. Grosser VolksWagin, schreibt
sehr viel. Korrespondent mit Der Tag. Die haben Ihn herausgeschmissen. Er die
Karamida prafgemacht. Gut laba trista. Na ja, er saugt sehr viel. Lugt wie
ein Schwein. Der Schnapsmann. Wie gehts Schneelein?
Mihai Keller von Koln
g
<7cf6ko$kvo$1...@nnrp1.dejanews.com>,
wrote:
] In article <36E945...@see.sig>,
] g...@see.sig wrote:
]
] >mihai.ch...@usa.net wrote:
]
] >> Cum de altfel astfel stiu si despre Pacepa. Stii ca tipul
] >> este slovac?
] >>
] >> Si crede-ma ca nu mint cind spun ca niste rude foarte apropiate au
fost
] >> capitenii legionare foarte apropiati de Codreanu.
] >
] > Da' pe Zapada l-ai cunoscut?
] >
] > gs0...@yahoo.com
]
] Ja,
Deci l-ai cunoscut? Pls elaborate.
] Savulescu, ein Doktor aus Koln. __ schreibt sehr viel.
Ma tem ca l-ai intrecut.
] Korrespondent mit Der Tag. Die haben Ihn herausgeschmissen.
L-au dat afara pe Savulescu? De la "Ziua"? De ce? Fii bun, da-ne
amanunte
(dar nu te chinui sa le criptezi pe nemteste ;-).
] Mihai Keller von Koln
g <gs0...@yahoo.com>
neamtzu
mihai.ch...@usa.net schrieb im Beitrag
<7cf6ko$kvo$1...@nnrp1.dejanews.com>...
> > > foarte apropiata care datorita profesiunii lui a fost de multe ori in
> > > apropierea lor.
> > >
de
> > > slovaci. Tata a fost coleg si prieten cu Cioran. Pot sa-ti continui
in felul
> > > asta...
> > >
fost
> > > capitenii legionare foarte apropiati de Codreanu.
> > >
mihai.ch...@usa.net
"Troubadour" <Trub...@prodigy.net> wrote:
>
> mihai.ch...@usa.net wrote
>
> >
> > Marius Iacomi wrote:
> >> a666z35 scrise:
> >>
>
> Personal am fugit la 15 ani de acasa si asemena lui Hemingway sau ( al)
> lui
> Adrian Zografu (Panait Istrati) am luat-o prin lume. Mi se pare ridicol cind
> citesc
> >ceea ce citesc acum, cu alte cuvinte relatarile lui M&MdeM. Exact ca in
> >literatura existentialista, sau absurda.
>
> Sunt, cred c-ai observat, de acord cu tine, de multe ori, dar de data asta
> nix :
> daca vrei sa epatezi, ai reusit ! Relatarile lui M&M de M ( apropos, omul
> semne-
> aza voit pompos, pt ca voi l-ati impins s-o faca ) aproximeaza orice numai
> existen-
> tialismul sau absurdul nu. Iacomi este un clasic, daca vrei, un ins care
> crede in, si
> cultiva acel echilibru luminos care se atribuia Greciei Antice , ceea ce
> Oswald Spen-
> gler a numit Apollinic ( Der Untergang des Abendlandes ), ideie preluata
> la noi de (Gaga) Calinescu intr'o prelegere care a capatat valente de
> " mantra" in cercurile
> sunt rebeli, frondeuri, iconoclasti, Faustici, termen prin care Marlow,
> Goethe, Mathews
> verneinst ), pe care, in fapt, se bazeaza si systemul cartesian in virtutea
> teoriei ca primul pas spre gnoza este indoiala pt ca acceptia conformista a
> adevarurilor date nu este conducti-
> va spre descoperiri tocmai pentru ca accepta un datum fara a -l chestiona .
> The Car-tesian dictum, " I think ( reason), therefore I exist ", should be
> ammended to read " I doubt, therefore I reason ".
>
> Am mai spus de cazul Exupere, totodata imi aduc aminte de romanul lui
> Dostoievski "5 nopti albe", sau de piesa lui S.Becket "O banda de
> magnetofon", sau de nuvela lui Saul B. "Traieste-ti clipa". Este vorba de
> oameni care nu au nici un contact cu realitatea inconjuratoare, care nu sint
> capabili de decizii, care nu sint capabili sa actioneze.>
>
> Daca toti indivizii unei specii ar fi " oameni de actiune" , ma tem ca
> specia aceea
> ar dispare pt ca Natura si Evolutia se bazeaza pe diversitate si
> diversificare pe cand
> uniformitatea duce la osificare si disparitie.
Iti raspund aici la cele doua remarci ale tale precedente:
Nu ma refeream la modelul cultural (A.Dutu are o carte excelenta referitoare
la acest subiect) pe care un individ incearca sa-l intruchipeze, ma refeream
doar strict la fenomelogie, la momentul intilnirii modelului cu realitatea,
la panica pe care acest moment o poate stirni intr-un om. Este vorba in
final de aceste valente care-l defineste pe om. Pot elabora daca vrei.
De fapt asta si exprima existentialismul (trairismul corespondentul filozofic
la romani -- si curios atit de apropiat legionarismului). De la Heidegger
la Carnap, la Popper, la Turing, la computerul modern este un fir logic foarte
evident.
Cu toate paradoxurile aparente: Heidegger simpatizant al statului fascist,
K.Popper cel care a elaborat modelul "The Open Society".
> >M&MdeM descopera cavalerismul lui Don Quijote de la Mancha in personajul
> >arhetipal al romanului care ingurgiteaza "asa ceva".
>
> Era vorba de " cacat " , de aia am si sarit cateva pasaje: erau cel mult
> un caz de flagrant non sequitur.
>
> Altfel ajungem ca scriitorul evreu/german/ceh Kafka
> >care s-a dezvirginat la 33 de ani si pina atunci a scris povesti absurde.
>
> Hai sa admitem ca s-ar fi dezvirginat la 17 ani si ar fi scris un roman
> torid ca
> Maidanul cu dragoste al lui Gemi Zamfirescu: viu, pasional, colcaind de
> patimi
> REAL ca viata insasi. Rezultatul ar fi fost ca lumea ar fi avut un ibovnic
> in plus
> dar ar fi foat vaduvita de extraordinarele, inegalabilele pagini ale unui
> Der Pro-
> zess, sau Das Schloss. Care crezi ca ar fi fost o mai mare pierdere ?
> Omenirea
> are milioane de tinsel Casanovas but precious few Kafkas. Like iron and
> gold.
>
Citesc aceste rinduri ale tale si nu simt decit "da, asa este". Ba din
contra, ma gindesc la Urmuz si munca lui de grefier, ma gindesc la Tristan
Tzara inainte de a emigra si la poemele lui in romaneste, ma gindesc la multi
si iti dau perfecta dreptate(inclusiv Eminescu si Luceafarul).
> In ce masura, crezi, ca a contribuit eliberarea, descatusarea ta la
> caderea co-
> munismului. In final, ma tem, au fost tot the eggheads care au "dispus"
> disolva-
> rea unui sistem care devenise caduc si ca atare neprofitabil. Daca doresti
> sa te
> imbeti in continuare cu aqua chiorensis ca "Rivulutia" romana a pus capat
> erei
> Ceausescu in Romania si a comunismului in Europa, n-ai decat,dar atunci
> inse-
> amna ca nu ai inteles mare lucru. Vezi, oamenii de actiune executa
> blueprint-uri
> gandite de altii, chit ca fiind " activi' le da iluzia ca sunt si factori
> de decizie...
Iarasi sint absolut de acord cu tine. De fapt datorita curiozitatii mele,
datorita si unor conditii la care nu am participat (le-am mostenit), am avut
sansa sa fiu in preajma unor personalitati care au creat astfel de
"blueprints". Anonim am marcat si eu niste evenimente. Am schimbat niste
directii. Ca sa folosesc metafora cimpurilor magnetice, cunostiinta lor iti
permite sa generezi mecanisme prin care sa le perturbezi, sa le schimbi
directia, sa provoci niste mutatii. Este felul in care noi oamenii putem
participa la realitatea din jurul nostru. Viata este un continuu exprimat
prin discontinuitati (particule finite, adica noi oamenii printre alte
fiinte). Noi, fiecare individ in parte dam vietii un sens. Felul in care
marcam acest sens depinde de noi. Faptul ca port un model in creier pe care
nu pot sa-l transpun in realitate (ba chiar ma pis pe mine cind sint pus in
fata realitatii) dizolva natura mea de fiinta.
Este adevarat ca cei mai vizibili dintre noi sint doar niste simpli
executanti. Ce te determina pe tine sa crezi ca eu sint un executant?
Ti-am spus am marcat mai multe evenimente inainte de "rivolutie" cit si dupa.
Sint un anonim, si doresc sa ramin in continuare.
> (...)intr-o democratie avem si noi voie cei care am avut curajul sa
> infruntam sistemul,
> >sa fim inchisi, sa fim internati la nebuni, sa fim batuti mar de ne ieseau
> >excrementele din noi, de nu ne puteam misca luni de zile dupa cafteala pe
> >care o luam, avem si noi dreptul sa ne spunem cuvintul, sa obtinem o
> pozitie
> >din care glasul nostru sa fie auzit. Nu numai voi astia care ati
> supravietuit
> >cacindu-va pe voi.
> >
> > Ai ideie cati asemenea indrazneti au pierit in temnitele Romaniei
> comuniste ?
> Dar pana la urma a fost un Brucan care a tras sforile si a aranjat
> debarcarea
> lui Ceausescu.
Debarcarea lui Ceausescu a fost un proces lung, care a inceput in Polonia
in 1956. Actualul Papa Ioan al II-lea a avut un rol extrordinar. El nu poate
fi izolat, la rindul lui participa la un "blueprint" si a devenit un creator.
Rolul lui Adam Michnik (prin proximitatea sa fata de Woytila) si a celorlalti
intelectuali care au infiltrat muncitorii facind din Solidaritatea si liderul
lor Walesa opozantii sistemului comunist a fost imens. Venirea lui Reagan la
conducerea executivului american si toate evenimentele care au urmat au creat
un "blueprint" in care destinul lui Ceaucescu era pecetluit. Felul in care el
a fost terminat este o alta poveste si asta are mai mult de a face cu
specificul nostru national (pardon, dimbovitean). Si faptul ca Brucan a facut
si el pe mascariciul (n-am inteles de ce unii ii dau atita importanta, tipul
a fost intotdeauna un decor) asta facea parte din rolul care i s-a atribuit.
Chiar in momentul de fata o serie de indivizi de virste si in locuri diferite
(sau identice) participa la creerea de noi "blueprint-uri" (desen tehnc,
proiect, plan, ... care este termenul romanesc cel mai apropiat?). Vor
fi citiva actori care vor sufla altora proiectul si se vor afisa cu noul
lor rol. Iar multimea ii va adula ca pe niste mari personalitati politice.
Mihai un Anonim in Cer (Marele Anonim?)
Nicholas Stoia
a fi utile. Mai ales ca traim epoca epigonilor lui Ceausescu cand tara e
plina de...ceausei ( rimeaza cu: misei),pentru care "al batran" este
modelul de urmat. Pusi pe rontait tara pana nu mai ramane nimic.
mihai.ch...@usa.net
Aveti dreptate. Mai ales ca in timpul lui Ceausescu pe linga dizidenti
(comunisti cu opinii diferite de cele ale conducatorilor) au existat si
opozanti ai sistemului comunist. Au fost multi nemultumiti care nu au
avut nici o ideologie. Reprimarea insa a fost intotdeauna dura. Pe linga
inchisoare, s-au folosit si alte metode de descurajare. Celebrul decret 153
a fost folosit in a curma opozitia prin calificarea oponentului drept
borfas, haimana etc. Se folosea o procedura de urgenta prin care "vinovatul"
era judecat pe loc, fara prezenta unui avocat, doar procurorul si judecatorul.
Prietenii, vecinii aflau ulterior ca ai fost vinovat de "mai stiu eu ce".
Coposu, un adevarat opozant a publicat niste scrisori deschise in anii '80
cu ajutorul lui Ratiu. Altii ca el, au sfirsit-o rau. Nimeni nu mai stie
de ei. Ca si cazul celor doi recent eliberati.
mihai o victima a decretului 153