Google Groups no longer supports new Usenet posts or subscriptions. Historical content remains viewable.

Dismiss

MESAGERUL _ Nr.20 (209) 22 mai 1998 Partea II

7 views

Skip to first unread message

mesagerul

unread,

May 23, 1998, 3:00:00 AM5/23/98

MESAGERUL _ Nr.20 (209) 22 mai 1998
Partea II
Semnal de alarma
Solicitam interventia organelor de resort
Va scrie o pensionara din satul Parcani, raionul Soroca. Sint
decorata cu medalia "Pentru merite in munca", pentru care urma sa mi se dea
lunar, incepind cu luna martie 1997, indemnizatii in suma de 37 de lei. Pina
in prezent, insa, nu am primit nici un banut. Va rog sa ma ajutati sa
primesc banii cuveniti.
Cu respect, Ioana Ciobanu
P.S.: Publicam ravasul dnei Ioana Ciobanu din Parcani-Soroca, in speranta ca
Sectia raionala de asistenta sociala din Soroca va verifica cele expuse de
d-nei si va lua masurile de rigoare.
Sa ne traiesti, maestre Nicolae Cibotaru!
Pacat ca MESAGERUL nu are o rubrica de sport. Sint multe evenimente
si oameni din lumea sportului despre care ar merita sa se scrie la ziar.
Profitind de ocazia aniversarii ce si-o sarbatoreste acum, vrem sa spunem
citeva cuvinte despre fotbalistul Nicolae Cibotaru, nu inainte de a-l
felicita din suflet, urindu-i multa sanatate, bucurii si succese in
solutionarea problemelor cu care se confrunta fotbalul moldovenesc.
Parca nu demult mcirobistii din Chisinau umpleau Stadionul
Republican, ca sa urmareasca jocul fascinant al echipei "Nistru". Multi
veneau de dragul capitanului echipei, Pavel Ciobanu, si al portarului ei,
Nicolae Cibotaru. Dar dl N.Cibotaru e cunoscut de fotbalisti si de amatorii
de sport si prin activitatea sa de antrenor. Astfel, el a fost un timp
antrenorii unei echipe povinciale, de care, probabil, nu se stia decit prin
partea locului - "Boroseni". In numai un an de munca asidua, Nicolae a prega
it atit de bine echipa, incit "Borosenii" au cistigat un meci de la cea mai
puternica echipa de fotbal din capitala, campioana R.Moldova, "Zimbru"! La
acel meci fusesera prezenti si conducatorii Republicii, care se intrebau:
"De unde-i aceasta echipa?" "Cine i-a antrenat pe jucatori atit de bine?"
Mai apoi, N.Cibotaru a fost antrenorul superior al echipei "Nistru" din
Otaci. Si din nou, dupa numai un an de munca a crescut o echipa provinciala
de nivel national, "Nistru" intrind in Divizia superioara a R.Mol
dva.
Datorita activitatii antrenorului acestei echipe, pe parcursul a
trei ani, fotbalistii ei se afla si acum printre fruntasii Diviziei
nationale de fotbal.
In prezent, maestrul Nicolae Cibotaru e secretar general al
Federatie de fotbal al R.Moldova. Desi a fost ales in aceasta functie
relativ nu demult, lucrind cot la cot cu fostul capitan de echipa Pavel
Ciobanu, in prezent - presedintele F.F.M., Nicolae Cibotaru a contribuit
sibstantial la ameliorarea situatiei dificile in care se afla in prezent
fotbalul moldovenesc.
Apreciindu-i la justa valoare calitatile de sportiv, N.Cibotaru a
fost invitat insistent la Moscova, in alte orase din Rusia. Nu a plecat,
preferind sa ramina in patrie, sa educe la noi o generatie tinara, puternica
de fotbalisti.
E si acesta un indice al probitatii acestui sportiv de seama, caci
multi colegi de ai lui nu au putut infrunta vitregiile existente in sportul
national, plecind sa contribuie la dezvoltarea diferitelor probe sportive in
strainatate.
Iti multumim, maestre Nicolae Cibotaru, ca ai ramas acasa. Fie ca
exemplul tau sa-l urmeze cit mai multi voinici basarabeni, incit lumea sa
cunoasca R.Moldova si prin performantele sale sportive.
Profir CIOBOTARU, profesor,
in numele microbistilor de la Colegiul Electromecanic din Chisinau
"Sintem mindri ca fiul nostru face studii in Franta, dar, cu regret, nu-l
putem ajuta sa le termine..."
Sarcelles, Franta
Multstimate domnule doctor Eugen Holban,
Sper sa nu va suparati ca va scriu niste necunoscuti, ce au doar
avantajul de a fi pamintenii Dvs. Ne numim: Dumitru Visotki, agronom, si
Zinaida Visotki, profesoare de franceza la Leceul "Stefan Voda", domiciliati
in comuna Ciobruciu, fostul judet Tighina, actualmente r-nul Stefan Voda din
Sudul Basarabiei. Sintem simpatizanti ai Partidului Fortelor Democratice,
si, impartasim, deci, principalele idealuri ale democratiei si ale
renasterii nationale.
Va scriem dupa ce am citit in gazeta P.F.D. "Mesagerul" despre
bilantul Concursului "Mostenire", organizat de Alianta pentru sprijinirea
Basarabiei, cu sediul la Paris. M-a impresionat mult activitatea ce o
desfasoara aceasta organizatie pentru promovarea tinerilor dotati din
R.Moldova. Tocmai de aceea am si hotarit sa Va scriem, domnule dr Eugen
Holban.
Vorba e ca avem un fiu - Sergiu Visotki (n.1973), care isi face
studiile la Montpellier, la Scoala Nationala de Agronomie, specialiatea -
viticultura si oenologie. A intrat la aceasta institutie chiar daca
absolvise Politehnica din Chisinau, dorind sa capete studii cit mai
temeinice in domeniu, sa aiba o profesie utila pentru economia nationala. In
acest scop, inainte de Montpellier, a lucrat un timp, impreuna cu tatal, in
strainatate. Din pacate, resursele de care dispunea s-au epuizat repede, noi
u-l putem ajuta, iar sprijinul pe care i-l acorda Scoala din Montpellier e
mai mult simbolic. Sintem mindri ca fiul nostru face studii in Franta, dar,
cu regret, nu-l putem ajuta sa le termine...
Pe scurt - feciorul se descurca foarte greu sub aspect material,
acolo, in Franta, incit se afla in pericol viitorul lui de student. Apelam
la bunavointa Dvs., rugindu-va, de e posibil, sa-i acordati un ajutor minim
prin intermediul Aliantei pentru sprijinirea Basarabiei, pe care o
conduceti. Iata, in eventualitatea ca veti lua legatura, adresa lui: Cite
des Eleves de l'ENSAM, Boite postale 6078, 34.030, Montpellier Cedex 1.
Va vom ramine nespus de recunoscatori si, cine stie - poate si
economia R.Moldova, unde va lucra feciorul nostru dupa incheierea studiilor,
va va fi recunoscatoare ca ati contribuit la pregatirea unui specialist bun.
Cu profund respect, cu admiratie pentru activitatea patriotica pe
care o desfasurati si sincere urari de bine,
Dumitru si Zinaida VISOTKI
comuna Ciubruciu,
r-nul Stefan Voda

Seminar al panificatorilor
Pe 14.05.98, in incinta fabricii de panificatie nr.3 din Chisinau a
avut loc un seminar republican cu genericul: "Protectia muncii si tehnica de
prevenire a incendiilor in industria alimentara". In luarea sa de cuvint, dl
S.Domilescu, director general al Combinatului de panificatie "Franzeluta",
intre altele, a mentionat ca, desi aceeasta sfera intimpina anumite
greutati, muncitorii ei sint asigurati cu echipamente de lucru si cu
mijloace de protectie necesare. In perspectiva, a mai precizat dl Domi
escu, pentru angajatii din industria alimentara, se prevede instituirea unui
centru medical. In cadrul institutiei functioneaza deja un centru de odihna
si de relaxare. In opinia directorului general al "Franzelutei", seminarul
respectiv si-a desfasurat lucrarile la Combinatul de piine nr.3, intrucit
anume aici activeaza specialisti de inalta calificare, disponibili oricind
sa acorde asistenta si sfaturi utile colegilor din domeniul dat. Sistemul de
actiuni in domeniul protectiei muncii, atmosfera creatoare
si cordiala, care domneste la combinat, se datoreaza, in mare masura,
inaltului profesionalism al personalului din Sectia de protectie a muncii.
Manifestarea s-a incheat cu o expozitie-degustare, astfel incit
participantii au avut ocazia sa aprecieze la justa valoare produsele
fabricii de panificatie nr.3.
Tatiana POPOVICI,
inginer pentru protectia muncii

Asteptam materiale succinte, dar bogate in continut
Draga Redactie,
Va scrie un fidel cititor al Dvs. Sint bucuros sa constat ca
Redactia MESAGERUL-ui tine cont de propunerile cititorilor. Astfel, cistigam
cu totii, ziarul a devenit mai atractiv, mai interesant, iar numarul
cititorilor se mareste. Pe ultima pagina a ziarului aparea rubrica "Intre
doua vineri", de unde aflam multe informatii interesante din viata
parlamentara. Dupa mine, substituirea acestei rubrici cu horoscopul, nu prea
are rost. Cine crede in povestile acestea? Ce rost au si jocurile din
integrama
Cine se mai ocupa cu descifrarea ei, ca sa afle doar niste cuvinte?
Publicati cit mai multe materiale de felul celor de la rubrica "Lumea pe
scurt": succinte, dar cu multa informatie.
In opinia mea, MESAGERUL este unicul ziar ce ne informeaza veridic,
in mod obiectiv, despre faradelegile si situatia din tarisoara noastra,
despre traficul de influenta, comis de catre unii parlamentari si oameni de
stat. Stimati jurnalisti, va aducem la cunostinta ca ne abonam la acest ziar
ca sa aflam ce se mai intimpla in republica si in lume. Or, noi, cei de la
sate, alte surse de informatie nu avem. Radioul, am uitat de cind nu mai
functioneaza. Ar fi bine, daca uzinele din R.Moldova, ce statio
eaza, ar produce niste aparate de radio ieftine, la preturi accesibile, pe
care am putea sa le procuram si noi, cei saraci. Pentru a sti ce se face pe
aceasta lume.
Cu respect,
Ion LUPU,
com. Colicauti,
r-nul Briceni
P.S.: Stimate dle Ion Lupu, va multumim pentru aprecierea activitatii
noastre si pentru sugestiile adresate Redactiei. Cit priveste pagina a 8-a a
ziarului, va informam ca opiniile s-au diversificat: unii cititori prefera
rubrica "Horoscop" si "Integrame", insistind ca acestea sa apara cu
regularitate, iar altii opteaza pentru substituirea acestor rubrici prin
altele, mai interesante, in opinia lor. Va promitem ca vom analiza toate
propunerile ce ne parvin si vom lua o decizie favorabila pentru majoritatea
cititorilor nostri. Raminem in asteptarea unor noi ravase de la Dvs.
<M>
Cea mai buna banca din R.Moldova
Titlul de cea mai buna banca internationala din Republica Moldova a
fost conferit, de revista CENTRAL EUROPEAN, bancii "CA-IB Investmentbank",
care a activat anterior cu denumirea de Creditanstalt. Publicatia a
recunoscut si a mentionat, indeosebi, activitatea CA-IB in sfera
privatizarii si prestarii de servicii de consultanta businessului privat. Un
succes al bancii este activitatea bancii in calitate de consultant MMT la
infiintarea unei intreprinderi mixte cu France-Telecom. Drept rezultat,
chiar
in toamna anului 1998, in Moldova va apare o larga retea de legatura
telefonica mobila standard GSM. CA-IB a devenit cunoscuta, la nivel local si
mondial, prin activitatea sa la privatizarea societatii pe actiuni "Ciment",
care a fost recunoscuta de catre experti drept complicata, dat fiind faptul
ca tranzactia a fost ceva nou pentru Moldova, precum si datorita situatiei
finaciar-economice a "Ciment" SA. Cu toate acestea, CA-IB a reusit sa
atraga, pentru a participa la tender, un mare producator de ciment,
AFARGE. Deocamdata, nu s-a reusit incheierea tranzactiei, in legatura cu
alegerile parlamentare din luna martie. Expertiiconsidera ca, in prezent,
exista indicii pozitive care dovedesc ca Guvernul este dispus sa finalizeze
tranzactia. Aceasta va insemna ca Republica Moldova va incheia primul
contract de vinzare a unei intreprinderi unui mare grup industrial
international.
Au crescut unele dobinzi
Dobinzile la resursele de credite ale Bancii Nationale au crescut cu
un procent si se cifreaza, in prezent, la 17 la suta anual. La licitatia de
credite de luni au fost scoase la vinzare 25 de milioane de lei. Cele opt
banci care au participat la licitatie au facut oferte pentru 39,8 milioane
lei. Diapazonul preturilor de cerere pentru resursele de credite ale B.N.M.
a oscilat intre 15 si 23 la suta anual. In urma licitarii, celor opt banci
comerciale li s-a vindut intreaga suma scoasa la licitatie,
cu o dobinda de 17 la suta anual, pe un termen de o luna. De la inceputul
anului, B.N.M. a organizat opt licitatii de credite, la care a vindut, in
total, 156 de milioane de lei. Din luna ianuarie, dobinda a oscilat intre 16
si 21 la suta. In acest an, Banca Nationala a acordat mijloace pe un termen
de o luna pina la doua luni.
Investitii in, economie, de 152,5 de milioane de dolari
Volumul total al investitiilor directe facute in economia Republicii
Moldova, din 1993 pina in 1997, s-au cifrat la 152,5 milioane dolari, a
declarat Leonid Talmaci, guvernatorul Bancii Nationale a Moldovei (B.N.M.).
El a relevat ca cresterea investitiilor in economia autohtona, de peste 11
ori, a devenit posibila gratie stabilitatii valutei nationale - leul
moldovenesc, recunoasterii lui drept valuta liber convertibila. Toti
nerezidentii care au valuta la conturi in bancile imputernicite sa efectue
e decontari au posibilitatea sa-si vireze, fara nici un fel de restrictii,
mijloacele valutare din aceste conturi peste hotare sau sa le vinda pe piata
interna. Fiind intrebat care este tendinta privind nerepatrierea la timp, de
catre agentii economici, a mijloacelor banesti obtinute din exportul de
marfuri, guvernatorul B.N.M. a raspuns ca acest indice s-a redus simtitor in
ultimii ani. Din momentul introducerii in circulatie a leului moldovenesc
(29 noiembrie 1993), rezervele valutare ale B.N.M. s-au majo
at de la 40 de milioane de dolari pina la 365 milioane dolari. Aceasta suma
acopera in prezent volumul de import al statului pentru mai mult de trei
luni.
TIREX-PETROL se afla in pragul falimentului
"Societatea pe actiuni TIREX-PETROL se afla in pragul falimentului",
a declarat Nicolae Ciornii, presedintele Consiliului de administratie al
companiei. La adunarea generala a actionarilor, care a avut loc simbata,
Ciornii a comunicat ca suma totala a pierderilor suportate de TIREX-PETROL,
in anii trecuti, depaseste cifra de 61 milioane lei, din care 422 mii lei au
fost pierduti anul trecut. Potrivit datelor de la 1 ianuarie 1998, datoriile
ce trebuiau recuperate de societate constituiau 168 milioan
lei, iar datoriile pe care le avea se cifrau la 160 milioane lei. Totodata,
in anul 1997, societatea a incheiat, cu Consiliul creditorilor de stat, un
memorandum, in baza caruia inca 157 milioane lei datorii ale societatii pe
actiuni au fost inghetate temporar. La adunare, s-a mentionat tendinta
anuala de reducere a volumului de vinzare a produselor petroliere si a
combustibilului solid. In anul 1997, TIREX-PETROL, care era, pe la inceputul
anilor '90, monopolist pe acest segment al pietei, a vindut 200 mi
tone de produse petroliere si de carbuni. In timp ce, potrivit datelor
statistice, in intregime, in republica, au fost vindute peste 2 milioane
tone de combustibil lichid si solid. Nicolae Ciornii considera ca, daca
TIREX-PETROL ar fi privatizat dupa o schema similara schemei de privatizare
a Moldtelecom-ului, aceasta ar fi cea mai buna varianta de atragere a
investitiilor in societatea pe actiuni. Fondul statutar al TIREX-PETROL se
cifreaza la 82,6 milioane lei. Statului ii revin 82,2 la suta din actiuni,
colectivului de munca - 9,4 la suta, fondurilor de investitii si persoanelor
private - 8,4 la suta.
Datorii, datorii...
Datoriile retelelor de distributie regionale fata de
Moldtranselectro au crescut, intr-o luna, cu 9 milioane lei si au ajuns, la
inceputul lunii mai, la 90,4 milioane lei. Leonid Sosidco, seful serviciului
de desfacere al intreprinderii, a afirmat ca numai retelele de distributie
din Chisinau nu au datorii. Numai datoriile retelelor de distributie
centrale, care livreaza energie electrica in opt raioane ale republicii,
sint de 24,2 milioane lei. Specialistii de la Moldtranselectro explica
cresterea
atoriilor prin sarbatorile de Paste si din luna mai, in timpul carora
furnizorilor de energie li s-a interzis sa-i deconecteze pe rau platnici de
la sursele de energie electrica. In prezent, conducerea intreprinderii
intentioneaza sa adopte o atitudine mai dura fata de rau platnici si sa
livreze energie distribuitorilor regionali numai in volumul care a fost
achitat in luna anterioara. Aceasta metoda, insa, ii egaleaza pe toti
consumatorii - pe cei care platesc in mod constiincios si pe rau platnici,
consid
ra Sosidco. Potrivit afirmatiilor sale, mai usor ar fi daca distribuitorii
i-ar deconecta in teren nemijlocit pe datornici, decit sa pui in pericol de
a fi deconectate raioane intregi din cauza datoriilor fata de
Moldtranselectro.

Citeva file din viata Politiei economice, a Procuraturii si nu numai...
Ma intilnesc zilele trecute cu un prieten, care, dupa traditionala
binete, m-a luat la descusut: cine va fi ministru la cutare, cine va ocupa
fotoliul cutare etc., etc. De parca chiar de mine ar fi depins formarea
noului cabinet de ministri. Cu cine a pornit la drum noul Parlament - se
stie deja. Sa dea Domnul doar ca Guvernul, in noua sa comsponenta, va pune
capat cumetrismului, protectionismului, mafiei, coruptiei si altor isme
sociale ce ne dau tircoale de la o vreme incoace. Aici, amicul meu a z
s: "Daca pui o bere, iti vind mai multe secrete...". De la o vorba la alta,
a venit vorba si despre Politia economica a Chisinaului.
Politia Economica joaca cum ii cinta LICON-ul.
De la o vreme avem muzicanti multi. Pacat numai ca, atunci cind se
fac festivaluri nationale, nu prea are cine aparea pe scena. Si iata de ce -
o buna parte dintre cei carora le face placere sa intre in componenta unei
orchestre, nu au marea satisfactie sa fie si admirati de altii. Adica ei
prefera s-o faca pe artistii fara spectatori si, mai ales, fara aplauze.
Caci aplauzele vin o data cu cupa de sampanie, cind se face bilantul
reusitei.
Nuua ne este greu, dar, de fapt, nici nu este scopul nostru sa
determinam cine si cite sticle de sampanie sau mai stim noi ce a consumat,
cind s-a batut palma. Cert este ca evenimentele ce au urmat si, mai ales,
succesiunea lor, denota ca au fost puse la cale de oamenii care poarta
epoleti si care au in subordine nu doar o persoana-doua.
Statul major a ordonat: cu orice pret trebuie compromisa conducerea
actuala a Societatii pe actiuni (S.A.) "Martisor". Iar mai concret - doamna
Godorozea Maria, presedintele S.A. "Martisor". Ca nu de alta, magazinul
dispune de un spatiu incapator, situat chiar in plin centru al capitalei, nu
departe de Primarie, vis-a-vis de Teatrul national. Si n-ar strica sa vina
aici noi stapini, sa zicem, o firma cu exotica denumire "Licon". Atrage, nu?
Ce e "Martisor" pe linga un "Licon"? Iar ca ultimul are zil
numarate de cind s-a inregistrat ca agent economic - nu conteaza. Dar
cineva, poate, vrea sa spele ceva... sa zicem, niste paralute... si nu prea
are unde si cum, nu?
Si atunci apare o hirtie, pe care unii incearca s-o dea drept act al
reviziei activitatii economico-financiare a S.A. "Martisor" pentru perioada
anilor 1994-1997. De fapt, asemenea documente se fac zilnic (este adevarat,
nu la politie!) atunci cind se descopera delapidari, excrocherii,
matrapazlicuri din cele mai gogonate.
Aici, insa, revizorul-expert, desi a tot asudat lucrind, nu a avut
ce pune pe masa Politiei. Or, ordinul nu a fost executat. Dar intelegerea,
pusa la cale, probabil ii stringea pe unii de spate, deoarece le era clar ca
neavind nimic la mina, nu-i pot pune in circa ceva presedintelui S.A. Si
atunci se isca un alt plan diabolic - actul, neverificat, nesemnat chiar de
ei care erau vizati in el, nimereste... unde credeti? Just - la firma "Licon
Pro" S.R.L., care, avind deja sustinerea tacita a celor de
a Ministerul de privatizare, chitesc cum sa-l foloseasca mai bine. Chit ca
aceasta operatiune este coordonata si cu Procuratura sectorului Centru, unde
specialistii ori erau cu ochii legati, ori ca tocmai atunci le lipsea
"Monitorul oficial al Republicii Moldova", ori ca erau siguri ca le va reusi
treaba... Intr-un cuvint, au pus si ei umarul la actiunea politiei, care
sustinea una si buna - cheile si stampila, si carati-va din magazin, ca noul
stapin este "Licon"-ul.
Cei din jur, mai ales cind au aflat ca procurorii, impreuna cu cei
de la "Licon Pro" S.R.L. alearga pe la casele angajatilorr magazinului
"Martisor", erau siguri ca politia a pus mina pe cei care practica economia
subterana. Ca, de altfel, la ce le-ar trebui sa-i caute pe acasa?
Cit priveste faptul ca legea a fost calcata in picioare atit de
revizorul-expert, cit si de Politia economica, Procuratura - cine cunoaste
acest lucru? Sau cine va indrazni sa afirme asa ceva?
Si, odata considerati mari si tari, ce fac ei? In loc sa puna in
discutie actul cu pricina (daca aesta poate fi numit act!), il strecoara in
cea mai mare taina "Licon"-ului, ce se considera actiunar al S.A.
"Martisor". In ce scop? Urmariti actiunea de mai departe.
Ca de obicei, Ministerul Privatizarii trage jaraticul la turta sa...
S.A. "Martisor" este o societate de tip inchis, ceea ce inseamna ca
actiunile ei pot fi vindute doar propriilor actionari. Statul, care in
situatia data e reprezentat de catre Ministerul privatizarii si
administrarii proprietatii de stat (sic!) prin ministrul Iurie Badir, ia
decizia sa puna in vinzare cele 51 % de actiuni ale statului. Ca o fi vrut
dumnealui sa completeze Bugetul, ca o fi avut alte planuri - cine stie. Cert
este faptul ca a neglijat legislatia, care prevede in mod obligatoriu ca act
unile unei societati de tip inchis se vind doar membrilor acesteia. Dar
spuneam la inceput - legile sint numai pentru tarile, unde domneste Legea.
Chiar si pentru ministri. Dar, dupa cum vedem, nu la noi. Caci, daca
"Licon"-ul, "ajutat" de Politie, Procuratura si, natural, de cei de la
privatizare, a pus ochii pe incaperea "Martisorului", trebuie s-o aiba, nu?
In caz contrar - la ce naiba-i trebuiesc atiti ajutori si consultanti?
Si atunci, avind parale si pile, "Licon"-ul o ia spre cel cu
pachetul de actiuni ale statului si le pune frumusel in buzunar.
Considerind, probabil, ca nimeni nu se va mai descurca in noianul de hirtii,
ce tin de istoria data, inclusiv in ceea ce priveste modul de privatizare a
unui spatiu, ce apartine statului, care urma sa fie administrat de catre
ministerul cu pricina.
Odata pusa la cale, smecheria a demarat cu contributia Politiei
economice, a celor de la privatizare si de la Procuratura sectorului Centru,
incit cei de la "Licon Pro" se vad calare pe... De altfel, cei de la "Licon
Pro" au si inceput sa expedieze pretutindeni scrisori cu adresa magazinului,
iar pe functie de sefa figura o oarecare Natalia Nedascovscaia,
director-general al S.A. "Martisor". Adica, se mutase intre timp (pe hirtie)
din postul de director al "Licon Pro" pe cel de director-general al S
A. "Martisor". Fara sa fie perfectat, cel putin, un proces verbal. Adica
miroase a firma fantoma, dar cu acoperire serioasa...
(va urma)
Constantin Bolboceanu
Sectorul energetic se confrunta cu mari probleme
Datoriile consumatorilor din capitala republicii fata de complexul
termoenergetic constituie 803 milioane lei, cu 150 milioane mai mult decit
in 1997, a comunicat in cadrul sedintei Primariei Chisinau,
prim-viceprimarul Anatol Turcanu. El a mentionat ca datorita faptului ca
iarna curenta nu a fost prea friguroasa, nu au fost inregistrate incidente
grave. El, insa, a declarat ca sectorul termoenergetic se confrunta cu mari
probleme din cauza ca populatia nu achita platile pentru serviciile acordate
d
sectorul termic. Potrivit datelor de la 1 aprilie, aceste datorii s-au
majorat cu 65 la suta fata de perioada corespunzatoare a anului trecut. "In
aceasta situatie, este foarte greu de a mentine starea tehnica si
functionala a surselor termoenergetice, a utilajului si a echipamentului de
transportare a agentului termic la consumatori" - a declarat Turcanu. In
primele trei luni ale anului 1998 au fost economisite resurse
termoenergetice, energie electrica, gaze naturale, apa si canalizare in
valoare de pest
560 mii lei. Primarul Serafim Urecheanu a mentionat ca reorganizarea
intreprinderii de stat "Moldenergo" in cele 14 societati pe actiuni nu se va
solda imediat cu rezultatele scontate. Din acest motiv, pentru a evita o
criza in ajunul iernii, - a spus el, - trebuie sa fie stabilite contacte cu
investitori din strainatate. In acest sens, primarul a mentionat ca in
zilele apropiate la Chisinau vor sosi reprezentantii unei firme canadiene,
care vor finaliza procesul de negocieri in vederea alocarii unui impru
ut de 350 milioane dolari, fara dobinda, pe 10 ani. Anatol Turcanu s-a
pronuntat pentru crearea in cadrul Primariei a unei subdiviziuni care ar
dirija activitatea sectorului energetic, dar in primul rind complexul de
termoficare.
Cetatenii sint ingrijorati de amploarea mafiei
Potrivit unui studiu sociologic realizat de Serviciul independent de
sociologie si investigatii "Opinia", 93,3 la suta din populatia republicii
este alarmata de actualul nivel infractional, amploarea mafiei si a
criminalitatii. 61,9 la suta dintre persoanele intervievate de S.I.S.I.
"Opinia" au indicat ca aceste fenomene ii alarmeaza in cea mai mare masura.
Au raspuns ca nu ii ingrijoreaza sau ca nu-i ingrijoreaza in general nivelul
infractional, amploarea mafiei si a criminalitatii doar 6,7 la suta
dintre subiecti. La intrebarea "Va simtiti in siguranta pe strada si in
locurile publice?", 14 la suta dintre persoanele chestionate au raspuns
afirmativ, "in principal, da" au raspuns 26,7 la suta dintre subiecti. Au
indicat ca nu se simt in siguranta si ca "in principal, nu" se simt in
siguranta 28,2 la suta si respectiv, 31,1 la suta dintre subiecti. La
intrebarea "Ati dori sa aveti o arma legalizata pentru a va apara pe sine,
familia si averea de elementele criminale?", 3,2 la suta dintre persoanele
int
rvievate au raspuns ca deja poseda o arma. 41,4 la suta dintre subiectii
studiului sociologic au spus ca ar dori sa posede o arma. Au raspuns ca
nu-si doresc acest lucru cea mai mare parte a persoanelor intervievate -
54,8 la suta.
Medicina de urgenta in conceptul de reformare a medicinii primare
Recent, in sala de conferinte a Federatiei Generale a Sindicatelor,
si-a inceput lucrarile seminarul international stiintifico-practic
"Parteneriat in sanatatea publica". Seminarul este organizat de Ministerul
Sanatatii al R. Moldova si de Agentia americana pentru dezvoltare "Actiune",
incadrata in programul Moldova-Statele Unite. Medicul sef al Spitalului
clinic municipal de urgenta Chisinau, Gheorghe Ciobanu, in raportul
"Medicina de urgenta in R.Moldova in conceptul de reformare a medicinii
prima
e", a mentionat ca densitatea sporita a populatiei intr-un teritoriu relativ
mic, precum si unele particularitati naturale, impun reformarea sistemului
de asigurare medicala de urgenta. Potrivit celor spuse de Gheorghe Ciobanu,
in ultimii ani, in republica s-a majorat considerabil rata mortalitatii,
motivul constituindu-l bolile aparatului circulator, respirator si digestiv.
In acest context, Ciobanu a spus ca este necesara organizarea unui Centru
stiintifico-practic in domeniul medicinii de urgenta, achizi
ionarea transportului sanitar - 470 mijloace auto sanitare, inclusiv 60
reanimobile si 317 autosanitare pentru localitatile rurale, dotarea
serviciului cu elicoptere sanitare. Ministrul-adjunct al Sanatatii, Valeriu
Chicu, referindu-se la supravegherea epidemiologica a maladiilor infectioase
in R.Moldova, a relatat ca prin hotariarea Guvernului, in republica au fost
elaborate 12 programe de combatere a acestor boli. O problema acuta este
tuberculoza, care are tendinte constante de agravare, bolile diareice
cute si infectiile HIV/SIDA.
India se joaca de-a razboiul
Comunitatea internationala intra in alerta
Guvernul de la New Delhi a fost coplesit de un val de proteste ale
comunitatii internationale, dar si de aclamatiile indienilor, dupa
efectuarea cu succes a trei teste nucleare subterane, primele in ultimii 24
de ani.
La fel ca in 1974, exploziile au avut loc intr-o zona pustie din
provincia Rajasthan (circa 100 km de granita cu Pakistanul). Executivul
condus de Atal Behari Vajpayee a afirmat ca astfel s-a demonstrat
capacitatea nucleara in domeniul militar a statului indian, aflat de trei
ori in conflict cu Pakistanul si o data cu China.
Culmea, in comunicatul emis luni, Guvernul indian afirma totusi ca
sprijina eforturile de "realizare a unui aranjament international adecvat,
care sa interzica toate testele subterane pentru orice fel de armament..."
Nationalistii hindusi schimba foia
Testele au fost efectuate la sapte saptamini de la venirea la putere
a coalitiei axate in jurul Partidului Bharatiya Janata (B.J.P., nationalist
hindus). Gruparea condusa de Vijpayee introdusese in platforma sa electorala
problema inarmarii nucleare, dupa ce, ani in sir, India se angajase sa
foloseasca energia atomica numai in scopuri pasnice. Luna trecuta insa,
Guvernul afirmase ca se va decide in privinta construirii de arme nucleare
numai dupa o revizuire a defensivei strategice.
Prima tara care a propus interdictia asupra testelor de acest fel,
India nu a acceptat sa semneze nici Tratatul de Neproliferare (N.P.T.), nici
Tratatul International de Interzicere a Testelor Nucleare (C.T.B.T.), pe
care le apreciaza drept discriminatorii. La rindul sau, Pakistanul afirma ca
va semna aceste documente numai dupa India.
Se relanseaza cursa inarmarilor?
Islamabadul a anuntat imediat ca "isi rezerva dreptul de a lua toate
masurile pe care le crede de cuviinta pentru a-si garanta securitatea", in
cazul unei eventuale amenintari armate din partea Indiei. Ulterior, fostul
premier Benazir Bhutto a afirmat ca tara sa este capabila sa dea replica
imediat, prin efectuarea unor teste similare.
Reactii la fel de dure au avut si numeroase alte state, inclusiv
S.U.A., Rusia si cele membre ale Uniunii Europene, care se tem de relansarea
cursei inarmarilor. Inca de luni, oficialitati de la Washington au avertizat
ca Administratia Clinton are in vedere sanctiuni impotriva autoritatilor de
la New Delhi. Potrivit unor surse diplomatice, chstiunea va tine capul de
afis si al Summitul G8 de la sfirsitul acestei saptamini.
Nimic mai explicabil, dat fiind ca testele survin intr-un moment de
tensionare a relatiilor dintre China, Pakistan si, respectiv, India, tari
nucleare sau potential nucleare.
Beijingul nu se pripeste
De remarcat ca evenimentul la care ne referim a survenit dupa o
serie de comentarii dure facute de ministrul indian al Apararii, George
Fernandes, la adresa Chinei - tara care, pina mai deunazi, nu a luat o
pozitie fata de aceste teste. Fernandes acuzase Beijingul - aliat pe plan
militar cu Pakistanul - ca ajuta Islambadul cu tehnologie pentru construirea
unor rachete. Reamintim ca statul chinez a purtat un scurt razboi de
frontiera cu India, in 1962 - doi ani inaintea primului test nuclear al
tarii
cu cea mai mare populatie de pe glob. Multi analisti opineaza ca ceea ce s-a
intimplat in 1964 a determinat autoritatile de la New Delhi sa efectueze, un
deceniu mai tirziu, un test similar.
Costin IONESCU
Un cetatean strain, Presedinte al patriei etnice
Cum mai dramatizeaza patriotii moldoveni de la Chisinau dorinta unor
basarebeni de a obtine cetatenia Romaniei... De parca un pasaport strain ar
echivala obligatoriu cu renuntarea la atasamentul fata de neam si de patrie,
cu stergerea oricaror porniri de a fi utili poporului din care ai iesit! Sa
nu stie ei - care le stiu pe toate - ca in multe tari unii bastinasi, fosti
cetateni ai altor state, au ajuns chiar si factori de decizie in patria lor
istorica? In acest sens cazul Israelului e cel mai gra
tor, dar iata ca avem exemple si mult mai aproape de realitate pe care am
trait-o si o mai traim. In Estonia, functioneaza ca ministri (inclusiv cel
al apararii!) citiva estonieni repatriati in ultimul deceniu. In Armenia
sint vreo zece ministri-armeni din diaspora, iar noul presedinte al tarii e
originar din Karabahul de Munte, care, orice s-ar spune, cel putin
deocamdata, e o parte a Azerbaigeanului. Si in Lituania majoritatea
covirsitoare a alegatorilor au optat, in ianuarie curent, pentru candidatura
un
i cetatean strain la inalta functie de conducator de tara...
Se numeste Valdas ADAMKUS, e nascut in 1926, la Kaunas, capitala de
pe atunci a Lituaniei. In iulie 1944, cind Armata sovietica intra din nou in
aceasta tara baltica, s-a refugiat in Occident. Citiva ani a studiat
bilogia, la Universitatea din Munchen, dupa care a emigrat, impreuna cu
parintii, cu fratele si sora, in S.U.A. A lucrat la uzina de automobile din
Chicago, apoi a facut studii la Universitatea Tehnologica din Illinois. S-a
manifestat ca un fruntas de seama al diasporei lituaniene din S.U.
. - cea mai numeroasa si mai organizata dincolo de frontierele patriei
parasite si care a sprijinit cel mai energic lupta pentru redobindirea
independetei Lituaniei, in ani 1988-1991. In 1997 s-a pensionat din postul
de administrator al Agentiei Nationale pentru protectia mediului
inconjurator, cu sediul central la Chicago. Doctor honoris causa al
Colegiului Sf.Joseph (statul Indiana), al Universitatii de Nord-Vest a
S.U.A. si al vechii Universitati de Stat din Vilnius. A renuntat la
cetatenia americana cu
utin timp inainte de a deveni Presedinte al Lituaniei. Ce inseamna pentru
acest lituanian instrainat destinul patriei si poporului care i-a acordat un
credit de incredere atit de mare - putem deduce si dintr-un scurt interviu,
acordat recent de catre Vladas ADAMKUS saptaminalului din Moscova OBSCEIA
GAZETA.
" - Ce este Presedintele Lituaniei: un om ce detine toata puterea in
stat sau o figura pur "ceremoniala", cum califica aceasta functie
predecesorul Dvs., Vytautas Landsbergis? Si daca e asa, atunci mai facea sa
Va schimbati calitatea, modul de viata?
- Fireste, atributiile mele sint incomparabil mai modeste decit cele
ale Presedintelui Eltin, bunaoara. Cred insa ca in Lituania aparatul
administrativ e mult prea mare si trebuie reduse posibilitatile birocratice
ale administratiei. Imi dau bine seama ca nu voi putea schimba in tara tot
ce nu-mi convine, de acea am pus la cale transformari in doua etape. Prima
etapa vizeaza refacerea Guvernului nostru. Vor urma si alte schimbari, voi
face, in acest sens, tot ce-mi sta in puteri.
- La Moscova persista opinia ca relatiile cu Vilniusul se vor
inrautati in cazul in care Lituania nu va renunta la tentatia de aderare la
NATO. Cum intentionati sa faceti din Lituania parte integranta nu numai a
Uniunii Europene, dar si a NATO, fara a va strica raporturile cu Rusia?
- Am accentuat in mai multe rinduri ca aspiratia noastra de aderare
la NATO nu inseamna opozitia fata de Rusia. Includerea Lituaniei in sistemul
de securitate paneuropean - or, tocmai astfel trebuie vazuta Alianta
Nord-Atlantica - nu poate prezenta nici un fel de pericol pentru vecinii
nostri. Viziunea si atitudinea rusilor fata de NATO s-a constituit, cred eu,
sub aspect psihologic, ca o urmare directa a celui de al doilea razboi
mondial. Milioane de oameni au murit pe frontul antihitlerist, alte m
lioane si-au pierdut oameni dragi, amintirea razboiului mai e vie. Tocmai de
aceea rusii vad in Alianta Nord-Atlantica o amenintare militara. In ceea ce
ma priveste, sint convins ca NATO nu este o forta agresoare. Mai mult: cred
ca intr-un deceniu-doua si Rusia va adera la structurile nord-atlantice, ca
intr-un sistem de securitate paneuropeana.
- Sprijiniti initiativele Presedintelui rus in ceea ce priveste
consolidarea increderii reciproce in zona Marii Baltice?
- Am impresia ca propunerea lui Boris Eltin intentioneaza sa excluda
Lituania din sistemul general de aparare. Insa Lituania este impotriva unor
noi aliante si blocuri - noi optam pentru acele garantii complexe ale
securitatii, care sint create in prezent in Europa de Vest. Sint pentru
niste garantii complexe, pentru o securitate generala, nu pentru garantiile
acordate de catre un stat altuia.
- Ce atitudine aveti fata de opinia unor politicieni rusi, potrivit
careia Rusia nu va ratifica nicicind Tratatul de baza cu Lituania pentru ca
astfel sa tina in sah Vilniusul, pentru a-i tempera aspiratiile de aderare
la NATO?
- Nu cred ca e buna corelarea problemei frontierelor cu cea a
participarii noastre la NATO. Chestiunea aderarii Lituaniei la Alianta
Nord-Atlantica tine de viitor. De ce nu am solutiona acum problema
hotarelor?
- Se spune ca in tinerete ati fost angajat in Serviciul american de
cercetare...
- Lucrurile se prezinta putin altfel. Ca orice tinar american, am
fost recrutat in armata si fiindca stiam bine rusa am fost selecctat pentru
sectia de cercetare din fortele armate. Insa intr-o sectie, de a carei
competenta tineau numai traducerile, in caz de declansare a unor actiuni
militare".
Traducere si adaptare de Vlad POHILA
Internetul si boomul economic din S.U.A.
Internetul penetreaza in prezent toate domeniile vietii de afaceri:
saltul in activitatea de afaceri prin Internet stirneste uimire. Un recent
si important raport al Departamentului american al Comertului, intitulat
"Economia originala in constructie", sugereaza ca Internetul modifica nu
numai forma afacerilor din America, ci economia mondiala insasi.
In 1994, trei milioane de oameni, in majoritatea lor americani, au
utilizat Internetul, in 1998, la reteaua Internet sint conectati 100
milioane de oameni din intreaga lume. Prin ianuarie 1995, pe Internet
existau adresele a circa 27.000 de firme. La mijlocul lui 1997, numarul lor
a saltat la 764.000! Un studiu pentru anul 1997 arata ca aproximativ zece
milioane de utilizatori din Canada si Statele Unite au folosit Internetul
pentru a face cumparaturi casnice, in comparatie cu 7,4 milioane, cu sase
uni in urma. Ca pondere in activitatea economica totala din Statele Unite,
"Tehnologia Informatiei" a crescut de la 6,1 la suta in 1990 la 8,2 la suta
in 1998, oferind locuri de munca pentru 7,4 milioane persoane (adica pentru
6,2 la suta din totalul locurilor de munca). Investitiile in tehnologia
informatica (computere, soft si echipamente de comunicare) reprezinta in
acest moment 45 la suta din totalul investitiilor din Statele Unite.
Internetul este folosit in prezent nu numai pentru vinzarile cu
amanuntul, tranzactii financiare (de la operatiuni bancare si de asigurari
la achizitiile de actiuni), managementul stocurilor de materiale, rezervarea
biletelor de avion, furnizeaza ziarelor si revistelor on-line si
managementul logisticii transporturilor. Cu numai citiva ani in urma, de
pilda, producatorul de chips-uri National Semiconductor a reusit sa
introduca un sistem complicat de livrare care unea cele trei fabrici ale
sale si t
ei subcontractanti din Asia cu reteaua sa globala de clienti. National
Semiconductor a decis sa incredinteze aceasta operatiune firmei Federal
Express, care utilizeaza un sofisticat sistem on line pentru dirijarea
livrarilor si vinzarilor la scara globala. Rezultatul a fost ca National
Semiconductor a reusit sa reduca ciclul sau de livrare catre clienti de la
patru saptamini la o saptamina, iar cheltuielile de distributie - de la 2,9
la suta din valoarea vinzarilor la numai 1,2 la suta.
Pentru a promova o crestere masiva a Internetului in alte locuri din
lume sint necesare diferite masuri.
Liberalizarea telecomunicatiilor, inclusiv intrarea pe piata a unor
noi ofertanti de servicii privati, este de o importanta cruciala pentru
reducerea costurilor si cresterea beneficiilor. Tarile care mentin monopolul
de stat in domeniul serviciilor de telecomunicatii risca sa ramina, foarte
probabil, mult in urma. Competitia intensa dintre societatiile de telefoane,
companiile de sateliti, societatile de televiziune prin cablu etc. duce la
perfectionarea tehnologiei si la reducerea costurilor.
Guvernele trebuie sa evite impozitarea autodistructiva, avind in
vedere faptul ca multe din ele traiesc, din lenevie, de pe urma veniturilor
din sectorul lor de telecomunicatii.
Introducerea unor standarde sigure de incriptare a datelor si de
protectie a drepturilor de proprietate intelectuala, asa incit atit
clientii, cit si ofertantii sa aiba incredere in a face afaceri pe cale
electronica, trebuie sa vina, de asemenea, din partea Guvernelor. Fara
masuri de protectie sigura, ofertantii nu vor transmite specificatiile
tehnice ale produselor pe Internet, iar clientii nu vor fi in stare sa
incheie afaceri folosind reteaua Internet.
In fine, comunitatea internationala va avea nevoie de un nou
standard juridic, acceptat prin acord, pentru contractele de afaceri
incheiate prin comert electronic. Comisia O.N.U. pentru dreptul comercial
international desfasoara o asemenea activitate, dar are nevoie de sprijin
activ al Guvernelor tarilor mari pentru a pune in practica o asemenea
legislatie.
Jefferey SAHS,
Universitatea Cambridge, S.U.A.
Sa fie Kohl unicul conducator posibil al Germaniei in secolul ce vine?
Uniunea Crestin-Democrata, aflata la guvernare in Germania, a
inceput o conferinta ce se va desfasura pe parcursul a doua zile in orasul
Bremmen, si va avea ca tema pregatirea alegerilor generale din septembrie.
Cancelarul Helmut Kohl a rostit cu acest prilej un discurs prin care si-a
definit viziunea asupra evolutiei economiei germane din secolul urmator si
strategia partidului in contextul in care populatia Germaniei acorda,
potrivit sondajelor de opinie, 10 la suta in plus social-democratilor can
idatului acestuia, Gerhard Schroeder. Directorul de companie electorala a
partidului de guverntmint afirma ca Helmut Kohl va demonstra ca este
singurul om potrivit sa conduca in continuare Germania, dar in rindul
crestin-democratilor exista voci care sustin ca el ar trebui sa cedeze locul
numarul doi din partid, Volfgang Choebek.
In pofida cuselor intinse de Moscova, Letonia merge inainte
Pe parcursul ultimilor ani, Letonia a facut progrese esentiale in
reformarea economiei, a declarat ministrul afacerilor externe al Letoniei,
Valdis Birkavs, intr-un interviu acordat popularului ziar suedez "Svenska
Dagbladet". Potrivit lui Valdis Birkavs, in prezent, situatia la nivel
macroeconomic in Letonia este mai buna decit in celelalte state baltice.
"Anul trecut, cind Comisia Europeana a decis admiterea la negocierile
privind aderarea la Uniunea Europeana doar a Estoniei, economia Letoniei ra
inea putin in urma. In prezent, insa, situatia s-a schimbat si noi i-am
depasit pe vecinii nostri" - afirma seful diplomatiei letone. Valdis Birkavs
considera ca Letonia este pregatita sa inceapa negocierile cu Bruxellesul.
Saptamina trecuta, in cursul vizitei sale de lucru in Estonia, ministrul
leton de externe a apreciat drept foarte important pentru toate cele trei
state baltice faptul ca Estonia e incadrata in procesul negocierilor cu
Uniunea Europeana. In decembrie anul trecut, Consiliul Uniunii Europe
e a aprobat inceperea negocierilor cu Polonia, Cehia, Ungaria, Slovenia,
Cipru si Estonia. Letonia si Lituania, la fel ca Slovacia, Bulgaria si
Romania, au format grupul tarilor candidate care nu a primit, deocamdata,
invitatia de a incepe negocieri.
Bine ar fi ca Rusia...
"O Rusie postimperiala sau preimperiala?" - se intreaba ziarul
bucurestean COTIDIANUL, care scrie: "Cind in 1991, destramarea fostei
U.R.S.S. a devenit o certitudine, Moscova a recurs la crearea C.S.I., ca sa
ajute fostele republici sovietice sa-si rezolve problemele comune prin
conlucrare. Cu timpul, 12 din cele 15 republici au aderat la aceasta
organizatie fie din proprie initiativa, fie sub presiuni". In ceea ce
priveste structurile de securitate ale fostului spatiu sovietic, ziarul mai
adauga: "
n 1992, la insistenta Moscovei, membrii C.S.I. au semnat un tratat reciproc
de securitate prin care incredintau sarcina apararii teritoriilor lor
singurei forte militare adecvate - armata rusa. Cu alte cuvinte, doctrina
Brejnev, a suveranitatii limitate, cunoaste o noua tinerete, iar asa-numita
"strainatate apropiata" este privita de Moscova ca o zona de interes
exclusiv". "Speranta cvasi-generala - conchide sursa citata - este totusi ca
Rusia sa devina un partener activ al securitatii si cooperarii europen
, renuntind la comportamentul traditional de confruntare si izolare, la
tendintele de refacere a imperiului pierdut. Bine ar fi sa fie asa...
Dar se vede ca nu e chiar asa...
"Declaratia facuta recent de Boris Eltin unui ziar britanic, in care
se afirma ca Rusia si-a definit o linie rosie ce delimiteaza sfera sa de
influenta si peste care nu se poate trece fara consecinte grave, este o
noua, explicita si serioasa sfidare" - scrie ziarul "Curentul" din
Bucuresti. "Este adevarat - mai scrie publicatia - ca seful Kremlinului
trage cu precizie linia rosie doar peste frontierele Ucrainei si ale tarilor
baltice, state care nu ar trebui, cu nici un chip sa aspire laNATO". "Aver
ismentul lansat de Moscova Occidentului este cit se poate de clar: cu cit
NATO se apropie mai mult de frontierele Rusiei si chiar ale spatiului
ex-sovietic, cu atit se va inrautati atmosfera internationala" - conchide
ziarul "Curentul".
Macar si pentru faptul ca Moscova continua sa-i inarmeze pe arabi. Si nu
numai pe ei...
Rusia si Siria sint pe cale de a incheia primul lor acord in
domeniul armamentului dupa destramarea U.R.S.S., consemneaza ziarul
israelian de limba engleza "Jerusalem Post". Citind declaratiile unor
responsabili ai securitatii israeliene si pe cele ale unor surse diplomatice
rusesti, cotidianul arata ca acordul se refera la vinderea unor sisteme de
aparare antiaeriana pentru aproximativ 300 si 400 milioane de dolari.
"Sintem pe cale de a asista la un aflux de arme rusesti spre Siria" - a
declarat un
oficial al ministerului israelian al apararii, care a preferat sa-si
pastreze anonimatul. Atit sursele israeliene, cit si cele rusesti au
mentionat ca negocierile siriano-ruse nu vizeaza armament de atac, ci de
aparare, constind intr-un sistem de rachete sol-aer S-300, pe care Rusia
intentioneaza sa le livreze si Ciprului. Sistemul este dotat cu un radar
sofisticat care poate repera avioane in zbor la joasa altitudine, precum si
rachete balistice.
Liderii de la Tiraspol se doresccu tot dinadinsul in fantomatica Uniune
ruso-bielarusa
Prezidiul "Miscarii pentru aderarea Transnistriei la Uniunea
Rusia-Bielarus", in frunte cu adjunctul liderului transnistrean, Aleksandr
Karaman, a decis sa prelungeasca termenul colectarii semnaturilor in
sprijinul acestei initiative pina la 23 mai, a comunicat, solicitat de
corespondentul AP FLUX la Tiraspol, presedintele comisiei electorale
centrale din republica transnistreana autoproclamata, Piotr Denisenko.
Potrivit datelor prealabile, pina luni, 18 mai, in diferite localitati ale
regiunii tran
nistrene au fost colectate de la 51 pina la 56 la suta din semnaturile
jinduite, a spus Denisenko. Intrebat daca la desfasurarea acestei actiuni
contribuie si organizatiile de stat, Denisenko a raspuns ca sondajul-ancheta
este efectuat de organizatii obstesti, cu sprijinul administratiilor de stat
din raioane si orase, precum si al directorilor de intreprinderi. El a tinut
sa precizeze ca sprijinul acordat acestei actiuni politice nu este material.
"Pentru desfasurarea acestui sondaj nu s-a cheltuit nici un
ban din vistieria statului" - a spus Denisenko. El a precizat ca la
colectarea semnaturilor isi da concursul si comisia electorala centrala.
Denisenko a fost de parere ca mediile de informare "gresesc, atunci cind
numesc aceasta actiune "referendum". Potrivit legislatiei transnistrene,
referendumul se desfasoara pe parcursul unei singure zile, pe cind
colectarea semnaturilor in sprijinul initiativei de aderarea a Transnistriei
la Uniunea Rusia-Bielarus va dura o luna, a mai spus Piotr Denisenko.
Lumea pe scurt
O coloana de vehicule a granicerilor rusi a fost atacata cu un
lansator de rachete in Republica Dagestan din Caucaz, atentatul soldindu-se
cu ranirea grava a unui militar. Atacatorii ramasi neidentificati au fugit
in muntii din apropiere parasind armamentul. In ultimii ani Daghestanul
vechin cu Cecenia a fost scena mai multor atacuri indreptate impotriva
armatei ruse. l Comunistii rusi au afirmat ca victoria generalului Lebed in
alegerile din regiunea siberiana Krasnoiarsk este o nenorocire pentru t
ra. Liderul Partidului comunist, Ghennadi Ziuganov, a apreciat ca
rezultatele votului de duminica in urma caruia a iesit invingator Lebed
feflecta lipsa de incredere a poporului in Guvernul actual. Sursa comenteaza
de asemenea ca el va deveni acum, in mod automat, membru al Consiliului
Federatiei Camera Superioara a Parlamentului de la Moscova - si ca victoria
lui in Krasnoiarsk ii va oferi o baza solida pentru eventuala sa candidatura
la alegerile prezidentiale din anul 2000. l Adjunctul secretarului de st
t american pentru probleme africane a sosit la Addis Abeba in scopul
medierii conflictului de frontiera dintre Etiopia si Eritreea. Reamintim ca
medierea americana intervine in conditiile in care Etiopia acuza fortele
eritreene ca au patruns in nord-vestul teritoriului etiopian ucigind civili
si provocind distrugeri la granita ca va riposta ferm daca aceste trupe nu
se va retrage.
Cinci ani si patru luni de "i din a"
La 17 februarie 1993, Academia Romana adopta, cu un singur vot
impotriva si o abtinere, reforma ortografica. La "istorica" sedinta
academica, practic, nu au participat adevaratii factori de decizie -
lingvistii... Nu e oare aceasta principala cauza ca fiecare roman scrie cum
il duce capul o vocala ce nu poarta nici o vina?
Dupa lupte indirjite, care a ocupat timp de citeva luni paginile
jurnalelor, tribunele academice, reuniunile stiintifice, coridoarele
scolilor si universitatilor, sedintele Guvernului..., care au facut obiectul
unor comunicate de presa, manifeste, motiuni, articole stiintifice,
comentarii de ordin istoric, pamflete, marturisiri, amintiri, viata
literelor romanesti si-a reluat cursul ei obisnuit: minuitorii condeiului
(si, din ce in ce mai numerosi, cei ai tastaturilor) s-au reintors la
treburile lor
au uitat gilceava, conformindu-se (benevol sau prin forta imprejurarilor)
noilor reguli sau ignorindu-le: ignorindu-le in neconstiinta de cauza sau cu
buna stiinta si, eventual, in acest ultim caz continuind sa spere. Dar
nimeni nu mai protesteaza, nimeni nu se mai agita, nu se mai intreaba daca e
bine sau rau ce s-a petrecut, desi - si de o parte si de alta -
sustinatorii declarati ai celor doua puncte de vedere au ramas, pina la
ultimul cuvint rostit sau scris pe marginea chestiunii, neclintiti pe pozit
ile lor. Pe de o parte "interesul national", pentru care litera a este o
marca indubitabila a identitatii noastre ca limba de neam, pe de alta -
argumentul stiintific, rece, lipsit de "sensibilitate patriotica", promovat
de tehnicienii limbii. Dar uitarea s-a asternut si in alte dati, si, poate,
cu cit este mai mare inversunarea, cu atit este mai adinca uitarea.
Mici amanunte ne redesteapta uneori interesul, dar trecem
nepuntinciosi sau nepasatori, pentru ca nu putem recunoaste ca am fost
incapabili sa ajungem, in dezbaterea lansata drept cultural-nationala, la
adevaratul gust - amar - al miezului pus la discutie. Unde ne aflam acum?
Scolarii sint amenintati, prin ordine emanind de la Ministerul
Invatamintului, ca profesorii lor (dintre care unii, oameni de toata stima
de altfel, folosesc grafia "sant") vor sanctiona de acum incolo, cu
severitate, greselile
de transpunere in scris a vocalei cu pricina. Care va fi baremul de
sanctionare? Oare se va afla el in competitie cu cel care se ocupa de
nastrusnica aparitie sau disparitie a trasaturii de unire, ale carei reguli
reforma de acum cincizeci de ani inca n-a reusit sa le impuna? Sau de atitea
alte greseli, suparatoare, de grafie? De ce minister depinde sancttionarea
tuturor celor care nu respecta legea in afara scolii: cine pedepseste (sau
scolarizeaza) multimea de functionari ai serviciilor publice, in afisel
carora cuvintele romanesti devin ininteligibile (Acte necesare pentru
subanchiriere... Cimitirul Reanvierea... inclusiv, Nu - N.B. mai vechiul -
bate-ti an usa), de unde reiese - in cele din urma - ca cea mai mare parte a
populatiei a inteles doar un singur lucru: sa se fereasca de i. Copiii sau
tinerii sirguinciosi, care invata limba materna sau invata limba noastra ca
o limba straina, cu seriozitate si temei, in scoli si universitati (inclusiv
dincolo de granitele Tarii), si ai caror profesori le explic
, incepind cu prima lectie, grafia actuala a limbii noastre, nu mai gasesc
cuvintele in dictionar.
Dar cine le mai gaseste?
Sanda
REINHEIMER-RIPEANU
(Din revista DILEMA-VINERI, Bucuresti)
Sa va tinem nitel in... sah!
La Scoala sportiva de sah pentru copii si juniori nr.7 din
municipiul Chisinau s-a incheiat finala intiietatii R. Moldova la sah intre
copii, pe categorii de virsta - pina la 10, 12, 14, 16, 18 ani. Circa o suta
de tinere talente au luptat pentru dreptul de a participa la intiietatea
mondiala in Spania si la cea europeana in Austria. In ultimii ani, tinerii
nostri sahisti s-au intors de trei ori cu medalii de aur. Cea mai
interesanta lupta s-a dat intre fetitele pina la 10 ani. Pina in ultima
clipa
a titlul de campion pretindeau patru participante. Elevele liceului
"M.Eliade" au demonstrat o pregatire mai buna, ocupind: Irina Stavila -
locul intii, iar Stela Untila - locul doi. Dintre baieti, in aceasta
categorie de virsta s-a evidentiat elevul liceului "Prometeu" Dorian Vicol,
care n-a suferit nici o infringere, iar locul doi i-a revenit elevului
Dumitru Bocancea de la liceul nr.10. Dintre fetele pina la 12 ani cel mai
bun rezultat l-a obtinut Elena Dulgher din Chisinau, iar locul secund i-a
revenit
ahistei din Balti, Nina Crasnojon. Baietii din aceasta categorie au
demonstrat o pregatire excelenta. Victor Ianocichin si Iulian Baltag au
parcurs turneul fara infringeri, insa Victor a acumulat cu jumatate de punct
mai mult. Al patrulea an consecutiv devine campioana in categoria sa Elena
Pirtac din Calarasi, iar locul doi intre fete pina la 14 ani l-a ocupat
Daniela Harbuz din Singerei. Printre baieti, cel mai bun rezultat - 9 puncte
din 10 posibile - l-a demonstrat elevul liceului "Gh.Asachi", Ruslan So
tanici, iar pe locul doi s-a situat elevul S.M. nr.13 din Chisinau Eduard
Fedotov, cu 7,5 puncte. In celelalte categorii invingatori au devenit: pina
la 16 ani, fete: 1. Cristina Mosin, 2. Camelia Tarita; baieti: 1. Alexei
Hrusciov, 2. Gheorghe Botezatu; pina la 18 ani,; fete: 1.Svetlana Sventchi,
2. Diana Greabca; baieti: 1. Dumitru Svetuschin, 2. Ion Desiatnicov - toti
elevi ai scolii sportive de sah nr.7 din Chisinau. Merita sa fie mentionata
si munca antrenorilor care au pregatit cite trei si mai multi
remiati: domnii Boris Nevednici, Valeriu Enache si Ion Solonari.
Valeriu COADA, secretar al competitiilor
Proza rom'neasca din Basarabia intre realizari, esecuri si perspective
In zilele de 16 si 17 mai a.c., in incinta Uniunii Scriitorilor si-a
desfasurat lucrarili Simpozionul Starea prozei - realizari si perspective,
organizat de revista Basarabia, in fruntea careia e apreciatul poet Nicolae
Popa. Tinem sa mentionam, in mod special, ca dezbaterile asupra problemei
luate in discutie au fost precedate de discutii ample si variate la rubrica
"Starea prozei" din nr.5-6, 7-8, 9-10 si 11-12 din 1997 ale revistei
Basarabia. Manifestarea a beneficiat de participarea reprezentant
lor unor renumite reviste iesene precum Convorbiri Literare, Dacia Literara
si Cronica, cit si ai celor de la publicatiile de cultura din Chisinau,
Literatura si Arta, Contrafort si, fireste, Basarabia. Un autentic moment de
revelatie l-a constituit prezenta redactiei unicei reviste basarabene de
provincie (in sensul pozitiv al acestui termen), Semn de la Balti, echipa
fiind formata din dnii Nicolae Leahu, Anatol Moraru, Adrian Ciubotaru si dna
Maria Sleahtitchi.
In cuvintul sau de deschidere, dl Nicolae Popa, initiatorul si
organizatorul Simpozionului, a anuntat tema care urma sa fie luata in
discutie si a facut prezentarile de rigoare ale participantilor.
Binecunoscutul prozator si om de cultura Vladimir Besleaga a tinut un amplu
si bine documentat referat despre proza basarabeana, insistind in mod
deosebit asupra necesitatii de a evidentia citeva perioade distincte ale
acesteia:
- proza interbelica, care este aproape necunoscuta la noi, fiind
tinuta la index mai bine de jumatate de secol, si care, abia in ultimii ani,
a inceput a fi studiata, in principal datorita harnicului investigator
Alexandru Burlacu, in timp ce publicarea ei, fie si partiala, tine, cel
putin pentru moment, de domeniul doleantelor, adica de un viitor incert,
virtual, daca nu imposibil, date fiind capacitatile materiale extrem de
reduse ale editurilor noastre nationale
- si proza postbelica, care, in raport cu cea din perioada
1918-1940, este mult prea cunoscuta, ridicind, totodata, si o serie de
intrebari, asa incit in capul listei se afla calitatea literara, estetica a
acestui gen de creatie; tocmai din aceste considerente, cea mai mare parte a
prozei basarabene postbelice poate fi calificata cu mare dificultate ca
fiind literara, daca nu chiar trecuta la rubrica "experimente ratate". Drept
exemplu de proza rezistenta la critica, in opinia dlui Vl.Besleaga, poat
servi scrisul regretatului Nicolae Vieru, caci "antenele" lui au fost mult
mai sensibile la inovatie in comparatie cu cele ale altor confrati de
condei, fara a mai vorbi de faptul ca Dumnezeu l-a dotat cu un veritabil si
nativ talent de prozator.
Academicianul si parlamentarul C.D.M.-ist Mihai Cimpoi, presedintele
Uniunii Scriitorilor din R.Moldova, a cautat sa demonstreze, cu probe
irefutabile, ca mai corect ar fi sa vorbim de criza prozei, decit de starea
acesteia, intrucit intreaga societatea, inclusiv cultura si, respectiv,
literatura, suporta un chinuitor si indelungat proces de tranzitie, de aceea
este explicabila si chiar salutabila presiunea documentului asupra
literaturii de fictiune, dovada concludenta si probanta in acest sens ser
ind numeroasele tomuri de memorii si amintiri din perioada interbelica si
din cea de trista pomina a comunismului falit, aparute in Tara si la noi, in
R.Moldova, si volume de publicistica literara, politica chiar. Ramine sa
credem ca parcurgem o perioada de pregatire, de acumulare de informatie, de
torturatoare analiza si eforturi de comprehensiune a trecutului recent si a
prezentului devastator din toate domeniile vietii sociale, economice si
politice, a precizat M.Cimpoi.
In cadrul discutiilor provocate de raprortul dlui Vl.Besleaga si de
discursul dlui M.Cimpoi, au lansat idei valoroase si cugetari profunde
asupra prozei noastre, analizata in procesul literar general romanesc, dnii
Leo Botnaru, care si-a expus propria opinie asupra prozei basarabene; Vasile
Vasilache, care a scos in relief aspectul mai mult "culturalnic" decit
estetic al literaturii noastre din perioada tortionarilor comunisti; Dumitru
Matcovschi, care a acuzat proza basarabeana de lipsa de mesaj si
de instrainare de cititor; Emil Iordache (Iasi), care a pus in discutie
importanta criticii literare in procesul de evaluare si de promovare a
prozei veritabile, insistind mai ales asupra necesitatii de analiza a prozei
in contextul triadei: opera literara- critica literara-cititor; Serafim
Saka, care a venit cu o proprie viziune de interpretare a noilor nume din
proza basarabeana; dna ministru-adjunct al culturii Valentina Tazlauanu,
care a deplins starea grea cu care se confrunta redactia revistei Sud-Est
si celelalte reviste de cultura de la noi; Casian Maria Spiridon (Iasi),
care a adus in discutie aspecte actuale si de perspectiva privitor la proza
romaneasca, in genere, si la cea tiparita de revistele iesene, in special;
Victor Leahu (Iasi), care a opinat pentru o analiza pluridimensionala,
multiaspectuala a prozei literare; Nicolae Rusu, care a venit cu o analiza
detaliata si profunda a prozei basarabene publicate in revista Basarabia pe
parcursul anului trecut; Lucian Vasiliu (Iasi), care a informat as
stenta in problema atentiei acordate prozei basarabene de catre critica
literara in revistele de profil iesene; Nicolae Leahu (Balti), care a
examinat, in cunostinta de cauza, proza publicata de revista Basarabia si de
revista Semn din Balti s.a.
Momentul surpriza al Simpozionului si, intr-un fel, chiar virful de
lance al dezbaterilor l-a constituit participarea la discutia asupra prozei
basarabene a unui grup de oaspeti in frunte cu renumitul scriitor kirghiz
Cinghiz Aitmatov (cu aceasta ocazie amintim aici stradaniile domnilor Mihai
Cimpoi si Nicolae Popa, datorita carora am avut posibilitatea de a-l vedea
si asculta pe ilustrul scriitor kirghiz si pe insotitorii acestuia, nume nu
mai putin cunoscute in spatiul ex-sovietic si cel european)
sositi la Chisinau cu ocazia Forumului international "Pentru o cultura a
pacii si un dialog al civilizatiilor, impotriva culturii a razboiului si al
violentei, care si-a desfasurat activitatea in capitala basarabeana in
perioada 15-19 mai a.c., sub egida UNESCO si sub directia Comisiei Nationale
a Republicii Moldova pentru UNESCO. De altfel, oaspetele de onoare al
Forului de la Chisinau a fost directorul general al UNESCO, dr Federico
Mayor, cu care prilej, la noi a vazut lumina tiparului un volum de poezi
a domniei sale, in traducerea poetului Ion Hadarca, editie tiparita in
excelente conditii grafice, care va contribui cu certitudine la cunoasterea
si acestui liric contemporan. Cu atit mai regretabil e ca in alocutiunea
rostita la sedinta in plen a acestui For, a dl F.Mayor a demonstrat o mult
prea aproximativa cunoastere a culturii romanesti din Basarabia, partea cea
mai mare a discursului fiind rezervata poetului Aleksandr Puskin, aflat in
exil in Basarabia la inceputul secolului trecut... De parca acest
pamint, vorba unui dramaturg aborigen - ca o fata mare care trece din
bratele unuia in bratele altuia -, nu a rodit nimic national, autohton,
romanesc, fiind cunoscut doar datorita scriitorului rus! Reprosul ar trebui,
fireste, sa-l adresam consilierilor domniei sale, care, avem impresia, sint
de origine slava sau filorusi, desi, chiar fiind ca atare, s-ar fi putut
documenta ca sa afle ca Basarabia a dat culturii romanesti si celei
universale nume de talia unui Bogdan Petriceicu Hasdeu, pentru a ne limita n
mai la un singur nume. Credem ca a fost oportuna si absolut necesara
interventia dlui Mihai Cimpoi in aceeasta problema, la sedinta amintita mai
sus.
Sa revenim, insa, la subiect. Dupa prezentarile de rigoare si dupa
luarile de cuvint la care ne-am referit deja, dl Mihai Cimpoi a facut o
succinta trecere in revista a vietii de azi a Uniunii Scriitorilor,
oferindu-i apoi cuvintul scriitorului Cinghiz Aitmatov, care a salutat
asistenta si a mentioinat, cu o nedisimulata satisfactie, ca se afla in
vizita la prieteni mai vechi si isi exprima profunda multumire de faptul ca
in Republica Moldova s-a pastrat intacta Uniunea Scriitorilor, in timp ce in
K
rghizstan, ca si in Federatia Rusa, Uniunea Scriitorilor s-a scindat in
citeva asociatii, fapt regretabil, in opinia d-lui. In pofida tuturor
vicisitudinilor istorice si a lipsei cronice de mijloace financiare, este
deosebit de necesara editarea revistelor literare, fenomen rar intilnit in
Occident, acolo avind un caracter accidental.
Dna Helene Carere d'Enclousse, membru al Academiei Franceze, deputat
in Parlamentul Europei, scriitoare, specialist notoriu in problemele
istorice, politice si sociale referitoere la Rusia, a evidentiat, dind
dovada de subtile si profunde cunostinte despre spatiul ex-sovietic,
urmatorul moment: cultura Basarabiei se distinge, inainte de toate, printr-o
mai mult sau mai putin reusita suprapunere peste elementul romanesc
propriu-zis a unor caracteristici rusesti si sovietice, fara a uita sa
mentioneze
ca romanii basarabeni tin de spatiul lingvistic al francofoniei. Un alt
moment meritoriu pe care d-ei l-a scos in relief, cu titlu de informatie, a
fost urmatorul: desi in Franta nu exista o uniune a scriitorilor, aceasta
functie o exercita, de 365 de ani, cu mult succes, Academia Franceza, care
este, in fond, o trainica si autentica familie de scriitori.
Cunoscutul scriitor kazah de limba rusa, Oljas Suleimenov, in
prezent ambasador al Kazahstanului in Italia, a inprimat discutiei o anume
nota nostalgica pro-sovietica. Astfel, in opinia sa, italienii ar regreta
profund ca sint privati de fericita posibilitatea de a dispune de o limba de
comunicare, asa cum o au popoarele ex-sovietice, vorba fiind, desigur,
despre limba rusa. Aberatia e mai mult decit evidenta, caci limba literara
italina isi exercita uimitor de reusit, de la Dante Alighieri incoace,
functia ei fundamentala de mijloc de comunicare intre vorbitorii dialectelor
italiene, inca extrem de distincte din toate punctelee de vedere.
In continuare au mai vorbit Arkadi Vaksberg, reprezentant de seama al
revistei moscovite Literaturnaia Gazeta, care s-a pronuntat pentru
restabilirea relatiilor culturale, inclusiv literare, in spatiul
ex-sovietic, deoarece, renuntindu-se la trecutul sovietic, s-a renuntat si
la unele lucruri bune; Muhtar Sahanov, poet kazah, ambasador al
Kazahstanului in Ki
ghizstan, care a caracterizat perioada post-sovietica, adica cea de
tranzitie, ca fiind eminamente anticulturala; Savva Kulis, scenarist si
cineast moscovit, care a sustinut ideea unei comunitati spirituale intre
oamenii de litere, indiferent de apartenenta lor nationala s.a.
Renumitul scriitor si dramaturg roman, stabilit cu traiul la Paris,
Matei Visniec, a relatat asistentei despre scriitorii romani din Franta,
despre necesitatea urgentarii procesului de integrare in Europa si despre
exploatarea chibzuita de catre intelectualii romani a posibilitatilor
oferite de francofonie. Intre altele, o pisa de M.Visniec, "Voci in lumina
orbitoare", se joaca in chiar aceste zile pe scena teatrului "Eugen Ionescu"
din Chisinau.
Dl Valeriu Matei, vice-presedinte al Parlamentului Republicii
Moldova si presedintele P.F.D., a tinut sa evidentieze necesitatea
consolidarii relatiilor culturale si literare cu Franta, avantajele oferite
noua aprioric de apartenenta la spatiul lingvistic neolatin, iar in
concluzie a subliniat specificul vietii culturale din Basarabia, care
oscileaza intre o puternica afinitate spirituala cu Europa si inertia
dependentei de spatiul cultural ex-sovietic.
In fine, este necesar sa mentionam ca dezbaterile asupra prozei
basarabene s-au soldat cu urmatoarea concluzie-corolar, acceptata de
majoritatea participantilor la Simpozion: textul literar urmeaza a fi
evaluat tinind seama de opinia criticii literare, menita sa trieze valorile
de non-valori, si de cititor, care, in conditii ideale, ar trebui sa fie un
produs al criticii literare.
Vasile BAHNARU
Rom'nii in lupta cu ultimul imperiu al instrainarii
"Aceasta carte as dori foarte mult sa devina un pretext de meditatie
pentru romanii autentici, indiferent de spatiul in care locuiesc" - a
afirmat ziaristul Viorel Patrichi, marti, 19 mai, la Bucuresti. Declaratia a
fost facuta la lansarea volumului "Mircea Druc sau lupta cu ultimul
imperiu". Aparuta la editura "Zamolxe" din Bucuresti, cartea despre fostul
premier al R.Moldova a fost scrisa de Viorel Patrichi si este dedicata lui
Ilie Ilascu si tuturor celor care au luptat si lupta pentru reintregir
a Romaniei. La manifestare au participat numeroase personalitati unioniste
si care se revendica de la doctrina nationalista din Romania si R.Moldova,
ca si numerosi romani din Basarabia si Bucovina. Profesorul Ion Coja a
declarat ca lectura cartii i-a luminat intelesurile unor lucruri care s-au
petrecut in ultimii ani in Romania. El a calificat drept foarte mare rolul
romanilor din provinciile istorice romanesti din afara granitelor in
Revolutia Romana din decembrie 1989. Dl Coja a spus ca, in opinia sa, Re
olutia a inceput, de fapt, acolo unde romanismul era cel mai amenintat sa
piara, in fostul spatiu sovietic. "Ca totdeauna, in istoria noastra poetii
au fost fauritori de istorie, a adaugat el. Ei ne-au transmis inainte de
1989 semnale de peste Prut" - a spus Ion Coja. Vorbitorul a adaugat ca
renasterea romanismului in R.Moldova a iradiat extrem de puternic pina la
Bucuresti si la Timisoara, la romanii din stinga Prutului. "Am inteles din
cartea lui Viorel Patrichi, - a declarat profesorul Coja, - ca au fost
de fapt, mai multi Mircea Druc, mai multi Grigore Vieru, care probabil ca
vor ramine necunoscuti, dar care au dus limba romana mult in rasaritul
continentului, pina dincolo de Prut si de Nistru, latind spatiul Europei".
Ion Coja a mai declarat ca Druc a suferit pentru ideea romaneasca si ca nu
trebuie sa ne temem de Tratate de genul celui incheiat anul trecut de
Romania cu Ucraina. "Sunt niste petice de hirtie care vor fi rupte "cind
ceasul potrivit se va ivi" - a conchis profesorul Ion Coja.
Editarea si comertul de carti in criza
Saptamina trecuta, membrii consiliului director ai Asociatiei
editoriale "Noi" au tinut o conferinta de presa in cadrul careia si-au
exprimat nemultumirea fata de imperfectiunea legislatiei privind editarea si
comertul de carti. Presedintele Asociatiei, Iulian Filip, a declarat ca
statul ar trebui sa adopte o noua strategie in domeniul editurilor.
"Impozitele mari, stabilite pentru importul pe hirtie si carte, stopeaza
aparitia de noi volume. In acest sens, R.Moldova ar trebui sa semneze actul
Conve
tiei de la Florenta, care prevede circulatia libera neimpozitata a
cartilor" - a mentionat el. Iulian Filip si-a exprimat ingrijorarea fata de
situatia materiala dificila a librariilor. In majoritatea centrelor
raionale, librariile au fost distruse sau sint folosite in alte scopuri,
fara a mai vorbi de soarta renumitelor, alta data, "Luminite" de la sate.
Membrul consiliului director al asociatiei, Anatol Vidrascu, presedinte al
edituri "Litera", a mentionat ca asociatia editoriala "Noi" acopera 80 la
suta
in productia editoriala din R.Moldova. Tot dumnealui a chemat noul Parlament
si Guvern "sa nu-si asume greselele mostenite de la cabinetele precedente"
si sa aplice unele masuri privind achizitionarea de catre stat, din contul
impozitelor, a unor loturi de carti si de repartizarea acestora celor peste
2.000 de biblioteci publice din republica.
Federico Mayor - membru de onoare al Academiei de Stiinte de la Chisinau
Pe 15 mai curent, presedintele Academiei de Stiinte a R.Moldova,
acad. Andrei Andries, i-a acordat titlul de membru de onoare al Academiei
secretarului general al UNESCO, Federico Mayor. Decizia de conferire a
titlului a fost aprobata in unanimitate la Adunarea Generala a Academiei de
Stiinte. Acad. Andrei Andries si-a exprimat "profundele sale sentimente de
recunostinta pentru amabilitatea cu care Federico Mayor sustine R.Moldova in
promovarea pacii si dezvoltarea stiintei". La rindul sau, Federico
Mayor a precizat ca, la ora actuala, ca niciodata, stiinta trebuie sa
conlucreze cu puterea de stat. "Nici un politician nu poate lua o decizie
fara a se sfatui cu oamenii de stiinta" - a spus el. "In prezent, omenirea
este unita in mai multe aliante militare, dar in putine aliante care ar
garanta lumii securitatea contra maladiilor si calamitatilor naturale" - a
spus el. Secretarul general al UNESCO a mentionat ca va convoca, in 1999, o
conferinta stiintifica internationala la care va fi facut un bilant al
dezvoltarii stiintei pe parcursul acestui secol. Din partea Colegiului
Academiei de Stiinte al R.Moldova, secretarului general al UNESCO, Federico
Mayor, i-a fost inminata o diploma de onoare, insotita de stema Academiei.
Experti ai Consiliului Europei despre libertatea de gindire, constiinta si
religie
La 15 mai, in incinta hotelului "National", si-a inceput lucrarile
seminarul international "Libertatea de gindire, constiinta si religie in
R.Moldova: legislatia si practica", organizat de Comitetul Helsinki pentru
Drepturile Omului din R.Moldova si Consiliul Europei, in cadrul forumului
UNESCO "Pentru cultura pacii si dialog intre civilizatii, impotriva culturii
razboiului si violentei". Pe parcursul celor doua zile au fost discutate
probleme cu privire la libertatea de gindire, constiinta si relig
e, despre instrumentele internationale aplicate pe teritoriul R.Moldova si
legislatia nationala privind libertatea de gindire, constiinta si religie.
De asemenea, vor fi abordate probleme privind compatibilitatea legislatiei
R.Moldova cu instrumentele de drept international. La seminar au participat
experti ai Consiliului Europei si ai Federatiei Internationale Helsinki,
reprezentanti ai Guvernului, Parlamentului, Curtii Supreme de Justitie,
Tribunalului Chisinau, Procuraturii Generale, Mitropoliei Basarabi
i etc. Secretarul Comisiei europene pentru drepturile omului, Cristina
Sandru, a mentionat, in cadrul seminarului ca Curtea Europeana pentru
drepturile omului este singura institutie internationala care poate impune
unui stat sa-si schimbe deciziile si este in drept sa aplice sanctiuni in
cazul in care acesta refuza. Potrivit Cristinei Sandru, incepind cu luna
noiembrie 1998, Comisia europeana va fi inclusa in Curtea Europeana pentru
drepturile omului, sistemul de coordonare, insa, va ramine neschimbat.

0 new messages