MESAGERUL _ Nr.16 (205) 24 aprilie 1998 Partea II

[mesagerul]

MESAGERUL _ Nr.16 (205) 24 aprilie 1998
Partea II
Ultima deplasare oficiala a unui fost deputat
In zilele de 20-24 aprilie, la Strasbourg, isi desfasoara lucrarile
sesiunea ordinara a Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei. Din partea
Republicii Moldova la acest forum participa membrul delegatiei Republicii
Moldova la Consiliul Europei, fostul deputat Mihai Ghimpu, informeaza
serviciul de presa al Legislativului. In cadrul sesiunii va fi examinat un
raport al Biroului Adunarii Parlamentare si al Comisiei Permanente privind
recentele alegeri parlamentare din Republica Moldova si Ucraina, p
ecum si privind alegerile prezidentiale din Armenia. Pe agenda sesiunii sint
incluse mai multe chestiuni, intre care cele privind relatiile Consiliului
Europei cu Uniunea Europeana, functionarea democratica a parlamentelor
tarilor-membre, evolutia procedurii de monitorizare de catre Adunarea
Parlamentara a Consiliului Europei, reforma in Organizatia Natiunilor Unite,
activitatea Organizatiei Internationale pentru migratii, despre impactul
deseurilor radioactive, precum si o comunicare a Comitetului de Minis
ri al tarilor-membre.
E buna frica de omul sanatos! Dar cine se teme?
Desi presedintele Petru Lucinschi si presedintii statelor vecine
afirma ca Republica Moldova doreste o solutionare pe cale pasnica a
diferendului transnistrean, in realitate, Chisinaul continua sa se inarmeze.
Republica Moldova se pregateste pentru o noua agresiune impotriva
Transnistriei - a declarat inspectorul militar principal al republicii
transnistrene autoproclamate, consilierul lui Igor Smirnov in probleme
militare, Stefan Kitak. El a precizat ca aceasta opinie este exprimata si de
majoritat
a specialistilor militari din cadrul ministerului apararii de la Tiraspol.
Potrivit lui Kitak, locuitorii regiunii nu sint pasivi, ci se pregatesc
pentru ca, in caz de necesitate, sa poata riposta. "Noi desfasuram o ampla
activitate propagandistica, le explicam locuitorilor zonei ca Republica
Moldova se pregateste de un nou razboi. Chisinaul nu a renuntat la ceea ce
el a numit "presiunea economica si politica asupra Transnistriei". Altceva
se ascunde, insa, in spatele acestei declaratii. Si anume - cheltui
lile pe care le suporta populatia transnistreana pentru intretinerea
enormului aparat administrativ al lui Smirnov. Ziarul "Pridnestrovie" de
vineri, 17 aprilie, a facut publice, pentru prima oara, datele privind
mijloacele financiare necesare pentru intretinerea administratiei
transnistrene. Potrivit sursei citate, pentru necesitatile ministerului
apararii si ale armatei, in anul 1997 au fost cheltuite 902 mii 965 de
dolari, doar 73 la suta din necesar. Pentru intretinerea ministerului
securitatii (MGB) si
a ministerului afacerilor interne, in 1997, au fost alocate 12 milioane 453
mii 538 USD - 83,1 procente din necesar. Pentru activitatea organelor
puterii de stat, de la buget au fost alocate 814 mii 438 de dolari, ceea ce
acopera necesitatile doar cu 53 la suta. Pe de alta parte, pentru finantarea
organelor de conducere, au fost alocate 3 milioane 419 mii de dolari - cu
8,8% mai mult decit suma stabilita initial. Ocrotirea sanatatii si
invatamintul, in anul trecut, au primit 10 milioane 152 mii si, respecti
, 12 milioane 182 mii de dolari. Mediile de informare transnistrene evita sa
dea publicitatii datele statistice privind cosul minim de consum in
Transnistria pentru ultimele luni. Potrivit datelor sectiei analitice de pe
linga Sovietul suprem de la Tiraspol, care inca nu au fost publicate in
presa, cosul minim de consum in luna martie s-a majorat considerabil fata de
luna precedenta si a constituit 70 de milioane de ruble transnistrene - 412
lei. In februarie, cosul minim de consum a fost de 56 de milioane
e ruble.
Observatori militari ucraineni discutati la Tiraspol
Marti, a avut loc o intrevedere a lui Evgheni Levitki, reprezentant
permanent al Presedintelui Ucrainei in procesul de negocieri, cu Grigori
Marakuta, presedinte al sovietului suprem al autoproclamatei r.m.n., in
cadrul careia s-a discutat problema participarii observatorilor militari
ucraineni la procesul de reglementare a diferendului transnistrean. Levitki
a declarat ca deja a fost adoptata o decizie politica in acest sens si ca,
in prezent, se discuta mecanismul de realizare a acestei decizii. R
prezentantii Chisinaului si ai Tiraspolului, precum si mediatorii la
procesul de negocieri, au acceptat introducerea observatorilor militari
ucraineni inca la intrevederea de la Odesa, care a avut loc la 20 martie.
Potrivit afirmatiilor lui Levitki, in timpul de fata sint discutate formele
de participare a observatorilor la procesul de reducere a posturilor de
pacificare in zona de securitate din Transnistria, in Comisia Unificata de
Control si in Comandamentul Militar Unit, care exercita controlul asupra t
turor fortelor de pace din zona. Fiind intrebat despre posibilitatea
introducerii in regiune a fortelor de pace ucrainene, Evgheni Levitki a
raspuns ca in prezent nu exista asemenea necesitate, dar daca va apare,
problema va fi discutata. Detaliile privind reglementarea conflcitului in
continuare vor fi discutate la urmatoarea intilnire a liderilor Moldovei si
ai Transnistriei, cu participarea conducerii Ucrainei si a Rusiei. La
intilnirea de la Odesa, partile au convenit ca aceasta se va desfasura la
Kiev.
Se preconizeaza ca ea va avea loc la inceputul lunii iunie.
Smirnov iar vrea statalitate
Igor Smirnov a declarat ca statalitatea republicii transnistrene nu
are alternativa. El a facut declaratii in acest sens miercuri, intr-un mesaj
adresat catre populatie. Smirnov a afirmat ca, desi cu o luna in urma, in
Republica Moldova au avut loc alegeri parlamentare, intre Chisinau si
Tiraspol se mentine, ca si pina acum, o stare de incertitudine. "Alegerile
parlamentare din Moldova au confirmat justetea pozitiei Transnistriei, care
rezida in faptul ca numai statalitatea Transnistriei ramine sing
ra garantiei a dreptului de a trai pe pamintul nostru, de a vorbi in limbile
materne si de a ne zidi, cu miinile noastre, o viata mai buna" - a subliniat
Igor Smirnov. Referindu-se la situatia economica a regiunii, el a spus ca
ritmurile de cadere a cursului rublei transnistrene s-au redus, de la 300
procente in 1996, la 12 procente in 1997. Liderul Transnistriei a apreciat
drept un factor pozitiv si reducerea ratei inflatiei care a scazut, de la
326 procente in 1996, pina la 46 procente in 1997. Ritmurile
e crestere a preturilor de consum au scazut de zece ori fata de anul 1996.
"Fara a atrage imprumuturi externe, Transnistria a reusit sa se asigure cu
alimente si, in primul rind, cu piine pe intregul an 1998" - a mentionat
Smirnov.
Pe cine (nu) intereseaza fabrica de vinuri "VOTKINSK" S.A.?
La licitatia de vinzare a cotei statului in fabrica de vinuri
"Votkinsk", nu a fost prezentata nici o oferta, informeaza Serviciul de
presa al Ministerului Privatizarii si Administrarii Proprietatii de Stat.
Desfasurarea licitatiei fusese planificata pentru 22 martie, insa, intrucit
nu a fost facuta nici o oferta, aceasta a fost aminata pentru alta data.
Statul detine 49 la suta din actiunile acestei intreprinderi. Costul initial
al pachetului de actiuni se ridica la peste 3,9 milioane lei. Capitalu
statutar al intreprinderii este estimat la 9,1 milioane ruble rusesti.
Potrivit Programului de privatizare pe anii 1997-1998, aprobat de Parlament,
privatizarea celor zece intreprinderi moldovenesti de vinuri va fi aprobata
de Parlament dupa un proiect individual pentru fiecare in parte.
Cine-i procurorul, sau Raspuns la o intrebare insolenta
Stimata Redactie a MESAGERUL-ui,
Va rog insistent sa-mi publicati acest material, care , fireste, ar
fi trebuit sa apara in publicatia vizata - FLUX, insa unde au refuzat sa-l
insereze, explicindu-mi ca nu pot sa se autoflageleze. As fi renuntat la
intentia de a da o replica unor materiale pe care le consider neserioase,
dar ele lezeaza nu numai onoarea unui apreciat om de stiinta cum e dl acad.
V.Zelenciuc, dar lovesc in demnitatea tuturor cercetatorilor de la Academia
de Stiinte din Chisinau. Tocmai de aceea, insist ca oamenii sa
stie adevarul - daca nu din FLUX, apoi prin intermediul altei publicatii de
limba romana, care, cred, o citesc nu mai putini.
NOTA NOASTRA: Satisfacem rugamintea autoarei in speranta ca poate si
prin aceasta scrisoare se vor limpezi lucrurile intr-o disputa in care noi
sintem implicati doar in masura in care tindem sa respectem dreptul la
opinie si al celui care nu e ascultat. Speram sa fim intelesi corect de
colegii de la FLUX: gazduind acest material nu dorim sub nici o forma sa
polemizam cu ei, s-o facem pe avocatul si cu atit mai putin - pe procurorul.
Dupa trei "salve de tun", trase de gazeta FLUX la adresa a doi
cercetatori etnografi, dar care au lovit in demnitatea intregului corp
academic al R.Moldova, si asa subred, nu pot sa tac, sa nu iau o atitudine.
Reportera "fluxista" S.Bogdanas, prin inspiratie divina sau
indemnata de soapta unor binevoitori, "a descoperit" doua texte aparent
similare, aparute in diferite perioade de timp si semnate de V.Zelenciuc,
respectiv, de A.Furtuna. Banuind nereguli si ghidata de promovarea binelui
obstesc, S.Bogdanas se intreaba "Cine-i plagiatorul?", propunind si doua
candidaturi pentru banca acuzatilor.
Nerabdarea ziaristei nu a fost, insa, sa fie satisfacuta: ori ca cei
vizati au considerat articolele dnei nu mai mult decit o muscatura de
tintar, ori, dimpotriva, cineva dintre ei, simtindu-se cu musca pe caciula,
a luat apa in gura, iar altcineva, lipsit de curajul lui Perseu, a preferat
sa ramina in umbra. Replica a doua doctorande, aparuta intr-o alta
publicatie de limba romana, nu putea satisface setea de adevar a ziaristei,
gestul celor doua fiind apreciat ca "rautacios si ridicol". Conturindu
se un proces judiciar in toata legea, cei piriti, sint asezati cu forta pe
banca acuzatilor, iar acuzatorul pronuntindu-si discursul, apare fireasca
intrebare: "Cine-i procurorul?"
In cele ce urmeaza nu voi pleda cauza "piritilor", deoarece pun sub
semnul intrebarii autoritatea intregului tribunal erijat ad-hoc de catre o
reportera mult prea animata de libertatea cuvintului, ci voi incerca sa
reliefez anumite momente din codul deontologic al cercetarii stiintifice.
In primul rind, voi mentiona ca nu orice coincidenta de fraze poate
fi calificata drept plagiere. Sa nu uitam ca pentru a identifica o plagiere,
trebuie sa depistam o copiere de idei. Indicarea sursei de referinta este
obligatorie in cazul in care se iau in discutie notiuni si termeni; cind
este necesar sa se evidentieze momentul initial sau cele mai importante
puncte de vedere intr-o confruntare stiintifica; cind este necesar sa fie
confirmata ideea asupra careia insista un autor prin conceptii ana
oge celor ale altor autori afirmati; cind trebuie mentionate unele lucrari,
ce trateaza aprofundat si amplu o idee vehiculata. In articolele la care ne
referim nu am depistat astfel de situatii.
Textele vizate de S.Bogdanas prezinta o similitudine aparenta, mai
curind de forma decit de fond, abunda in citate si ambele reprezinta o
reluare a subiectului, efectuata de fiecare autor in parte pe baza
propriilor lucrari, precum si a studiilor altor etnografi. Acest fapt se
reflecta in abundenta de trimiteri la textele examinate (V.Zelenciuc - 57;
A.Furtuna - 4).
In al doilea rind, s-a stabilit ca texte pe aceeasi tema, ca surse
pentru articolele discutate, apar si mai inainte. Mentionam, in context,
raportul in cadrul Congresului International de Etnologie Europeana de la
Paris (24-28 august 1977): "La magie dans les rites hivernaux du calendrier
agricole chez les peuples du sud-est de l'Europe" - autori I.Popovici, V.
Zelenciuc; raportul "Antropomorfnie obrazi v obreadah plodorodia u
vostocinormanskih narodov v XIX - naceale XX vv.", prezentat, de aceiasi
utori, la Congresul al III-lea International de Studii Sud-Est Europene, in
1974.
In al treilea rind, dupa cum am remarcat mai sus, textele examinate
nu sint identice. Momentele asemanatoare prezinta adeseori adevaruri
antologice, ca, de exemplu: "O alta figura centrala a povestilor
moldovenesti este Ileana Cosinzeana". Ce ar putea fi mai firesc?
In concluzie, e absolut firesc sa consider ca neintemeiate
acuzatiile de plagiat prezentate de S.Bogdanas. Este ridicol, daca nu chiar
iresponsabil, de a-l invinui pe V.Zelenciuc, etnograf cu renume, autor a
peste 190 de studii si articole stiintifice, ca ar fi copiat dintr-o lucrare
de licenta a unuia dintre studentii sai, scrisa acum 20 de ani. Aceasta
aluzie este prezenta in articolul semnat de S.Bogdanas, fiind o dovada de
partinire. Mai mult ca atit, in goana dupa fapte senzationale, autoarea a
ticolului nu a gasit de cuviinta sa se initieze elementar in specificul
cercetarii stiintifice, care presupune operarea libera cu notiunile din
domeniu, atit timp cit aceasta nu atenteaza la proprietatea intelectuala.
Notiunea de plagiat, asa cum o interpreteaza S.Bogdanas, este mai
curind o mostenire de la regimul sovietic, unde era folosita pe larg pentru
infierarea oponentilor politici, decit o clauza sustinuta in contextul
democratic al liberului schimb de idei. Consider ca autoarea articolului a
recurs la un procedeu nepermis, de denigrare a unor persoane, incalcind
prezumtia nevinovatiei acestora, fara a se documenta exhaustiv si fara a
studia problema in profunzime.Dumneaei s-a avintat in cercetarea etnogr
fica, uitind de principiul de baza al jurnalismului: ascultarea opiniei
celei de a doua parti, adica a "acuzatilor". Mai mult, a fost lasata o pata
peste intreaga comunitate academica, intr-un moment cind forte oculte pun la
indoiala insasi existenta acestei institutii, astfel aducindu-i-se un grav
prejudiciu imaginii ei publice.
Respingind acuzatia de plagiat in cazul de fata, nu pretindem ca
fenomenul "furtului intelectual" a disparut din societatea noastra si ca
plagiatul nu trebuie depistat, dezbatut si condamnat public. Nu punem la
indoiala nici dreptul jurnalistului de a informa opinia publica competent si
responsabil, dar - daca o "crima" nu a fost savirsita, la ce bun sa cautam
"delincventul"?
Zina SOFRANSKY,
certatator stiintific la Institutul de etnografie
si folclor al A.S.M.
"Mesagerul" este ziarul care a declarat razboi mafiei, protectionismului si
coruptiei
Sintem informati ca, in urma sesizarilor MESAGERUL-ui, a
investigatiiilor Departamentului pentru combaterea crimei organizate si a
coruptiei, Procuratura Generala a R.Moldova a intentat, in temeiul art.
123/1 si 123/3 din Codul Penal, un dosar penal chiar "intangibilului"
comisar de politie Potlog din Drochia.
Ne exprimam speranta ca rezultatele anchetei il vor stringe cu usa
si pe acest comisar corupt si, totodata, ii va reabilita pe acei politisti
"incomozi" de la Drochia, care au fost destituiti din functie pentru simplul
motiv ca nu erau "mafioti"
In urma unei serii de materiale despre faradelegile comise si despre
traficul de influenta la care s-a dedat ex-comisarul de politie din Drochia,
inserate in paginile MESAGERUL-ui, la redactie ne-au parvenit diverse
ecouri, opinii si marturisiri ale fostilor subalterni ai lui Potlog. In baza
dreptului la opinie, am publicat (reamintim cititorilor) scrisorile dlor Ion
Mitu, Victor Darie, Vasile Codreanu etc. Desi comisarul (pe atunci) Ion
Potlog ne-a amenintat, din capul locului, cu judecata, cerindu
i conducerii de virf a R.Moldova chiar (sic!) sistarea activitatii
saptaminalului MESAGERUL, pina la urma, aflam ca toate cele sustinute de noi
s-au adeverit. Recent, sintem informati ca, in baza investigatiilor
Departamentului pentru combaterea crimei organizate si a coruptiei si a
materialelor, publicate in saptaminalul nostru, Procuratura Generala a
R.Moldova i-a intentat "intangibilului" comisar drochian de politie (cit si
altor sefuleti din raion) citeva dosare penale, in temeiul art.123/1 si
123/3 - i
fractiuni si abuz de putere.
Va vom tine la curent cu rezultatele anchetei. In numarul de fata
dam publicitatii replica maiorului Ion Mitu, fostul sef al Serviciului de
vize si pasapoarte din Drochia, la cele relatate noua de catre dl Victor
Darie, fostul sef al Inspectoratului pentru problemele minorilor si inserate
in paginile MESAGERULUI. Precizam ca dl maior Ion Mitu a fost destituit din
functie de catre comisarul Potlog, asa cum marturisea dinsul intr-un
material publicat in decembrie trecut in ziarul nostru, pentru ca nu
ra "mafiot". Mai tirziu, a scris si dl Victor Darie la redactie,
reprosindu-i dlui Mitu de ce nu a facut publice marturisirile sale mai
inainte, ca prea tirziu s-a trezit si ca dupa razboi sint prea multi eroi...
Respectind dreptul la opinie si libera exprimare, gazduim, in aceasta
pagina, replica dlui Ion Mitu, multumindu-i pentru increderea si sprijinul
pe care ni le-a acordat. Totodata, speram ca, odata cu finisarea anchetei,
li se va face dreptate si subalternilor incomozi ai comisarului Potlog, care
n
au tolerat stilul tiranic al acestui colonel corupt, care nu l-au adulat -
cum i-ar fi placut acestuia - si care au avut curajul sa-i dea riposta
cuvenita, iar, concomitent, - si coruptiei, protectionismului, altor rele,
inca in anii pe cind transparenta si democratia erau inca "in fase".
Tamara GORINCIOI
"Desi am fost invitat la redactie pentru a lua act de cele
afirmate de V.Darie, o spun din capul locului: refuz de a lua cunostinta de
un asemenea opus. Nu vreau sa cobor la nivelul lui, pierzind timpul (si nu
numai) cu discutii sterile, care ne-ar abate pe toti de la problema abordata
in "Mesagerul" - lupta cu mafia, coruptia, protectionismul, ce au impinzit
societatea. Il cunosc pe V.Darie de la inceputul anilor '80, cind s-a
transferat, in calitate de inspector pentru problemele minorilor, in
aionul Drochia. Deci, am fost colegi de serviciu aproape 10 ani si, in acest
rastimp, l-am cunoscut si ca lucrator si ca om.
Sa-l judecam pe om dupa faptele lui. Pe cind V.Darie a venit la
Drochia in calitate de inspector pentru problemele minorilor, sef al
Inspectoratului era intr-adevar dl Victor Nedelciuc, fratele parlamentarului
Vasile Nedelciuc. Dar nu asta e important. Nu trece mult timp si peste
Victor Nedelciuc se abate o napasta: aflindu-se la serviciu, isi fractureaza
coloana verterbrala - accident foarte grav, care necesita un tratament
indelung. Este nevoit sa se interneze pentru citeva luni in spital. Victor
arie profita de acea situatie dramatica si urzeste planuri meschine pe care
le si pune imediat in aplicare. Incepe a-l turna (subliniez acest lucru,
pentru a se observa cine-i, totusi, turnatorul) la conducerea de atunci a
Sectiei raionale de militie, clevetindu-l pe Victor Nedelciuc precum ca nu e
bun de sef, ca e bolnav (!), ca nu va putea lucra, iar scumpul sau
Inspectorat are nevoie de un sef sanatos etc., etc. Aceste uneltiri murdare
V.Darie le facea tocmai in timp ce Victor Nedelciuc suferea in spital
Pina la urma, V.Darie se vede sef al Inspectoratului. Atunci eu i-am spus
verde-n ochi - ca nu e omeneste cum a obtinut functia de sef, ca nu trebuia
sa profite de nenorocirea cuiva, pentru a pune mina pe un post mai inalt,
dar pe care nu-l merita. Astfel, Victor Nedelciuc a fost nevoit sa-si caute
de lucru in alta parte, eu continuind sa lucrez la Inspectorat.
Intre timp, vine si "epoca" lui I.Potlog. Domnul Darie afirma ca nu
s-ar fi lingusit pe linga conducere, pretinzind ca ar fi patimit si el, din
care moriv ar fi fost nevoit sa demisioneze. Atunci cum se explica faptul ca
in 1991, dupa numai un an de la venirea lui I.Potlog in Drochia, V.Darie
obtine ca sediul, in care se afla Inspectoratul pentru minori sa devina,
dupa o reparatie capitala, apartamentul lui, iar Inspectoratul - sa fie
transferat intr-o cladire pacatoasa, unde isi are sediul si asta
i. Nu are acoperire nici afirmatia domnului Darie ca, chipurile, eu l-am
turnat conducerii si "l-am ajutat" astfel sa fie concediat.
Poate dl V.Darie s-a referit la implicarea mea in procesul judiciar
in legatura cu faptul ca si-a facut apartament din sediul Inspectoratului.
Da, la proces am spus adevarul: toate materialele de constructie si
reparatia sediului Inspectoratului au fost facute in contul statului, nu pe
cheltuiala lui V.Darie.
Domnul Darie ma mai invinuieste ca am scris prea tirziu despre Ion
Potlog, concluzionind ca "dupa razboi sint multi eroi". El se da drept
martir, afirmind ca-i primul care a suferit de pe urma nelegiuirilor
fostului comisar. Adevarata cauza pentru care V.Darie a fost concediat a
fost cu totul alta: pur si simplu dinsul aspira la functia de
comisar-adjunct, iar pentru asta recurgea la orice, caci, de, scopul scuza
mijloacele!
Dupa publicarea articolului cu pricina, in MESAGERUL din
05.XII.1997, la Drochia a fost delegat un angajat al Departamentul
Informatii si Documentare a Populatiei - pentru a verifica gradul de rudenie
a lucratorilor Sectie de vize si pasapoarte cu comisarul. Acest inspector
le-a calmat pe rudele lui Potlog, zicindu-le: "Lucrati, oameni buni,
linistit, totul va fi bine. Cine va va deranja cu ceva, sunati-ma la
telefonul de serviciu" (le-a lasat si numarul de telefon). Iata cum "se
lupta" cu protectio
ismul pe la noi! Toate cele 11 persoane continua sa lucreze fara a-si face
probleme, iar eu am fost fortat sa ma pensionez. Halal de asa dreptate! Da,
fostul comisar a plecat, dar influenta lui se mai face simtita.
In incheiere, tin sa mentionez meritul MESAGERUL-lui in a se angaja
in lupta cu mafia si coruptia in societate. Prin articolele publicate,
ziarul Dvs. a aratat adevarata fata a celui care a fost si mai este Ion
Potlog, acest specimen al mafiei si al regimului sub care traim, a acestui
sefulet care a facut ravagii aflindu-se la conducere, fara ca cineva sa-l
puna la respect. Dar oare citi de-alde Potlog mai sint in republica? Cind si
cine ii va demasca? Cind vor fi pedepsiti dupa merit? Cine va avea
urajul si puterea sa lupte cu asemenea promotori ai relelor sociale, cind
structurile statului, menite sa stirpeasca elementele criminale, servesc
drept umbrela acestora? Astazi, judecind dupa pozitia celor de la conducere
in problema luptei cu criminalitatea organizata, eu nu prea cred in izbinda.
Poate mai tirziu, dupa schimbari radicale in societate si, implicit, in
mentalitatea guvernantilor...
Pina atunci, insa, mai ramine valabila vechea zicala: "Adevarul
umbla cu capul spart".
Maior Ion MITU,
Drochia
18 februarie 1998"

Impuscaturi in noaptea de Paste
In noaptea de Paste, in microraionul Severnii din orasul Tighina,
citeva persoane au tras cu un pistol-mitraliera in trei ofiteri de politie.
Unul dintre acestia a decedat, iar ceilalti doi au fost raniti. Datorita
actiunilor operative intreprinse, pina dimineata au fost retinuti trei
suspecti de savirsirea crimei. Acestora le-a fost confiscat un
pistol-mitraliera si patru incarcatoare cu o suta de cartuse. Printre cei
retinuti este si cetateanul C., cu antecedente penale, care a fost condamnat
ante
ior la sapte ani privatiune de libertate pentru pastrare ilegala de arme si
pentru atacuri banditesti. In aceeasi noapte, politistii au fost nevoiti sa
foloseasca arma din dotare in raionul Ocnita, pentru a opri, cum s-a dovedit
ulterior, o masina de import furata, in care se aflau trei infractori.
Acestia s-au dovedit a fi trei tineri locuitori din raionul Donduseni, care
au fost raniti, incercind sa scape de urmarire prin fuga. Potrivit
afirmatiilor lui Eugen Vitu, colaborator al Serviciului de presa al M
A.I., in doua zile de sarbatori de Paste, in republica au fost fixate 48 de
infractiuni, adica aproape jumatate din numarul total inregistrat de la
inceputul lunii.
Un pas spre reforma protectiei sociale
Crearea unui mecanism eficient de purtare a unui dialog social in
R.Moldova este posibila numai in cazul in care vor participa activ
partenerii sociali la negocierile pe linia Guvern-Sindicate-Patronat. Despre
acest lucru s-a vorbit intr-o conferinta de presa consacrata lucrului in
continuare la programul TACIS cu genericul "Reforma sistemului de protectie
sociala". Peter Coates, managerul programului, a relevat ca edificarea unei
noi forme de colaborare intre partenerii sociali trebuie sa se faca p
principiile intelegerii reciproce si sa se intemeieze pe experienta tarilor
care au traditii bogate in purtarea unui dialog social. In cadrul lucrului
la proiect, partenerii sociale au desfasurat consultari cu cunoscuti experti
occidentali in sfera parteneriatului social, au luat cunostinta de sistemele
de relatii sociale de munca din Finlanda si Grecia, diferite de cele din
R.Moldova. Potrivit afirmatiilor lui Peter Coates, experienta mondiala
acumulata si compararea, de catre membri grupurilor de lucru,
rezultatelor parteneriatului social, studiate in aceste tari, isi vor gasi
aplicarea practica in elaborarea propriului model de dialog social pentru
R.Moldova. Reprezentantii sindicatelor si ai patronatului au subliniat
necesitatea punerii la punct a unui mecanism clar de adoptare si executare a
deciziilor adoptate de comisia trilpartita, ei pronuntindu-se, tototada, in
favoarea luarii unor masuri radicale ce tin de elaborarea legilor despre
parteneriatul social si sporirea rolului comisiei tripartite la t
ate nivelurile.
Primul tender international in vedera achizitionarii medicamentelor
Recent, a fost organizat primul tender al Ministerul sanatatii, in
conformitate cu Legea privind achizitiile publice si cu o hotarire
corespunzatoare a Guvernului. Comisia de tender a primit patru oferte.
Seful Directiei farmacie a ministerului Sanatatii, Vladimir Gasnas a
comunicat ca acestea au fost prezentate de firma republicana pentru comert
exterior "Moldova-Exim" - distribuitor al companiei daneze "Novo-Nordisk",
firma germana "Hoechst Marion Rousselle", Compania "Elli Lily" din SUA,
precum
i de catre distribuitorului acestei companii de la Bucuresti - "A&A
Medical". Firmele au prezentat oferte de preturi pentru 4 tipuri de
insulina. In cadrul negocierilor pe care le-a purtat Comisia cu fiecare
dintre firmele participante la etapa de preselectie, au fost solicitate un
set de produse, dar si prestari. In afara insulinei umane pentru copii, care
se produce conform unor tehnologii moderne, si a insulinei monocomponente
pentru adulti, firmelor li s-a cerut un rabat la livrarea in republica a
produ
elor antidiabetice, la seringi si alte consumabile medicale care sunt
utilizate la tratarea diabetului zaharat. Valoarea achizitiilor care trebuie
efectuate in urma acestui tender este de 175 mii dolari USA, mijloace care
au fost prevazute in Bugetul de Stat pentru anul 1998. Vladimir Gasnas a
precizat ca, in prezent, se afla in proces de pregatire un tender pentru
achizitii de medicamentele psihotrope si oncologice.
Sporeste numarul somerilor oficiali
Pe parcursul primelor trei luni ale anului, in republica a fost
inregistrata o crestere spontana a numarului somerilor. Potrivit datelor
furnizate de catre sefa Sectiei analiza si prognoza a pietei muncii, din
cadrul Departamentului utilizarii fortei de munca, Valentina Cotelnic, pe
parcursul anului 1997 la oficiile fortelor de munca au apelat 49.518 someri.
In ianuarie curent, numarul somerilor s-a majorat cu peste 2.200, iar in
luna februarie numarul acestora practic s-a dublat. La 1 aprilie, la o
iciile fortelor de munca erau inregistrati 39 mii de someri, dintre care
21.892 de femei. Varsta medie a persoanelor care se afla in cautarea unui
loc de munca este de 30 de ani. Cei mai multi someri sunt persoane
disponibilizate din sfera industriei si agriculturii. Totalul ajutoarelor de
somaj, pentru primul trimestru al anului, constituie 2 milioane 85 mii lei.
Pi'na la ora actuala au fost platite doar aproximativ 4 mii de lei. Dintre
cei 49.518 someri care au apelat la serviciile oficiilor specializate,
peste 21 de mii de persoane au au asigurate cu locuri de munca. La 1
ianuarie 1998, in republica erau doar 1.388 locuri de munca vacante.
"Gazprom" impune restrictii R.Moldova in legatura cu livrarea gazelor
Grupul guvernamental de lucru pentru exercitarea controlului asupra
desfasurarii activitatii privind achitarea datoriilor debitoare ale
complexului energetic a introdus unele restrictii la obtinerea permisiunii
de a livra productie in contul datoriilor R.Moldova pentru gazele naturale
livrate de catre S.A. "Gazprom" din Rusia.Pentru a obtine permisiunea in
cauza, agentii economici vor trebui sa prezinte informatii si documente
despre cantitatea si pretul productiei de care dispun, contractul incheia
pentru livrarea productiei, confirmarea de la Inspectoratul Fiscal despre
datoriile fata de Buget, precum si o confirmare de la Departamentul
Controlului Vamal despre productia deja livrata. Totodata, agentii economici
din teritoriu trebuie sa prezinte si o confirmare de la Comisia de lucru a
executivului raional pentru livrarea productiei in contul datoriilor gaze.
Pe parcursul anului 1997, in contul achitarii datoriilor republicii pentru
gazele naturale livrate de S.A. "Gazprom", in Federatia Rusa au fo
t transportate, de catre 70 de agenti economici, marfuri in valoare de
aproximativ 100 milioane lei.
Juris RUDEVSKIS (Letonia)
Rusia, ca fenomen cultural-istoric
(Urmare din nr.14,15)
Tunsul barbilor si spargerea ferestrei spre Europa
Petru I, supranumit "cel Mare", e considerat de unii istorici, ba
chiar si de catre multi simpli muritori, ca omul ce a "europenizat" Rusia, a
adus in aceasta tara adevarata cultura. Oare chiar asa sa fie?
Petru suferea inca din copilarie de o forma grea de epilepsie, care
a actionat nefast asupra psihicului viitorului monarh. In a doua tinerete,
creierul lui a fost atacat crunt de un lues, cu care se pricopsise in
bordelurile pitoresti din porturile olandeze. De la aceasta maladie i s-a
tras si moartea, dupa el raminind bolnave cea de-a doua sotie si multe
doamne de la curtea sa. Astfel, lesne pot fi trase anumite concluzii despre
sanatatea psihica a descendentilor lui Petru I, dintre care multi s-au
aflat pe tronul Rusiei.
In adolescenta Petru putea fi vazut adesea in "mahalaua nemteasca" a
Moscovei, populata de tot soiul de aventuriei, dezertori, delincventi si
alti insi dubiosi, provenind din Occident. Erau niste oameni fortati de
imprejurari sa-si paraseasca patria, ca sa-si caute norocul pe intinderile
Rusiei. Initindu-i pe acesti fluiera-vint, tinarul tar a prins a fuma, a bea
cafele, a purta imbracaminte si incaltaminte europeana - in inchipiurea lui,
acestea erau suficiente pentru a fi om civilizat. Ulterior ta
ul a ordonat ca toti boierii sa procedeze la fel: ei erau obligati, sub
amenintarea unor mari amenzi banesti, sa fumeze, sa bea cafele, sa poarte
haine si peruci nemtesti sau olandeze, sa tina in case tablouri cu femei
goale si altele asemanatoare. Petru a ramas in istoria rusilor si cu trista
faima de a fi obligat boierii sa-si rada barbile. Pe atunci in Rusia
purtatul barbii era un atribut al onoarei de barbat liber, incit tunsul ei
echivala cu amputarea unui picior sau a unei miini. Tinarul tar a porunci
ca toti barbatii - cu exceptia preotilor - sa-si rada barbile, considerind
ca prin aceasta isi face supusii mai... europeni! Cine nu indeplinea
"ukazul" (decretul) despre barbi era tuns cu de-a sila de catre tar sau de
catre ostasii lui. E clar ca prin asemenea actiuni Petru ii injosea pe
supusi, iar "europenizarea" lor nu raminea decit o vorba goala.
Insusi Petru a ramas pina la sfirsitul vietii un reprezentant tipic
al Rusiei vechi: nu stia a minca cu furculita, rigiia la masa, bea pina
cadea, injura cum nu se poate mai urit si, fireste, continua politica
interna dura a predecesorilor sai, ale carei principale elemente erau
toporul calaului, teapa si cravasa. E semnificativ faptul ca el l-a acuzat
si pe propriul fiu de inalta tradare de patrie, supunindu-l personal unor
torturi groaznice, pina ce acesta si-a dat duhul.
Dupa cum bine se stie, "spargerea" ferestrei spre Europa, de catre
Petru I, i-a costat pe letoni, ca si pe estonieni, mii de vieti si mai bine
de doua secole de crunta robie. Iata ce fel de om a fost cel al carui
monument doresc sa-l restaureze nationalistii rusi, in chiar centrul Rigai,
pentru ca letonii sa-l vada si sa-si aminteasca mereu de un "adevarat motor
al civilizarii rusilor". Insa asa cred ei, nu si noi, letonii, ba chiar toti
balticii. Dupa scriitorul Alexei Tolstoi, Petru I "a tuns bar
ile rusilor si a imbracat poporul rus ca pe olandezi", dar acest tiran a
uitat sa faca esentialul: sa lichideze constiinta de barbari a rusilor, sa
le imnobileze sufletul si sa le lumineze mintea. Caci launtric, majoritatea
locuitorilor Rusiei sint pina in prezent niste neciopliti, niste ignoranti,
mai scurt - oameni semisalbatici.
Spinoasa problema a Bisericii Ortodoxe Ruse
Dupa cum am mentionat, problema Bisericii Ortodoxe din Rusia este
una dintre cele mai acute, si nu numai sub aspect istoric, dar si din
punctul de vedere al vietii contemporane. In ce consta, de fapt, aceasta
problema?
Pentru a limpezi lucrurile, e necesar sa vedem ce reprezinta
Biserica Ortodoxa Rusa ca atare. In nemarginita tara vecina de la Rasarit
activeaza citeva Biserici ortodoxe, toate avind la baza invatatura
patriarhilor de la Constantinopol si liturghia greceasca. Exista, bunaoara,
si o "Biserica in catacombe" sau clandestina, ce s-a infiripat in anii '20
ai secolului nostru. In acelasi timp, Patriarhul Moscovei, preocupat mai
mult de chestiuni materiale decit de credinta, a incheiat benevol cu
comunisti
un pact rusinos care a insemnat, de fapt, capitularea Bisericii in fata
Puterii rosii. In semn de protest, mai multi episcopi au intemeiat "Biserica
in catacombe", care, in treacat fie spus, a fost persecutata continuu atit
de catre comunisti, cit si de catre Biserica recunoscuta oficial. Din sinul
"Bisericii in catacombe" a iesit protoiereul Al.Men, un teolog de seama al
contemporaneitatii, omorit in chip misterios, nu obligatoriu de catre
ateisti.
Dupa razboiul civil din anii de dupa puciul bolsevic din 1917, au
inceput sa activeze mai multe Biserici Ortodoxe Ruse in emigratie, dar chiar
in Rusia existau citeva Biserici. Insa Patriarhia din Moscova a pus mina pe
"monopolul religiei" in tara. De ce s-a intimplat asa? Raspunsul e cit se
poate de simplu: fiindca ea a fost, secole de-a rindul, bastion al
autocratiei si ocrotiroare a tarilor, a autoritatilor in genere. In Rusia
Biserica nu a fost despartita de stat decit in vorbe, din care motiv e
executa docil orice indicatii ale autoritatilor de stat, sprijina si
promoveaza din rasputeri politica oficiala.
Actualul Patriarh al Moscovei si al intregii Rusii, Alexie II (pe
numele de mirean Ridigher), i-a intrecut pe toti predecesorii si pe ierarhii
contemporani in "mestesugul" slugarniciei, fiind in multe ipostaze, pur si
simplu, ridicol. El se poarta ca un capelan (paroh) personal al
Presedintelui Rusiei, il insoteste pe acesta in vizite oficiale si
neoficiale, binecuvintind in stinga si in dreapta orice faptuire a "tarului
Boris nu se stie al citulea". Absurditatea e evidenta: vi-l puteti imagina,
mac
r pe o clipa, pe Papa de la Roma "facind companie" Presedintelui Italiei,
sau pe Dalai-Lama, binecuvintindu-i si distrindu-i pe gerontocratii de la
Beijing? Elementul spiritual, bisericesc - pe de o parte -, si cel lumesc,
civic, social - de alta parte, se intrepatrund si conlucreaza fructuos la
Patriarhia de la Moscova. In timpul fiorosului razboi ruso-cecen, al acestui
genocid barbar al cecenilor, tocmai Biserica Ortodoxa Rusa, in frunte cu
Patriarhul Alexie II, ar fi trebuit sa strige adevarul, sa traga
lopotele impotriva varsarii de singe nevinovat, sa se arunce sub senilele
tancurilor rusesti, sa opreasca prin orice mijloace agresiunea armata a
Moscovei impotriva Ceceniei. Daca Alexie II ar fi procedat astfel, nu incape
nici o indoiala ca rusii de rind i-ar fi urmat exemplul. Din pacate,
ierarhii rusi au continuat sa se roage Domnului pentru sanatatea autorilor
unei dintre cele mai cumplite ucideri de masa a oamenilor, la sfirsitul
sec.XX. In Caucaz curgeau riuri de singe, iar mitra lui Alexie era mereu
rezenta pe la tot soiul de intilniri, vizite si ospaturi organizate de
"nenea Borea din Kremlin". Cu toate astea, autoritatea Bisericii Ortodoxe
Ruse a ramas nestramutata in constiinta poporului rus. Oare nu-i si aceasta
o dovada graitaare a moralitatii... - cum sa-i zicem mai delicat? - stricata
istoriceste a rusilor?
Poate ca unii drept-credinciosi, vazind de cine si cum sint
pastoriti duhovniceste, au vrut si mai vor sa treaca la sinul altor
Biserici. Insa Patriarhia Moscovei duce o lupta inversunata impotriva altor
Biserici crestine, ponegrindu-le si facind din ele niste sperietori pentru
popor. In Rusia credinta ortodoxa e, de facto, religie oficiala, ceea ce se
confirma nu numai de prezenta continua a lui Alexie II pe linga Eltin.
Patriarhul Moscovei a sustinut (daca nu a si inspirat) adoptarea unei
suspecte
Legi despre libertatea confesiunilor, prin care Bisericii Ortodoxe Ruse i se
acorda drepturi exceptionale, li se mai dau anumite drepturi musulmanilor,
iudaicilor si budistilor... celelalte confesiuni fiind considerate sectante!
Alexie II ii invinuieste deschis de spririt sectant si pe enoriasii
Bisericii Catolice din Rusia. Intreaga lume civilizata, inclusiv O.N.U.,
Uniunea Europeana, ba chiar si politicienii cu adevarat democrati din Rusia,
au condamnat adoptarea acum, de catre Duma de la Moscova, a unei
semenea legi, cu adevarat medievale, cu privire la confesiuni. Azi, cind
lumea deschide tot mai mult usile spre colaborare, Patriarhia de la Moscova,
singura dintre Bisericile crestine se impotriveste acerb miscarii ecumenice.
Nu demult, Televiziunea Independenta Rusa, a avut o emisiune, in
cadrul careia raspundeau la intrebarile telespectatorilor un ierarh de la
Patriarhia Moscovei si niste reprezentanti ai citorva partide de orientare
democratica. Episcipul apara din rasputeri sus-amintita Lege a Rusiei despre
confesiuni, varsa lacrimi "de raul sectelor", ca la un moment sa fie
intrerupt de replica unui tinar privitor: "Daca nu va place situatia creata,
faceti o schimbare a politicii voastre misionare! Caci acum voi, ie
arhii Bisericii Ortodoxe Ruse, sinteti aidoma ciinelui cela al gradinarului:
nu pastoriti crestineste turma, dar nici altora nu le permiteti s-o faca!".
Luat prin surprindere, episcopul a pierdut, efectiv, darul vorbirii. Ceva
mai tirziu, un "Sarikov", cu mutra de Griska Rasputin si cu un suris
obraznic pe buze, l-a intrebat pe reprezentantul partidului condus de
reformatorul E.Gaidar de ce ziarele democratilor se vind de-a valma cu
revistele pornografice. In replica, i s-a amintit ca in bisericile rusesrti
alaturi de Sfinta Scriptura, se vind gazetele lui Jirinovski...
Neindoios, Biserica Ortodoxa Rusa e o unealta ascultatoare in
miinile cercurilor imperiale ruse. Amintiti-va de vaicarelile fariseice ale
lui Alexie II, de rugamintile lui ca "tatuca Boris" sa-i ajute pe crestinii
ortodocsi, deoarece, "blestematii de estonieni", chipurile, "i-ar asupri" pe
rusolingvii din aceasta tara baltica, cind de fapt el lupta pentru a curma
incercarea credinciosilor rusi din Estonia de a trece in supusenia
adevaratlui lor parinte spiritual - Patriarhului de Constantinopol. (Am
ntiti-va si de preocuparile defel crestinesti, ci pur imperiale, ale lui
Alexie II, pentru a stingheri prin orice mijloace reactivarea Mitropoliei
Basarabiei - N.n.). Orbit de minie, Alexie II a declarat ca rupe orice
legaturi cu leaganul ortodoxiei - Constantinopolul. Astfel a iesit la
suprafata chintesenta activitatii Patriarhiei de la Moscova: principalul
pentru ea nu e grija de sufletele credinciosilor, ci tinerea in supusenie a
provinciilor si coloniilor Rusiei. Acelasi Patriarh l-a excominicat din si
ul Bisericii Ortodoxe Ruse pe Gleb Iakunin - un cleric deosebit de
inteligent si progresist, unul dintre putinii deputati cu adevarat democrati
din Duma Rusiei -, numai fiindca acesta condamna ambitiile imperiale ale
conducerii de stat ruse...
(Va urma)
Traducere si adaptare de Vlad PRISACARU
Nu avem nimic impotriva lor, insa...
Manifestarile antiletone ale rusilor - fie ei locuitori ai Tarilor
Baltice, fie din Rusia -, s-au extins, in mod firesc, si asupra Estoniei. Si
daca la Riga ele au fost precedate de unele actiuni ale nationalistilor
letoni, actiuni care pot fi considerate si antirusesti, apoi, in Estonia nu
au mai fost manifestari ce i-ar leza pe rusi inca de prin 1991! E inca o
dovada ca Moscova urzeste planuri de zdruncinare a independentei celor trei
state baltice, iar concomitent - de a periclita aderarea noastr
la Uniunea Europeana si la NATO. Acum e, cu certitudine, rindul
Vilniusului, apoi totul se va repeta, la alta scara, prin gasirea unor
"motive" si mai "serioase" de "ingrijorare" a Moscovei pentru soarta rusilor
ramasi in afara patriei lor istorice.
Multi politicieni si gazetari din Occident, naivi si ignoranti -
pentru care Rusia inseamna doar mesteceni, balalaici, votca la gheata si
fete cu obrajii rumeni - ne intreaba: de ce nu-i inghitim noi pe rusi, ce
avem cu ei?
Noi, la rindu-ne, ne intrebam: "Dar de ce ar trebui sa-i iubim?! Si
de ce tocmai pe rusi?!"
Adevarul e ca majoritatea estonienilor (si, sint convins - a
balticilor) nu au nimic impotriva rusilor. Alta e ca acestia au venit pe
capul nostru si ne creeaza pina in prezent o multime de probleme, mari sau
(aparent) marunte. Unele necazuri ce ni le fac ei par a fi de nimic, dar
tocmai ele ne invenineaza viata. Sa zicem, avind un acut spirit al
colectivismului, rusii au adus si la noi obiceiul sezutului la taifas pe
banci, in fata caselor, inclusiv a blocurilor de locuit. Respectind o
traditie nat
onala, ei se pun la curent cu tot ce se face in jurul lor, dar, astfel devin
niste paznici, niste inspectori nedoriti ai vecinilor, ai cunoscutilor si
necunoscutilor. Ei bine, aceasta placere a lor e pentru mine - dar si pentru
toti estonienii, cred - o adevarata teroare. Sa fii inspectat zilnic,
dimineata si seara, cum iesi din casa si cum intri indarat, cu cine vii, cu
ce dispozitie pleci... Pe mine nu ma intereseaza nici cit ii negru sub
unghie ce face altcineva, dar ma jeneaza, chiar ma supara rau inte
esul exagerat pentru umila mea persoana. Am facut, de-a lungul mai multor
ani, "sondaje" si am putut deduce ca nici un estonian nu sta la taifas pe
bancile din fata blocurilor de locuit. Inca inainte de redobindirea
independentei, aceste banci afurisite au devenit motivul unor conflicte
interetnice. Insa atunci autoritatile luau apararea "inspectorilor". Dupa
1991, in mai multe orase de la noi a inceput un adevarat "razboi al bancilor
din fata caselor": erau peste noapte demontate, rupte, sparte! Ca peste o
zi-doua sa reapara: de, rusii isi apara astfel drepturile de care-i lipsec
"nationalistii estonieni". Potrivit acestei logici bizare, noi sintem un
milion de nationalisti - de la copii din fase pina la batrini cu cirje. Iar
alaturi traiesc vreo 500 de mii de patimiti...
Astfel se isca probleme, astfel apar conflicte interetnice, pe care,
nu stiu care destept de la Consiliul Europei sau de oriunde din Occident
le-ar putea rezolva - fara a sti ruseste, fara a bea votca pina la
intunecarea mintilor, fara a se supara ca e birfit zilnic de ce se imbraca
asa, si nu altfel; de ce vine acasa cu o straina si nu cu sotia ce i-a ramas
la Strasbourg sau la New York etc., etc.
Voi cum stati cu bancile din fata blocurilor de locuit? Incapeti pe
ele, caci stiu ca abia mai suflati si voi de atitia "chiriasi" rusi...
Dr Tiit JAAKSOO
Luna mai va debuta sub auspicii extraordinare
In aceasta perioada, va fi lansata, in mod oficial moneda unica europeana,
la 40 de ani de la crearea comunitatii
1, 2 si 3 mai, vor fi trei zile istorice, cind la Bruxelles va fi
lansata, in mod oficial, moneda unica europeana, la 40 de ani de la crearea
Comunitatii. 4.000 de ziaristi din lumea intreaga vor asista la acest moment
al carui scenariu a fost fixat pina in cele mai mici amanunte. Vineri, 1
mai, ministrii europeni ai finantelor vor recomanda oficial afilierea a 11
tari, care vor adera incepind cu 1 ianuarie 1999 la moneda unica. Simbata, 2
mai, va fi rindul sefilor de stat si de guvern sa consacre,
a o reuniune speciala, apartenenta la EURO a statelor respective: Austria,
Belgia, Finlanda, Franta, Germania, Irlanda, Italia, Luxemburg, Olanda,
Portugalia, Spania. In ziua urmatoare, 3 mai, ministrii de finante vor fixa
prin aniticipare, ratele de schimb bilateral intre monedele apartinind zonei
EURO, care vor fi aplicate, incepind cu 1 ianuarie 1999. Va trebui asteptata
data de 31 decembrie 1998, pentru a se cunoaste valoarea diferitelor monede
in raport cu EURO, iar incepind cu 1 ianuarie 1999, ratele
e schimb vor fi fixate irevocabil, nemaiputind fi modificate. Din acel
moment, EURO va fi cotat zilnic in raport cu dolarul si cu yenul - doua mari
puncte de referinta pe pietele financiare, alaturi de francul elvetian,
"moneda refugiu". Intre timp, vaste campanii publicitare la nivel national
vor fi lansate pentru familiarizarea cetatenilor tarilor membre cu noua
moneda. Studentii la scolile de arta decorativa si alti tineri creatori au
participat la concursul de afise menite sa introduca EURO in viata cot
diana. Incepind cu luna viitoare, operatiunea intitulata "Moneda EURO in
inima oraselor", va debuta in paralel cu campaniile nationale programate in
fiecare an, pina in anul 2002. Saptamina EURO, programata intre 3-9 mai, va
fi marcata de uriase panouri publicitare ce-si propun, dupa cum afirma
organizatorii, sa introduca elementul uman in acest concept si sa
dedramatizeze pentru cetateni, aparitia monedei unice. Intrebari absurde si
amuzante de genul: "Intr-o carte platita de EURO, victoria va fi aceeasi?"
sau "Platind o calatorie in EURO, vei ajunge la destinatie?" - sint
instrumente ale unei campanii de informare ce se dereste a fi ceva diferit
de traditionale operatiuni pur comerciale de acest gen.
Augustin IESEANU
In asteptarea monedei unice vest-europene
Ministrii de finante ai tarilor membre in U.E. s-au reunit la
Luxembourg pentru a incerca sa puna la punct ultimele pregatiri in vederea
lansarii la o reuniune festiva programata la 1 si 2 mai a Uniunii Economice
si Monetare cu cele 11 tari ce intrunesc criteriile adoptarii monedei unice
europene. Atmosfera ce se vrea a fi una de celebrare incepe sa fie umbrita
de disputa pentru postul de presedinte al preconizatei Banci Centrale
Europene, institutie nou creata si pentru care candideaza bancherul fr
ncez Jean Claude Triche si un olandez, actualul presedinte al Institutului
Monetar European. Sint remarcate unele tensiuni, asa incit nu este exclus ca
o decizie sa fie luata dupa 2 mai, pentru a nu tulbura ceremoniile. Franta
si Olanda au amenintat ca ar putea sa recurga la dreptul de veto una
impotriva celeilalte cu prilejul alegerii presedintelui Bancii, dupa cum
este probabila aparitia si a unui al treilea candidat. Cancelarul german
Helmut Kohl se arata insa optimist ca o solutie de compromis ar putea
i gasita.
Occidentul doreste sa se implice doar partial in conflictul arabo-israelian
La incheierea turneului in Orientul Mijlociu, primul ministru
britanic, Tony Blair, a avut o ultima intrevedere cu omologul sai israelian,
Benjamin Netanyahu, la care a fost discutata agenda convorbirilor de pace,
ce vor avea loc luna viitoare la Londra. Netanyahu si Arafat au fost
invitati sa discute separat cu secretarul de stat american, dna Madeleine
Albright, detaliile unui plan cu care Washingtonul doreste sa relanseze
procesul de pace, iar premierul Blair a spus ca, in functie de rezultate, e
ista si posibilitatea unui summit israeliano-palestinian. Cu toate ca
palestinienii ar dori ca U.E. sa joace un rol mai activ la Conferinta de la
Londra, primul ministru britanic a spus ca implicarea europeana se va limita
la subiectele economice.
Irlandezii sint foarte satisfacuti de conducerea tarii lor
Popularitatea premierului irlandez a crescut la nivelul record de 84
la suta, cu 10 la suta mai mult fata de precedentul sondaj din decembrie,
fiind cea mai mare rata inregistrata in Irlanda, de 25 de ani, de cind se
fac sondaje de opinie in aceasta tara. Sondajul, primul de la semnarea
istoricului acord de pace, in urma cu o saptamina, inregistreaza si o
crestere a popularitatii Guvernului, 73 la suta dintre cei intrebati,
declarindu-se satisfacuti de prestatia acestuia. Potrivit unei populare gaze
e irlandeze, popularitatea premierului se datoreste contributiei aduse de
acesta la incheierea tratatului de pace, care a pus capat unui conflict de
decenii, soldat cu moartea a 3.200 de persoane.
Un sef de mare stat contra unui mare rau
Presedintele american Bill Clinton si-a reinoit atacurile indreptate
impotriva industriei tutunului din S.U.A. El a acuzat marile companii
producatoare de tigari ca incearca sa blocheze aparitia unei legislatii
corespunzatoare impotriva producatorilor de tutun. Congresul S.U.A. dezbate
o lege care stipuleaza o serie de restrictii severe privitoare la reclamele
la tigari si impune pedepse severe companiilor, daca vind tigari copiilor si
adolescentiilor.
Hoteluri "Hilton" pe Luna!
Reteaua internationala de hoteluri "Hilton" - poate cea mai reputata
pe Terra, avind proiecte realizate in zeci de metropole din Europa, America,
Asia si Africa -, intentioneaza sa construiasca un complex hotelier pe Luna,
scrie publicatia londoneza "Sunday Times". Viitorul hotel, care va avea 325
m inaltime si circa 5000 de paturi, va fi alimentat cu energie solara si va
avea propria sa ferma. "Hilton International" i-a cerut deja unui arhitect
britanic sa faca schita cladirii, in strinsa cooperare
cu expertii de la Agentia Spatiala Americana NASA, sustine ziarul britanic.
Nu se precizeaza insa anul in care "Hilton" va incepe realizarea acestui
proiect.
Cambodgienii au ramas numai cu amintirea tiranului lor comunist
Regele Norodhom Sihanuc al Cambodgiei si-a exprimat speranta ca
moartea lui Pol Pot va permite instaurarea pacii in tara sa. In perioada
regimului singeros al "khmerilor rosii" (de inspiratie bolsevico-maoista),
in timpul careia au fost ucise peste 2 din 7 milioane de cetateni, regele
Sihanuc a fost arestat la domiciliu. Pol Pot a murit saptamina trecuta, dupa
cum s-a declarat oficial - in urma unei crize cardiace. Tiranul comunist din
anii '70-80 al Cambodgiei a fost inlaturat in iunie, anul trecut
de la conducerea gherilei, in urma unor lupte pentru putere, iar camarazii
sai l-au condamnat la inchisoare pe viata. S.U.A. intentionau sa-l aduca in
fata justitiei pe liderul khmer pentru crime impotriva umanitatii, dorind in
continuare ca principalii responsabili pentru genocid sa fie judecati.
A incetat din viata sotia lui Paul McCartney...
Linda McCartney, sotia fostului component al formatiei The Beatles,
Paul McCrtney, a decedat la virsta de 56 de ani, bolnava de cancer, la Santa
Barbara, in Statele Unite. "Paul era linga ea cind a incetat din viata" - a
precizat purtatorul de cuvint, potrivit caruia Linda "a murit fara a suferi
prea mult". Cuplul anuntase in decembrie 1995 ca Linda este bolnava de
cancer la sin. Initial, tratamentul a parut eficace, s-a anuntat chiar ca
sotia lui Paul McCartney este pe cale sa se vindece, dar in lu
a martie cancerul i-a atins si ficatul. Linda si Paul s-au cunoscut la
Londra, in 1967, cu ocazia lansarii albumului The Beatles "Sergent Pepper".
Dupa doi ani, Linda a rupt inima milioanelor de admiratoare, casatoridu-se
cu Paul. Au avut trei copii: Mary, Stella si James. Dintr-o casatorie
anterioara, Linda mai avea o fiica, Heather. Personalitate mai curind
discreta, Linda McCartney avea o viata profesionala proprie. In anii '60, ea
si-a facut o cariera de fotograf, apoi a fondat, impreuna cu Paul, grupul
de succes in anii 1971-1980 "Wings", in care ea cinta la sintetizator si il
acompania pe celebrul ei sot. Inainte de declansarea bolii, ea conducea o
companie prospera de hrana vegetariana. Paul McCartney a cerut publicului sa
nu trimita flori, ci sa doneze banii cu care le-ar fi cumparat cercetarilor
pentru descoperirea unui leac impotriva cancerului, precum si societatilor
care protejeaza animalele sau sa ii invevsteasca in programe in favoarea
unei alimentatii vegetariene - una dintre cauzele cele mai im
ortante pentru sotia lui.
...Si un mare scriitor, laureat al Premiului Nobel
Scriitorul mexican Octavio Paz, laureat al Premiului Nobel pentru
literatura in 1990, a decedat, la 84 de ani. Cu un an inainte, scriitorul,
suferind de cancer, a fost operat pe cord. Nascut in 1914, fiu al unei
spaniole, descendenta a unor emigranti andaluzi si a unui ziarist mexican,
Octavio Paz a fost intotdeauna un militant activ in spatiul cltural, care a
influentat generatii intregi de tineri mexicani. S-a pronuntat intotdeauna
pentru libertatea cuvintului, precizind, cu o ocazie: "Nu am fost
iciodata un partizan al revolutiei, ci al unei transformari graduale si
pacifiste catre o democratie pluralista si moderna". Cele mai importante
opere ale sale sint considerate "Labirintul singuratatii", o descriere a
"mexicanitatii", si o serie de poeme, adunate sub titlul "Libertaea
cuvintului", dintre care "Piatra soarelui" este apreciata astazi drept un
fel de imn national.
Constantin Stere si Unirea Basarabiei cu Romania
(Sfirsit. Urmare din nr.14,15)
Constantin Stere a contestat si, totodata, a respins cu vehementa
teza privind rolul mesianic al Imperiului Rus in soarta romanilor
basarabeni, "eliberati" de tarism de sub dominatia otomana: "Prin ce minune
dar Basarabia, "emansipata "in 1812, s-a trezit sub un jug care nici nu
putea fi asamaluit cu vasalitatea anterioara? Caci un basarabean in cursul
veacului de obladuire ruseasca, nu ar fi putut ghici ca e un "emencipat".
In editorialul din nr.107 (17.XII.1917) din ziarul "Lumina", Stere
cauta din nou sa-si argumenteze punctul sau de vedere in problema
consecutivitatii realizarii idealului national romanesc, plasind in
prim-plan chestiunea Basarabiei: "...Daca ar trebui sa facem vreo
clasificare, din punctul acesta de vedere, a aspiratiunilor noastre
nationale, e evident ca in fruntea preocuparilor noastre eram datori sa
punem Basarabia, iar locul din urma se cuvenea, natural, elementului
romanesc din Macedonia".
Basarabia, in viziunea lui C.Stere, urma a fi situata pe "primul
loc" deoarece, "daca ne plecam in fata fortei brutale, daca ne resemnam sa
purtam rana adusa nu numai demnitatii noastre nationale, dar si unitatii
noastre fizice, integritatii noastre, pierdem in fata istoriei drepturile la
orice alta aspiratiune".(Sublinierile apartin lui C.Stere - I.V.)
In alt articol de fond - cel din nr.123 (3.I.1918) al "Luminii" -
marele nostru inaintas trateaza o tema "fierbinte" a zilei: proclamarea, in
Basarabia, a Republicii Democratice Moldovenesti. Autorul reproseaza
oamenilor politici romani, in primul rind celor din Guvernul Romaniei, aflat
pe atunci la Iasi, lipsa de previziune, de circumscriptie in cazul romanilor
basarabeni, ignorarea revendicarilor nationale ale acestora in perioada
neutralitatii: "Va dati seama de rusinea ce ar trebui sa simta toti
cei cari au cautat sa astupe glasul Basarabiei in cei doi ani ai
neutralitatii noastre? Va dati seama de rusinea ce ar trebui sa simta cei
cari declarau ca instinctul national nu exista peste Prut? Va dati seama, ce
crima au comis cei cari au vrut sa abandoneze urgiei tariste Moldova de
peste Prut, ba ajutind la biruinta tarismului au vrut sa sugrume pentru
totdeauna Basarabia? La primul suflu de libertate, cum au simtit ca le-au
cazut lanturile, basarabenii s-au ridicat si si-au proclamat autonomia.
Si nu si-au zis Basarabia, ei si-au zis Moldova, aratind astfel ca e
viu intr-insii sentimentul originei lor, si a rolului lor..."
In nr.139 al ziarului, din 20.I.1918, Constantin Stere semneaza
articolul de fond intitulat "Blastamul Basarabiei". Editorialistul scoate in
evidenta conditiile extrem de favorabile ce s-au creat in Moldova dintre
Prut si Nistru pentru a se desprinde pentru totdeauna de Imperiul Rus ce se
prabusea, "sfarmat in bucati", mentionind, intre altele: "Astfel Basarabia
capata putinta de a-si hotari ea singura soarta. Ea se organizeaza intr-o
tara libera, sub ocirmuirea unui "Sfat al Tarii", ca sa se apere
mpotriva veleitatilor de cotropire din partea Ucrainei".
C.Stere a prevazut aproape profetic ca Basarabia, in cele din urma,
in mod inevitabil, se va uni cu Patria-mama: "Asadar, o tara romaneasca,
prin istoria si prin populatia ei, isi da si o organizatie "moldoveneasca"
si este libera sa-si hotarasca destinele politice. Nimic nu ar mai putea-o
impiedica sa-si gaseasca stravechile legaturi (sublinierea noastra - I.V.).
Rusia invinsa se dezagregheaza: guvernul din Petrograd, el insusi recunoaste
dreptul fiecarei nationalitati de a dispune de sine, iar asu
ra Basarabiei nu poate avea pretentiuni, chiar prin faptul ca nu poate veni
in contact direct cu ea si, pe de alta parte, Petrogradul fiind in lupta cu
Ucraina, nu poate favoriza nici pretentiunile acesteia asupra Basarabiei".
In articolul de fond din nr.150 al ziarului (31.I.1918), intitulat
"La Chisinau!", C.Stere supune analizei situatia care se crease odata cu
intrarea unor efective militare romane in Basarabia si propune opiniei un
plan propriu de actiune ce urma sa conduca in cele din urma la unirea
Moldovei de est cu Romania. Autorul precizeaza ca trupele romane trecusera
Prutul, intrind in Basarabia "nu pentru realizarea revendicarilor nationale
romanesti, ci numai ca un factor al razboiului civil din Rusia", altf
l zis - ca un "incident" in lupta importriva bolsevicilor, alaturi de
generalul Serbaciov si de "o parte a trupelor ucrainene": "Conjunctura
tulburarilor din Rusia nu poate fi prielinica pentru aspiratiile romanesti,
decit cu conditiunea ca, inainte de incheierea pacii definitive cu Rusia,
Romania sa-si fi asigurat sprijinul Puterilor Centrale". El considera, insa,
ca Guvernul de la Iasi nu era in stare sa creeze conditiile favorabile
pentru unirea Basarabiei cu Tara: "Si daca la vreme nu se vor gasi aliati
, cari sa intareasca drapelul romanesc pe zidurile Chisinaului, intreg
episodul nu va ramine decit ca o dureroasa amintire a inca unei posibilitati
pierdute."
"Nimeni nu e proroc..." - astfel se numeste editorialul din nr.153
(3.XI.1918) al "Luminii". Constantin Stere aprecia situatia Romaniei, dupa
intrarea armatei romane in Basarabia, destul de grava, deoarece Gurvernul de
la Iasi intrase astfel in razboi cu Rusia bolsevica, fara sa fi incheiat
pacea cu Puterile Centrale si, intrind, concomitent, in razboi si impotriva
Ucrainei, care nu renunta la aspiratia absurda de a-si extinde teritoriul si
asupra Moldovei dintre Prut si Nistru: "Situatia este si ma
grozava, caci ce a facut Guvernul din Iasi, ca sa cistige inimile
basarabenilor? Daca Basarabia n-a fost recucerita la vreme, impotriva
rapitorului, astazi ea nu mai poate fi cistigata decit prin vointa libera a
fiilor ei (sublinierea noastra I.V.) in lupta atit impotriva Sovietului din
Petrograd, cit si a Radei din Kiev si ... cu ajutorul Puterilor Centrale!"
(Amintim, in aceasta ordine de idei, ca la 2 februarie 1918 Ucraina adresa
un ultimatum Sfatului Tarii, prin intermediul caruia cerea retragerea arm
tei romane din Basarabia, venita aici la apelul legitim al Parlamentului
basarabean, Sfatul Tarii)
In articolul de fond din nr.155 (5.XI.1918), C.Stere considera ca
Romania se afla in ajunul unui nou razboi, de asta data, de partea Puterilor
Centrale si impotriva Antantei si, in primul rind, impotriva Rusiei
bolsevice: "Numai lichidind primul razboi nemorocit, se poate incerca al
doilea cu sorti de reusita. Numai asigurindu-ne bunavointa aliatilor nostri
de ieri se poate realiza scopul acestui de-al doilea razboi, care ar fi
trebuit sa fie si al primului pentru ca e unicul logic si realizabil, da
a fiind situatiunea noastra geografica si misiunea noastra".
Pentru a salva tara de la o catastrofa iminenta, in martie 1918,
regele Ferdinand demite Guvernul lui Ion I.C.Bratianu si incredinteaza
conducerea statului roman unui Cabinet in frunte cu A. Marghiloman, care,
intre altele, decide sa ia act de revendicarile fruntasilor miscarii
nationale a romanilor basarabeni privind unirea Republicii Democratice
Moldovenesti cu Tara.
La 20 martie 1918 la Iasi au sosit D.Ciugureanu si I.Inculet, in
drum spre Bucuresti, unde urmau sa trateze pacea, in numele Republicii
Democratice Moldovenesti, cu Puterile Centrale.
In sedinta istorica din 23 martie a Consiliului de Ministri din
Palatul Sturza de la Iasi, la care participa C.Stere, venit de la Bucuresti,
precum si D.Ciugureanu si I.Inculet, se decide plecarea acestor trei la
Chisinau, pentru a propune Sfatului Tarii unirea Basarabiei cu Romania.
Rolul lui C.Stere in votarea de catre Sfatul Tarii a actului de
unire a Basarabiei cu Tara-mama a fost de o importanta covirsitoare. In
sedintele Sfatului Tarii, la care s-a discutat necesitatea unirii Basarabiei
cu Romania, C.Stere a avut peste 30 de luari de cuvint si interventii, atit
in romana, cit si in rusa, demonstrind cu argumente incontestabile
necesitatea imperioasa a acestui act.
La 27 martie se realiza visul sau de decenii, pentru care luptase cu
multa ardoare si cu numeroase sacrificii: Basarabia, pe care o iubea atit de
mult, revenea la situatia fireasca de alta data, devenind parte a Statului
modern al natiunii romane.
Ion VARTA,
doctor in istorie
Programul Festivalului National de teatru 2-8 mai 1998, Chisinau
Joi, 29 aprilie, ora 10.00: conferinta de presa Teatrul National
"Mihai Eminescu".
Simbata, 2 mai, ora 18.00: deschiderea Festivalului. Piesa "Radu
Stefan Intiiul si Ultimul" de Aureliu Busuioc, in regia Ilie Todorov.
Teatrul National "Mihai Eminescu".
Duminica, 3 mai, ora 9.00: Atelier de dramaturgie (Liliana
Alexandrescu, Olanda). Centrul de Cultura si Arta "Ginta Latina", Centrul
"Coliseum"; ora 12.00: "Aventurile lui Castanel" de Ch.Urschi, regie de
Titus Jucov. Teatrul "Licurici"; ora 15.00: "Saxofonul cu frunze rosii" de
Val Butnaru, regie de Mihai Fusu. Teatrul "Luceafarul"; ora 18.00:
"Apostolul Pavel" de Ion Druta, regie - Veaceslav Madan. Teatrul rus
"A.P.Cehov".
Luni, 4 mai, ora 9.00: Atelier de dramaturgie. Centrul de Cultura si
Arta "Ginta Latina"; ora 12.00: "Aventurile iedului alb" de Sandu Turcanu.
Teatrul "B.P.Hasdeu", pe scena Teatrului "Luceafarul"; ora 15.00: "Greierul
si furnica" de Leonid Cibotaru. Scenariu si regie - Leonid Cibotaru. Trupa
de papusari "Gagalicii" a Teatrului National "V.Alecsandri" din Balti, la
Teatrul "Luceafarul"; ora 17.00: Lansarea colectiei de dramaturgie
"Cintareata cheala". Barul "Cintareata cheala", Teatrul "Eugen Iones
u"; ora 18.00: "Plasatoarele" de Constantin Cheianu. Regia - Sandu Cozub.
Teatrul "Eugen Ionescu".
Marti, 5 mai, ora 9.00: Atelier de dramaturgie. Centrul de Cultura
si Arta "Ginta Latina"; ora 12.00: "Albina salveaza lumina" de Iulian Filip.
Regia - Victoria Stefaniuc. Teatrul "Guguta"; ora 18.00: "Revine Marea
Sarmatiana si ne intoarcem in Carpati" de Nicolae Negru. Regia - Emil Gaju,
Teatrul "Alexei Mateevici", pe scena Teatrului "Luceafarul".
Miercuri, 6 mai, ora 9.00: Atelier de dramaturgie, Centrul "Ginta
Latina"; ora 12.00: "Tacerea iezilor" de Angelina Rosca, Teatrul
"Luceafarul"; ora 15.00: Spectacolul-lectura "Despre sexul femeii ca un cimp
de lupta in razboiul din Bosnia" de Matei Visniec, Teatrul "Eugen Ionescu";
ora 18.00: "Statia terminus" de Mircea V.Ciobanu, regia - Dumitru Griciuc,
Teatrul National "V.Alecsandri" din Balti, pe scena Teatrului National
"Mihai Eminescu".
Joi, 7 mai, ora 10.00: Colocviu: "Piesa basarabeana: de la
"realismul poetic" la post-modernism"; ora 18.00: "Ultima noapte de mileniu
cu un copil imbatrinit" de Gheorghe Calamanciuc, regia - Victor Ciutac,
Teatrul "Luceafarul".
Vineri, 8 mai, ora 17.00: inchiderea Festivalului. Inminarea
permiilor; ora 18.00: "Petru" de Vlad Zografi, regia - Catalina Buzoianu,
Teatrul "Lucia Sturdza-Bulandra" din Bucuresti, pe scena Teatrul National
"Mihai Eminescu".
Pastele Blajinilor e una din zilele in care crestinii ii pomenesc pe
cei plecati pentru totdeauna din viata de pe pamint. Sa ne amintiim de ei
aprinzind o luminare la o icoana din biserica, ducind o floare la mormint,
varsind un strop de vin pe tarina ce-i acopera si... de ce nu? -
aplecindu-ne privirile peste paginile unei carti despre cei dusi in lumea
celor drepti. Aceasta ultima posibilitate ne-o ofera si cartea recenzata mai
jos, prezentarea careia acum e cu atit mai binevenita cu cit in luna l
i Prier, cu 88 de ani in urma, s-a nascut autorul ei.
Un Pantheon bibliografic al rom'nilor
Necropola Capitalei de Gheorghe Bezviconi
Editura Museum din Chisinau (director Iurie Colesnic), a scos in
ultimii ani de sub tipar mai multe lucrari de referinta, inclusiv, in 1997,
valoroasa enciclopedia Chisinau (569 p.), gratie carui fapt aceasta
institutie de cultura nu mai are nevoie de o prezentare aparte.
Cu citeva luni in urma, Museum a pus la dispozitia cititorilor inca
o carte cu caracter enciclopedic, de data aceasta - o editie de lux,
tiparita in conditii grafice excelente. Este vorba de de volumul Gheorghe
Bezviconi. Necropola Capitalei. Dictionar encliclopedic (editia a II-a,
revazuta si completata), fiecare exemplar al cartii fiind numerotat - lucru
nu prea obisnuit pe la noi.
Lucrarea se deschide cu o semnificativa apreciere a dlui Serafim
Urecheanu, primarul Chisinaului: "Istoria universala cunoaste putine cazuri
cind un singur om reuseste o performanta deosebita - descrierea cimitirelor
unui oras. Gheorghe Bezviconi, fiu al Chisinaului si locuitor al
Bucurestiului, a reusit sa finiseze o capodopera - Necropola Capitalei".
Urmeaza un Cuvint inainte de Iurie Colesnic, intitulat "Un
istoric... un aristocrat al istoriei". Scriitorul si cercetatorul Iurie
Colesnic e de mai demult indragostit de viata, activitatea si opera lui
Gh.Bezviconi, despre care crede ca "(...) a fost, fara indoiala, ultimul
romantic al stiintei istorice basarabene".
S-a nascut in orasul Jitomir din Ucraina, pe 14 aprilie 1910. La
Chisinau e adus de parinti peste vreo luna. Din notitele sotiei - Tatiana
Bezviconi, aflam: "Gheorghe Bezviconi spunea: doua orase pot pretinde ca imi
sint natale. Trebuia sa ma nasc la Chisinau(...), dar a survenit moartea
tragica a doi frati mai mari si mama, desperata, a parasit Chisinaul, unde
totul ii aducea aminte de copiii pierduti. A plecat la Jitomir, la rude, si
acolo, intr-o zi senina de primavara, a vazut lumina zilei micul
Jorj. Cel mai mic din familie, sora lui singura fiind cu patru ani mai
mare". La 23 de ani, sprijinit financiar de catre maica-sa, incepe editarea
in romana "a unei reviste de istorie fara precedent in publicistica noastra"
(I.Colesnic).
Mentionam ca Necropola Capitalei nu-i o lucrare intimplatoare in
creatia lui Gh.Bezviconi; in 1929 (la 19 ani), el publica, in ziarul Utro,
articolul Bessarabskaia starina (Riskanskoe kladbisce v Kisiniove -
"Cimitirul Rascani din Chisinau"), conform propriilor marturii - primul
articol serios al viitorului istoric. In 1936, in revista "Din trecutul
nostru", publica studiul "Semimileniul Chisinaului", in care face o
descriere destul de ampla a istoricului cimitirelor din Chisinau (lucrarea
va fi ree
itata la Chisinau, in 1996). In 1941, publica lucrarea Cimitirul Bellu din
Bucuresti, alta, similara ca tematica -Manastirea Japca, apare la Bucuresti,
in 1942. In 1958, tot la Bucuresti, publica lucrarea Cimitirul Bellu - muzeu
de sculptura si arhitectura.
Necropola Capitalei a fost scrisa de autor pe cind lucra ca paznic
la Cimitirul Bellu - "atit de mult" i-a incredintat regimul comunist lui
Gh.Bezviconi, cel considerat de catre Nicolae Iorga, inca prin anii '30,
drept un eminent istoric.
Lucrarea este terminata (in manuscris) in 1962, in 1972 fiind
tiparite doar citeva zeci de exemplare. Dan Berindei nota, la editia intii,
aparuta in august 1972, ca aceasta opera este un "... important instrument
de studiu genealogic" si ca "Necropola Capitalei (...) cuprinde intr-o
fresca insasi istoria Romaniei moderne si contemporane (...). O mentiune
speciala merita si pretioasa actiune de restituire a unui important numar de
monumente de arta, realizata prin lucrare de Gheorghe Bezviconi(...).
ecropola Capitalei a fost completata si adusa la zi, pina in anul 1972, prin
grija sirguincioasa si devotata a Tatianei Bezviconi, sotia celui disparut,
ceea ce a reprezentat o dreapta implinire a operei celui ce a fost Gheorghe
Bezviconi".
Actuala editie, a II-a, include indici si date biografice
referitoare la circa 6000 personalitati, continind completari facute pina in
anul 1976. Insusi istoricul Gh.Bezviconi a alcatuit lucrarea Necropola
Capitalei din compartimentele: "Istoricul cimitirelor din Bucuresti",
"Monumentele de arta", "Studierea cimitirelor", "Lista celor inmormintati in
cimitirele capitalei mai ales in Cimitirul Bellu" (Nota explicativa),
"Monumentul eroilor luptei pentru libertatea poporului si a Patriei, pentru
socia
ism" si corpusul propriu al personalitatilor, intitulat "Cimitirele" (cu
referinte de la A la Z).
Nu facem aici o descriere ampla a compartimentelor numite, deoarece
aceasta depaseste limitele spatiului rezervat unui articol de ziar. Amintim
ca in acest Pantheon - "Necropola Capitalei" - vom gasi nume spuse cu
mindrie de orice roman: Gheorghe Asachi (1855-1899, "profesor doctor"), Ion
Luca Caragiale (1852-1912, "scriitor"), Henri Coanda (1886-1972,
"inventatorul primului avion cu reactie din lume"), Mihail Eminescu
(1850-1889, "poet"), Gurie Grosu (1876-1943, "mitropolit"), Bogdan P.Hasdeu
(1838
1907, "istoric"), Ion Inculet (1884-1940, "ministru"), Nicolae Iorga
(1871-1940, "istoric"), Magda Isanos (1916-1944, "poeta"), Dinu Izvoranu
(1884-1974, "ilustru vinator cu trofee internationale, pionier al
automobilismului"), Ion Nistor (m.1962, "profesor universitar"), Milita
Petrascu (m.1976, "sculptor"), Nicolae Rautu (1880-1968), Mihail Sadoveanu
(1880-1961, "scriitor"), Vlad Tepes ("domn ucis in 1476"), Aurel Vlaicu
(1882-1913, "aviator") si multi altii.
Dupa cum putem lesne observa, pentru unele nume inscriptiile
funerare sint destul de laconice: "poet", "scriitor", "mitropolit",
"istoric", "aviator" etc. Pentru alte personalitati referintele sint mai
desfasurate: "Nasturel-Herescu, Const., 1798-1874, ultimul vel ban, general,
ministru, om de bine, a infiintat marele premiu Nasturel de la Academie";
"Vuia, Traian, 1872-1950, inginer, la 18 martie 1906 a zburat cu un avion
construit de el" s.a. In alte cazuri, Gh.Bezviconi pentru numele unor
persona
itati concretizeaza: "Contacuzino, Olga, m.1974, poeta, n.Crusevan";
"Georgean, Gheorghe C., 1882 (gresit: 1881) - 1946, magistrat, poet";
"Georgescu, Andronic, 1854 (gresit: 1855) - 1909, colonel"; "Ghica,
Ecaterina Al. Sc., m.1879, de 32 ani, n.Iosif Neculescu, maritata prima oara
A.Singurov (1-12, e distrus") s.a.
Gh.Bezviconi a inteles la timp insemnatatea descrierii si studierii
cimitirelor - a acestor arhive aflate in aer liber, a acestor certificate
"de nastere" si "de moarte" (si nu numai), care, ca orice alte fiinte si
lucruri pamintesti, sint si ele supuse distrugerii de teascul timpului.
"Aristocratul in istorie Gheorghe Bezviconi" - vorba lui Iurie
Colesnic - a trecut prin toate lipsurile si injosirile la care a fost expus
de catre acolitii comunismului, de altfel, un regim si o ideologie cu totul
straine firii romanesti. Prin Opera sa, inclusiv prin Necropola Capitalei,
Gh.Bezviconi merita tot respectul nostru, el insusi meritind un loc de
cinste in Pantheonul romanilor. Ca chisinauian de seama, s-ar cuveni ca in
capitala R.Moldova sa-i poarte numele o strada.
Un intelectual roman (fie chiar ca el se crede numai basarabean) nu
poate fi considerat ca atare daca nu cunoaste scrierile lui Gh.Bezviconi,
daca nu are in biblioteca personala Necropola Capitalei. Editarea in viitor
a unei istorii a romanilor, amanuntita si ferita de morbul ideologizarii, ar
fi, credem, de neconceput fara consultarea Necropolei Capitalei.
Ion DRON,
doctor habilitat in filologie
P.S. Lucrarea la care ne-am referit in rindurile de mai sus poate fi
procurata la libraria "Luceafarul" de la parterul Casei Scriitorilor si in
incinta Casei Cartii "Petru Movila" (str.A.Corobceanu, colt cu str. Petru
Movila). Avem convingerea ca cine va procura-o isi va imbogati si mintea, si
sufletul.
I.D.
In ziua Invierii, la Putna a plutit spiritul Marelui Voievod
Presedintele Emil Constantinescu si sotia sa, Nadia, au participat
la slujba de Inviere de la Manastirea Putna, alaturi de aproximativ 2.500 de
credinciosi. Seful statului a dorit ca vizita sa la Putna sa fie una
privata, iar singurul demnitar care l-a insotit in judet a fost prefectul de
Suceava, Vasile Ilie. Emil Constantinescu a declarat presei ca a dorit ca
noaptea Invierii sa fie un moment de reculegere, pentru el si pentru familia
lui. El a adaugat ca a ales Putna pentru ca la aceasta manastir
"pluteste peste veacuri spiritul lui Stefan cel Mare". "In acest an, in care
aniversam 80 de ani de la unirea Bucovinei cu Tara, Manastirea Putna este
poate locul cel mai potrivit pentru a ne aminti trecutul si a ne gindi la
viitor" - a afirmat seful statului. Slujba de la Manastirea Putna a fost
oficiata de P.S. Gherasim Putneanul, episcop de Radauti, impreuna cu soborul
de preoti al manastirii.
La Chisinau, o prima expozitie de picturi inspirate din Sfinta Evanghelie
In cea de a treia zi de Pasti, la Casa cartii "Petru Movila" din
Chisinau, a fost inaugurata expozitia de creatie plastica "Cina cea de
taina". Este prima expozitie de acest gen in Chisinaul postbelic, la care
vizitatorii pot admira 47 de lucrari apartinind pictoritei Maria Mardare,
toate inspirate din Sfinta Evanghelie, inclusiv din paginile ce descriu
Saptamina Patimilor lui Isus Hristos si Duminica Invierii Fiului Domnului.
Festivitatea a fost deschisa de scriitorul si istoricul literar Iurie Col
snic, patronul spiritual al Casei cartii "Petru Movila". Dinsul a apreciat
ca pictura dnei Maria Mardare impresioneaza, in primul rind, prin aceea ca
artista si-a asumat o responsabilitate extraordinara - de a aborda niste
teme eterne ale omenirii si de a le imprima o tonalitate originala. Asemenea
picturi ar putea fi transpuse in bisericile basarabene, astfel aducindu-se o
contributie la innobilarea artei murale de la noi - a mai spus I.Colesnic.
Si-au expus, de asemenea, impresiile despre expozitie poetul
Iulian Filip, seful Departamentului Cultura al Primariei Chisinaului,
criticul de arta Constantin Ciobanu de la Academia de Stiinte, precum si
autoarea insasi a picturilor cu subiecte evanghelice. Maria Mardare a spus,
printre altele: "Este o expozitie la care am visat de mai mult timp. In
acest scop am facut si o calatorie la Mormintul Sfint al Mintuitorului, de
la Ierusalim". Aceasta expozitia de picturi de la Casa cartii "Petru Movila"
se inscrie in lista manifestarilor culturale, consacrate sarbatorilor
de Pasti si organizate de Primaria municipiului Chisinau.
"Doua Siberii" ce ne-au inghetat sufletele
Ziarul bucurestean "Adevarul" semnaleaza reeditarea, dupa mai bine
de 80 de ani, a volumului de literatura si publicistica "Doua Siberii" de
Eugen Goga. Frate al marelui poet roman Octavian Goga, autorul realizeaza in
aceasta lucrare drama sa personala a prizonieratului la rusi din anul 1916,
in primul razboi mondial. "Socotesc - scria autorul despre titlul romanulul
sau - ca nu poate fi lipsita de interes o astfel de tulburatoare calatorie,
intr-o Siberie a carui frig moral nu este termometru sa-l
asoare si unde nu este cojoc sa fereasca de inghet sufletul unui popor".
Mitropolia Moldovei isi numara banii
Suma defalcarilor trimestriale la contul Mitropoliei Moldovei se
cifreaza la 110-120 mii lei. Acest lucru l-a afirmat, intr-un interviu
acordat publicatiei "Logos-press", Mitropolitul Chisinaului si al Moldovei
Vladimir. El a relevat ca toate parohiile transfera, trimestrial, 15 la suta
din veniturile lor catre Mitropolie, 5 la suta - preotului care coordoneaza
activitatea bisericilor in raion, iar restul de 80 la suta din mijloace
ramine la dispozitia bisericilor. Mitropolitul Chisinaului si al Mol
ovei a mentionat ca mijloacele obtinute de la biserici sint canalizate
pentru intretinerea aparatului Mitropoliei, a Seminarului si a Academiei
Teologice. Mitropolitul considera ca autoritatile republicii au o atitudine
intelegatoare fata de Biserica. In ultimii doi ani, acesteia i-au fost
alocate peste 6 milioane lei, care au fost cheltuite la reconstructia
Catedralei din centrul Chisinaului si la constructia Clopotnitei acesteia.
Donatie de carte rom'neasca pentru studentii din Ismail
La Institutul Pedagogic din Ismail a fost pus inceputul unei
biblioteci de carte romaneasca - afirma Elena Golovatov, profesoara de
literatura romana la aceasta institutie. Citeva mii de titluri de carti au
fost donate ismailenilor de Universitatea "Dunarea de Jos", din Galati, cu
care Institutul din Ismail a incheiat un acord de colaborare, anul trecut.
In luna martie, a.c. o delegatie a Universitatii galatene s-a aflat la
Ismail. Membrii ei au mai donat studentilor rafturi pentru literatura adusa
i o masina de dactilografiat. Acordul de colaborare intre Institutul
Pedagogic din Ismail si Universitatea "Dunarea de Jos" din Galati a fost
semnat pe un termen de cinci ani, urmind sa fie prelungit ulterior.
In Rada Suprema a Ucrainei a fost ales rom'nul Ion Popescu
Alianta Crestin-Democrata a Romanilor din Ucraina (A.C.D.R.) a facut
o declaratie referitoare la alegerile, de la sfirsitul lunii martie, in Rada
Suprema, publicata de saptaminalul cernautean de limba romana "Concordia".
"Alianta Crestin-Democrata a Romanilor din Ucraina - se spune in
declaratie - s-a incadrat plenar in "Electorala-98", care s-a dovedit a fi
deosebit de grea si istovitoare. Pe circumscriptia electorala nr.204,
formata din raioanele populate compact de romani (Noua Sulita, Herta, Hli
oca si Storojinet), A.C.D.R. a sprijinit candidatura lui Ion Popescu. Cu
ajutorul bunului Dumnezeu si datorita intelepciunii si demnitatii nationale
ale alegatorilor, A.C.D.R. a reusit sa-si indeplineasca aproape in intregime
programul sau electoral. In Rada Suprema si in consiliile locale au fost
alesi majoritatea candidatilor sprijiniti de A.C.D.R. Astfel, in Rada
Suprema a Ucrainei a fost ales pentru a doua oara consecutiv Ion Popescu,
obtinind 34 mii 575 voturi. Aflindu-ne la inceputul unei noi perioade
in viata politica a Ucrainei, pentru a obtine rezolvarea problemelor noastre
este necesar sa ne mobilizam toate fortele ca impreuna cu electoratul si cu
ajutorul deputatilor nostri sa militam pentru respectarea si indeplinirea
tuturor drepturilor noastre politice, economice, sociale, nationale si
culturale: recunoasterea noastra ca romani bastinasi pe meleagurile
stramosilor nostri; pastrarea si dezvoltarea limbii romane, si folosirea ei
ca limba cooficiala in localitatile cupopulatie compact romaneasca; pr
gatirea cadrelor nationale si dezvoltarea invatamintului in limba materna;
pastrarea credintei si obiceiurilor noastre stramosesti, respectarea
neabatuta a dreptului la istoria si cultura noastra romaneasca. Sa nu
admitem nici un fel de discriminare nationala si sa ne opunem tuturor
tendintelor de deznationalizare si asimilare" - se spune in incheierea
declaratiei Aliantei Crestin-Democrate a Romanilor din Ucraina.
- Sfirsit -