MESAGERUL Nr. 39 (228) 16 octombrie 1998 Partea I

[Universal Dynamics]

Partea I

MESAGERUL Nr. 39 (228) 16 octombrie 1998

Cu oameni vechi in frunte, reforma pare-un munte

Criza financiara se adinceste
La ora cind am inceput a scrie acest editorial era deja limpede ca situatia
financiara se inrautateste. Leul cade, drept motive invocindu-se multe si
marunte. Aceste justificari nu contribuie, insa, in nici un fel la stoparea
prabusirii. Atita timp cit au existat injectari monetare din afara, leul a
putut fi tinut la cota cunoscuta. Cind, insa, dupa o perioada anumita, timp
de un an si jumatate, R.Moldova nu a mai vazut credite straine, mai bine
zis, - cind instilatia (adica picurarea) din Occident
incetat, a inceput a se cam destrama si mitul ca Leonid Talmaci e Dumnezeul
nostru. Explicatia e simpla: daca nu pui - nu ai de unde lua. Crestere
economica nu exista, sectorul agricol e la pamint, industria - la fel -,
microbusinessul si businessul mediu nu au fost incurajate. Acum, cind nu
exista injectii financiare din Vest, se si vede adevarata "competenta" a
factorilor bancari. Pe de alta parte, ar fi nedrept sa nu consemnam ca
Talmaci a subliniat, in toti acesti ani: nu e normal sa nu asiguram un sup
rt economic real monedei nationale. Dar cine l-a auzit sau a dorit sa-l
auda? Sangheli? Sa nu mai fim niste naivi fara de dolari, precum am tot
fost. Occidentul ne-a intors pe buna dreptate spatele, asteptind sa-l
convingem ca nu sintem farisei, ca sintem in stare sa facem ceea ce
promitem.
Subiectul abordat aici este inepuizabil. In aceasta criza, vina celor ce
ne-au condus, dar si a celor ce "au asigurat continuitatea vechiului
Guvern", e atit de mare incit si premierul Ciubuc a inceput sa umble la
mostenirea grea pe care a preluat-o. Noi, cei care, pina mai ieri, ne
balaceam in Opozitie, am tot spus ca nu e normal ca si Guvernul postSangheli
sa fie condus de Sangheli, dar uite ca nu am fost auziti. Mai mult:
continuitatea Guvernelor a fost, se pare, asigurata, si cu desemnarea
ultimului Guvern: unii spun ca si acesta e condus, din umbra, de Sangheli.
Care l-a si pus, cel putin, pe "reformatorul" Valeriu Bulgari. Altii sustin
ca si Lucinschi conduce Guvernul. S-ar putea. Dar daca e asa, inseamna ca,
elementar, s-a prabusit acum toata sandramaua politica a Presedintelui
Lucinschi, care a proclamat anul curent drept "an al improprietaririi
taranului", dar care a transformat acest an in anul esecului unui Guvern,
pus prin tragere de sfori de chiar domnia sa.
Nu ar fi bine sa aratam cu degetul la cineva, totusi, unii par mai vinovati
decit altii. Ne intrebam, de aceea, care sint cauzele principale ca
gravitatea situatiei nu e constientizata in proportiile reale? Credem ca
aceasta are loc din cauza ca mai marii nostri - formula menajanta fiind "cei
mai multi dintre mai marii nostri" - isi imagineaza ca dezastrul ii va
ocoli, pentru ca ei au multi dolari in conturi sau la ciorap. Zilele
trecute, un finantist-martor al prabusirii de la Moscova, ne relata ni
te cifre ce merita "toata atentia": Rusia se omoara dupa un credit de 15
miliarde de dolari, in timp ce cetatenii ei au la ciorap 40 de miliarde de
dolari, iar agentii economici care au operat pe piata-i, au 400 de miliarde
de dolari in conturi straine in afara Rusiei, ceea ce constituie o treime
din masa monetara globala de dolari. Care este, respectiv, situatia la noi?
S-ar putea ca, in curind, sa o cunoastem. Unii zic precum ca ar fi vorba de
un miliard de lei la ciorap. De ce acesti bani nu se afla in c
rculatie? Pentru ca lumea nu are incredere nici in organele de stat, nici in
sistemul bancar. Cind spunem "organele de stat", avem in vedere toate
organele - fie ca e vorba de Inspectoratul fiscal, de Departamentul vamal,
de banci, de justitie (instante judecatoresti si procurori etc.).
Zilele trecute s-a vorbit deja, si la noi, despre piramida financiara, fiind
vorba de bonurile de tezaur emise pentru a fi cumparate, dar care ramin
nevindute cu milioanele, cele precedente nerascumparindu-se deja sistematic.
Nu intelegem, in acest caz, care e deosebirea fata de situatia din Rusia.
Atita doar ca, avindu-se in fata un exemplu trist, la noi, urma, logic, sa
se adopte o pozitie cu mai multa raspundere: sa nu se declare ca ceea ce se
intimpla in Rusia nu are nici o legatura cu R.Moldova
ca - a spus dl Talmaci - leul nu va cadea, pina la sfirsitul anului, mai jos
de cinci lei. Caci, actionindu-se iresponsabil, ne-am pomenit ca agentii
economici au gresit increzindu-se in aceste spuse si semnind tranzactii ce
se dovedesc a fi acum fara suport.
Printre lucrurile importante, meritind a fi mentionate, e ca nici
necesitatea reorientarii strategice a liniei politice a R.Moldova nu este
inca inteleasa pe potriva. Conducerea Partidului Fortelor Democratice a
sustinut - in toti acesti ani - ca linia politica a conducerii R.Moldova,
orientata spre Est, spre Rusia, spre fostul spatiu sovietic, imprevizibil si
instabil, prezinta un pericol constant pentru destinul statului nostru.
Fiind interpretate ca niste mofturi unioniste, aceste exigente au fos
mereu persiflate si respinse, ca, pina la urma, sa se ajunga la acceptarea
justetei lor. Cel mai dureros, insa, e ca si acum unii din Guvern, in
special marionetele plasate intre centru-stinga si stinga radicala,
considera ca vor putea insela in continuare Occidentul, care, insa, nu mai
doreste sa dea bani structurilor mafiote. Da, isi are Occidentul partea din
vina - a tot laudat puterea agrariana, spunind ca R.Moldova, cu "marile ei
realizari de ordin macroeconomic", paseste in fruntea C.S.I.-ului. Nu vo
spune aici cine ne-a dus in blestemata aceasta de C.S.I. - asteptam ca
vitejii respectivi sa declare, odata si odata, ca isi recunosc vina (mai
ales cind ii vedem astazi mari reformatori) -, dar sintem siguri ca
Occidentul nu mai doreste sa finanteze niste structuri mafiote. Si are
dreptate. Pentru ca, la urma urmei, daca ne-am declarat "alianta pentru
democratie si reforme", trebuie sa ne justificam denumirea si optiunea
anuntate public.
In toti acesti ani, s-a vazut ca Parlamentul nu poate (sau nu a dorit?)
sa-si exercite functia de control. Si daca asa a fost cu Parlamentele
precedente, despre care spunem ca au fost conservatoare, de ce nu am
demonstra ca putem schimba astazi starea de lucruri, ca ne putem indeplini
si aceasta menire? Aici ne referim la problema problemelor: CORUPTIA si
DELAPIDARILE DIN AVUTUL PUBLIC. Oamenii inteleg deja ce greseala s-a facut
in alegerile (falsificate) din 1994, din 1996 si din chiar 1998. Ei int
leg si ce mostenire grea am preluat. Ei nu inteleg, insa, de ce nu sint
trasi la raspundere tilharii - mascati, in primul rind, - si de ce nu sint
oprite furturile? Aceasta lume rabdatoare pina la absurd pune astfel
problema pentru ca structurile mafiote pe verticala au intrecut orice
masura: nu numai ca fura in afara oricarei imaginatii, dar fura atit incit
ii lasa pe oameni sa moara de foame. Parca ar fi sfirsitul lumii. Potopul.
Sa mai fie, oare, de prisos a spune ca cei fara de Dumnezeu nu vor a se gind
ca toate au un capat? Ca se vor prabusi in criza generala cu tot cu sacii
lor de dolari?
De fapt, nu putem sa nu ne intrebam de ce lucrurile, desi discutate, nu se
urnesc din loc? Credem ca din citeva motive. Primul e ca unii factori
decizionali, avind bani multi si fiind implicati pina peste cap in afaceri
murdare, nu pot intreprinde masuri contra propriei persoane sau contra
amicilor. Al doilea e ca - asa credem noi, naivii, saracii si muritorii
pacatosi de rind, ce sintem, - exista, totusi, un plan de diversiune contra
"Aliantei pentru Democratie si Reforme", care nu e deloc pe placu
celor de culoare rozovie care asteapta si chiar stimuleaza destramarea ei
("nu se va pastra alianta cu orice pret"), avind un singur gind - revenirea
in forta, chiar daca, aparent, insceneaza si dezbinari intre ei. Concluzia
ce deriva e una: cu nomenclaturistii - cu fostul Presedinte, care ne-a dus
in C.S.I., si cu actualul Presedinte, care a contribuit "plenar", ca
speaker, la ratificarea aderarii noastre la C.S.I. si care nu vrea sa ne
scoata din Comunitatea postsovietica, - nu mai faci reforme. O iei si
ASIA si PE DINCOLO, dar degeaba. Esenta anti, esenta contra, esenta
proestica le stigmatizeaza totul ce fac. Daca nu avem dreptate, nu ramine
decit sa se incerce a ne convinge ca gresim. Nu prin vorbe si discutii
sterile, ci prin fapte concrete. Organismele financiare straine vor
pastrarea aliantei si au inceput sa fie ceva mai principiale. Prin urmare,
am putea crede ca amenintarile cu ruperea si nepastrarea aliantei seamana a
santaj si ar fi bine sa le abandonam. "Consideram si noi de mare importanta
alia
ta si nu dau dovada de responsabilitate cei care o tot zgiltiie - spune
deputatul Alexandru Mosanu, vicepresedinte al "A.D.R." si presedinte al
Fractiunii parlamentare a P.F.D. - Trebuie, insa, sa o pastram, pentru ca e
vorba de interesul general, de interesul national, de interesul intregului
stat". In zadar, credem noi, isi imagineaza seful statului ca, prabusind o
alianta de centru-dreapta, apoi una de stinga, va iesi invingator si pe cal
alb din tranzitie. Noi, cel putin, nu credem asa.
Ne spunea cineva cit de destept se opereaza: dupa ce gruparile mafiote au
facut datorii de jos pina sus, inclusiv prin gospodariile agricole, acum si
le vor reesalona. Dar poate ca, de la bun inceput, creditele acordate au
inclus aceasta "perspectiva"? Paradoxal este ca cei mai mari conservatori de
ieri - presedintii de colhozuri - sint astazi in fruntea improprietaririi,
lipsindu-i pe cei mai multi de mijloace tehnice pentru a stringe recolta din
cimp si din livezi. La timpuri noi - tot noi - de su
si pina jos... O anomalie morala - conform unora -, o anomalie normala -
conform altora - sau o animalie anormala, conform celorlalti.
Credem ca au dreptate cei ce declara ca acest dezastru va face ordine in
stat si ii va forta pe potentatii zilei - ajutati de catre organismele
financiar-bancare internationale - sa ia masuri contra coruptiei. Cu
atentie, delicat, sa nu se paseasca "pe cimpuri minate". Oare? E greu sa
credem ca vom fi si martorii unor asemenea evolutii... Opinia noastra e ca,
pur si simplu, fiind incurcati, pina peste cap, unii conducatori principali
ai nostri, implicati constant si continuu in afaceri murdare, urma
esc unul si acelasi scop: perpetuarea, prin alegeri, a puterii lor politice,
prin puterea economica. Si daca e asa, nu are de unde se manifesta vointa
politica de reformare. Convingeti-ne ca, iarasi, gresim. Caci trebuie sa le
dam o cit de mica sansa de supravietuire oamenilor de azi, la fel ca si
celor ce vor veni dupa noi. Fractiunea Partidului Fortelor Democratice a
prezentat un set de propuneri in actuala criza financiara in sedinta
extraordinara din 11 septembrie a Parlamentului, propuneri sprijinite i
interior si in exterior. Dar cu atit s-a terminat. Ne intrebam - de ce
oare?..
Intre timp, in sate, jalea e mare. Pentru oameni, cuvintele de ordine sint
"ne prapadim". "Oare stiu Parlamentul si Guvernul" ce se intimpla? "Stiu" -
le spunem. "Dar daca stiu - de ce nu iau masuri?" Si iata aici e greu sa-i
convingi ca nu fac parte si ei din statul acesta, ca sa li se apere
drepturile.
La Caracusenii Noi, Briceni, o fetita de sase ani, care nu mai contenea din
plins, cerind de mincare, a fost aruncata de maica-sa intr-o fintina. Sub
ochii vecinilor...
Vitalia PAVLICENCO

Tigareta II este aprinsa si din R.Moldova

...Si de chiar dl Vladimir FILAT, secretar de stat in Departamentul
privatizarii, patronul firmei "Romold Trading" (implicat si in faimoasa
afacere a avioanelor Tupolev, vindute Federatiei Ruse), distribuitor unic de
tigari "MT" in Rom_nia

Fara a mai intra in amanunte, vom mentiona ca in joc sint sume de miliarde,
reprezentind accizele datorate Statului rom`n. Marfa este retinuta, cazul se
afla in curs de cercetare, fapt pentru care Politia, Biroul de Coruptie,
Politia Economica - toate de la Iasi - pastreaza discretie asupra stadiului
cercetarilor, refuzind, deocamdata, sa relateze reporterului _M_ detalii in
legatura cu aceste matrapazlicuri. Totodata, sintem informati de colegii
nostri de la cotidianul "24 de ore" din Iasi, si anum
de dl Mihai Leoveanu, director editor al publicatiei, ca zilele trecute au
fost trimisi in judecata nu mai putini de 9 vamesi de la postul vamal
Sculeni (R.Moldova), alti 10 fiind cercetati in continuare. Totodata, este
arestat si directorul vamii Albita (Rom`nia), dl Gheorghe Burlacu, al carui
fiu - Cristian Burlacu, asociat la firma patronului basarabean, Vladimir
Filat, cu pile la Ministerul Comertului de la Bucuresti, apare ca declarant
vamal la vama Iasi. I-a jucat festa compatriotului nostru, Burlacu
senior, seful vamei Albita, aprobind un document al firmei, la care este
actionar si fiul sau, in numele sefului altei vami. Astfel, organele de
ancheta au mirosit ca documenetele in cauza nu erau destinate pentru a fi
aratate autoritatilor decit in cazuri de forta majora, extremale, iar
tigaretele "MT" urmau sa ia drumul magazinelor.
Potrivit unor informatii vehiculate in cotidianul bucurestean _Evenimentul
zilei_, in noaptea de 11 spre 12 septembrie, pe la vama Albita au patruns in
Romania patru camioane pline cu tigari marca "MT". Importatorul era firma
"Romold Trading" din Iasi, care beneficia de licenta de import nr.2/30
decembrie 1997 pentru anul 1998. In baza acestor acte, firma a achizitionat
doua milioane de timbre de marcaj pentru tigari, timbrele trecind prin
procedura obisnuita de export temporar, fiind trimise in R.M
ldova in data de 28 ianuarie 1998. Cu aceeasi ocazie, potrivit modificarilor
legale adoptate in decembrie 1997, firma a fost nevoita sa individualizeze
un depozit bancar sau o garantie bancara, egala cu valoarea accizelor pentru
cele doua milioane de pachete cu tigari, pe care urma sa le importe in
Rom`nia. Acesta a fost motivul pentru care firma ieseana, ce apartinea unui
grup de actionari - pachetul majoritar fiind in posesia lui Vladimir Filat,
secretar de stat la Departamenul Privatizarii de la Chisinau
- a redus cantitatea de tigari importate de zece ori, fata de cele 20
milioane de timbre, cumparate cu un an mai devreme. In urma descinderii
comune a echipei formate din angajati ai Garzii Financiare, ai Brigazii
vamale si ai Politiei Judetului Iasi, s-a constatat ca pe pachetele cu
tigari, capturate in urma cu doua saptamini, se afla lipite exact timbre din
contingentul de 20 milioane, cumparat in 1997. Cum captura insemna, ca
valoare, trei-patru miliarde de lei rom`nesti numai in accizele datorate
Statul
i rom`n, iar importatorul era cunoscut ca avind relatii sus-puse in
administratia de la Bucuresti, oficialitatile au asteptat explicatiile
firmei in cauza pentru a vedea o eventuala acoperire a acestui import.
Investigatiile au aratat ca in cele patru masini se aflau 1.852.400 de
pachete cu tigari "MT". Singura deficienta a actelor: timbrele nu
corespundeau unui import realizat in 1998. Cu atit mai mult cu cit "Romold
Trading" inchisese fosta declaratie vamala si functiona, deja de opt luni,
in baza unei noi autorizatii vamale, importind tigari cu timbrul valabil.
Firma lui Vladimir Filat obtinuse licenta pentru importul de tigari pe anul
precedent - nr.21/17 martie 1997, - licenta valabila pina la sfirsi
ul anului 1997. In baza acesteia, el achizitionase de la Imprimeria
Nationala 20 milioane de timbre. Firma rom`na, cu patron basarabean, avea un
contract de exclusivitate cu Combinatul de tutun din Chisinau, in baza
caruia devenise distribuitorul unic pentru Rom`nia al tigarilor "MT". La
sfirsitul anului 1997, firma secretarului de stat mai avea 5.432.650 de
timbre neutilizate, lasate "in rezerva". Acestea nu mai erau valabile dupa
obtinerea noii licente de import si adoptarea Hotaririi Guvernului, din dece
brie 1997, in care se mentiona: "Fiecare comanda de autoritate emitenta a
licentei se elibereaza numai daca importatorul are scrisoare de garantie
bancara in valoare echivalenta cu cea a accizelor marfii".
Cind vor fi trimisi in judecata si unii responsabili, implicati in operatia
TIGARETA MT, ramine un semn de intrebare. Or, se pare ca in R.Moldova,
inaltii functionari din Guvernul Sangheli, acuzati de coruptie in raportul
Curtii de Conturi (printre ei figurind si Vladimir Filat) sint trasi in
teapa doar in cazul cind trec Prutul. Ce bine pentru unii ca exista, totusi,
Prutul (dorurilor noastre)!

Tamara GORINCIOI

Este posibil ca pensionarii NKVD si KGB sa nu mai beneficieze de pensii
privilegiate

"Grupul parlamentar al Partidului Comunistilor din Republica Moldova nu
sustine proiectul legii cu privire la asigurarea cu pensii de stat, propusa
de ministerul Muncii, Protectiei Sociale si Familiei si adoptat in prima
lectura de Legislativ. In acelasi timp, noi pledam pentru organizarea unui
referendum in aceasta problema", a declarat, in cadrul unei emisiuni
radiodifuzate, presedintele Comisiei parlamentare pentru Protectia sociala,
Sanatate si Familie, comunistul Valerian Cristea. In opinia s
, strategia de pensionare in vigoare trebuie modificata, dar nu in varianta
propusa de proiectul de lege. La sedinta Comisiei pentru Protectie sociala,
Sanatate si Familie, a fost acceptata o propunere de compromis, care prevede
stabilirea virstei de pensionare de 62 de ani pentru barbati si 57 de ani
pentru femei, reforma urmind a fi implementata pe parcursul a 10 ani.
Membrul aceleiasi comisii, reprezentantul Blocului "Pentru o Moldova
Democratica si Prospera", Leonid Zaharia a spus, in cadrul emisiunii,
a reformarea sistemului de pensionare va conduce la achitarea la timp a
pensiilor, iar ulterior, la majorarea lor. Deputatul C.D.M., Ecaterina
Mardarovici, a precizat ca, daca va intra in vigoare, legea nu va afecta
pensionarii de astazi, ci persoanele care au in prezent 40-45 ani. Legea va
permite multor persoane apte de munca sa-si pastreze serviciul, cum ar fi in
cazul angajatilor din ocrotirea sanatatii, a spus ea. Reprezentantul
Partidului Fortelor Democratice, deputatul Vasile Soimaru, a spus ca gr
pul parlamentar din care face parte "este gata sa discute propunerea privind
stabilirea v`rstei de pensionare la 62 de ani pentru barbati si 57 pentru
femei", dar nu inainte de a fi consultate calculele ministerelor Muncii si
Finantelor. De asemenea, sintem pentru anularea tuturor facilitatilor la
pensii de care beneficiaza fostii militari, lucratori ai KGB si NKVD, precum
si cei decorati cu medalii si ordine ale URSS, a mai spus Vasile Soimaru.

"Sintem furati mereu si din toate partile. Am ramas numai cu saracia,
dezbracati, desculti, fara piine. Va rugam sa veniti, sa ne faceti
dreptate..."

Publicam mai jos fragmente din citeva scrisori adresate deputatilor P.F.D.
in Parlamentul R.Moldova. Semnatarii sint din comuna Grimancauti, r-nul
Briceni, oameni de diferite virste si, probabil, cu preocupari diverse, dar
pe care-i apropie conditia existentei, mai exact spus - a subexistentei lor.
Laitmotivul plingerilor l-am redat atit in titlul rubricii, cit si in cel al
materialului. Oricit de bine i-am intelege pe acesti oameni chinuiti si
disperati, oricit de mult i-am compatimi, orice am fac
sa-i ajutam, ramine, totusi, o nedumerire ca sa nu-i zicem o problema: cind
vor intelege unii (foarte multi) ca daca isi vor alege un primar ca lumea -
vor avea mai putine nevoi in comuna; daca vor fi mai mai multi presedinti de
executive raionale (judetene) de treaba - se va micsora numarul nevoilor in
raioane (judete); daca vor vota, cit mai uniti, pentru altii decit cei care
au dus de ripa economia, au saracit populatia si s-au infratit cu mafiotii -
va fi mai bine pe aceasta palma de pamint?

...Veniti la noi, in comuna Grimancauti si veti vedea ce se face: oamenii se
prapadesc. Totul se distruge, totul se fura: rasarita, griul, sfecla,
porumbul. Ne-au luat totul si nu avem cu ce lucra pamintul. Nu este lege, ca
mafia are legaturi si cu politia, si cu judecatorul, si cu procurorul.
Mafiotii locali vor sa-l ucida pe un om de treaba, pentru ca acesta nu le
intoarce o datorie, dar el nu are de unde pentru ca l-au furat. Din aceleasi
motive, un sef de brigada a fost omorit si cadavrul i-a fo
t aruncat in canalul de irigatie de linga livada. Sigur ca nu e bine sa
imprumuti fara a intoarce datoria, dar vorba e ca oamenii sint amenintati de
indivizi ce ne-au furat toata averea noastra si cea a colhozului, pentru a
se imbogati au distrus totul, iar noi, oamenii simpli, truditori, dintre
care multi batrini, pur si simplu murim de foame si mai traim cu frica in
sin chiar daca nu avem nici o vina, nici un pacat pe suflet.
Domnule Valeriu Matei, va rugam mult sa veniti la noi sa ne faceti dreptate.
Poate ati uitat, dar ne-ati promis ca daca va vom alege, ne veti scoate din
nevoi.

* * *
Mult stimate domnule Valeriu Matei, vi se adreseaza un grup de cotasi din
comuna Grimancauti. La noi s-a impartit pamintul, dar cita bataie de cap
avem cu cota valorica. Toata bogatia e luata de F.I.Lesnic si compania lui,
spunind ca este luata in contul datoriilor. Noi am ramas numai cu pamintul,
cu saracia, dezbracati, desculti, fara piine.
Va rugam mult sa ne ajutati, doar in campania electorala ne-ati fagaduit ca,
daca o sa fiti ales, il veti trage la raspundere pe Lesnic si pe altii de
teapa lui. Noi am votat pentru Cocos si mai tragem nadejde ca deputatii
alesi de noi ne vor ajuta. Vi s-a adresat un grup de pensionari, dar nu ne
iscalim, ca ne temem de autoritatile locale.

* * *
Va rugam sa ne ajutati sa rezolvam macar citeva probleme din multimea pe
care le avem. Tot ce am adunat de ani de zile, s-a dat pe datorii.
Presedintele ne-a inscris in liste pentru a ni se da ceva griu, dar nu stim
cui a fost data piinea noastra. Tot el a impartit pamintul fara sa faca vreo
adunare, a facut-o special ca sa nu stringem roada, ca sa se poata fura tot.
Noi, desi sintem femei in virsta de 60-70 de ani, am prasit
floarea-soarelui, dar roada au furat-o iar nu se stie cine.
Veniti sa controlati, domnilor deputati, ale cui sint datoriile, cine le-a
facut, si vinovatul sa fie tras la raspundere. Stim ca cei din conducerea
satului sint cunoscuti cu judecatorii, cu multi sefi de la Chisinau, dar noi
credem in Dvs. in Partidul Fortelor Democratice, pentru care am votat.

Prima reuniune nu se uita niciodata

Conferinta de presa sustinuta, marti, 13 octombrie, in incinta
Parlamentului, de catre dnii Valeriu Matei, vicepresedintele Legislativului,
Vasile Nedelciuc, presedintele Comisiei parlamentare pentru politica
externa, Grigore Eremei, vicepresedinte al acestei comisii, Eugen Rusu,
presedintele Comisiei juridice pentru numiri si imunitati, a avut ca tema
principala prima reuniune a Comitetului Parlamentar de Cooperare intre
Uniunea Europeana si Republica Moldova, desfasurata la Strasbourg in
perioada
-8 octombrie. Delegatia R.Moldova a avut in componenta reprezentanti ai
tuturor fractiunilor parlamentare: Valeriu Matei, vicepresedinte al
Parlamentului, presedintele Comitetului Parlamentului R.Moldova pentru
Cooperare cu Uniunea Europeana (PFD); Grigore Eremei, vicepresedinte al
Comitetului, vicepresedinte al Comisiei pentru politica externa (BpMDP);
Eugen Rusu, vicepresedinte al Comitetului, presedintele Comisiei juridice,
pentru numiri si imunitati (CDM); Vasile Nedelciuc, vicepresedinte al
Comitetului
presedintele Comisiei pentru politica externa (PFD); Vadim Misin,
presedintele Comisiei pentru securitatea statului si asigurarea ordinii
publice (PCRM); Anatol Ciobanu, vicepresedintele Comisiei juridice, pentru
numiri si imunitati (BpMDP); Mihai Cimpoi, membru al Comisiei pentru
cultura, stiinta, invatamint si mijloace de informare in masa (CDM); Igor
Bolboceanu, expert, seful Directiei pentru relatii externe al Parlamentului
R.Moldova. Din partea Guvernului R.Moldova, din delegatie au facut parte:
Nicol
e Tabacaru, ministru al Afacerilor Externe; Oleg Ungureanu, expert, seful
Directiei integrare europeana al MAE. Am notat aceasta, deoarece la
Strasbourg s-a dat dovada de vointa si unitate politica. Asa cum a apreciat
si dl Valeriu Matei, clasa politica din R.Moldova trebuie sa inteleaga ca
numai printr-o strategie nationala unica, la care sa subscrie toate fortele
politice, R.Moldova poate avea succes in ceea ce priveste integrarea ei in
structurile europene.
De altfel, dl Matei, in discursul rostit la deschiderea acestei prime
reuniuni a Comitetului mixt de Cooperare Uniunea Europeana - R.Moldova, a
tinut sa precizeze: "Integrarea in Uniunea Europeana este un obiectiv
strategic major al Republicii Moldova, reconfirmat si de rezultatele
alegerilor parlamentare din 22 martie 1998, precum si de obiectivele fixate
in programul de activitate al Guvernului creat in mai anul curent de Alianta
pentru Democratie si Reforme. Acelasi obiectiv strategic - integrare
in Uniunea Europeana - a fost reconfirmat si prin Hotarirea Parlamentului
Republicii Moldova, din 11 septembrie a.c... Aspiratiile Republicii Moldova
de a se integra in Uniunea Europeana, interesul ei de a deveni un
participant al procesului de redefinire a continentului european au drept
temelie legitima insasi vocatia europeana, istoria, cultura si
spiritualitatea europeana a poporului nostru, originea sa latina.
Similitudinile destinului istoric al Republicii Moldova cu cel al Tarilor
Baltice - toate ac
ste tari fiind jertfe ale aplicarii Pactului Molotov-Ribbentrop - este un
alt argument in favoarea integrarii noastre in Uniunea Europeana".
Deputatul Vasile Nedelciuc a precizat ca R.Moldova trebuie sa fie cuprinsa
intr-unul din valurile de aderare la Uniunea Europeana, deoarece, fiind in
acelasi pas cu statele membre ale acestui prestigios for european, vor fi
atrase mai usor investitiile straine, iar, in general, vor fi finalizate
reformele economice, sociale si politice. Dl Eugen Rusu, s-a referit in
acest context la necesitatea ajustarii legislatiei R.Moldova la legislatia
comunitara, in conformitate cu prevederile Acordului de Part
neriat si Cooperare cu Uniunea Europeana. Dl Grigore Eremei, a subliniat,
prin prisma acestui obiectiv strategic ce sta la baza Programului de
guvernare, importanta deschiderii, la Chisinau, a unei Misiuni Permanente a
Uniunii Europene, precum si transformarea Directiei de Integrare Europeana
din cadrul MAE al R.Moldova in minister, care sa se ocupe numai de aceste
probleme nu si de altele, cum este acum.
O problema importanta discutata in cadrul reuniunii a fost si cea privind
consecintele pe care le poate avea, asupra R.Moldova, aderarea Rom`niei la
Uniunea Europeana. Delegatia R.Moldova a salutat extinderea spre Est a U.E.
si a sprijinit ferm eforturile Rom`niei de integrare, cu toate ca aceasta ar
putea conduce, pentru cetatenii statului moldovenesc, la o mai grea trecere
a frontierei cu Rom`nia precum si la interzicerea relatiilor de tip barter
intre agentii economici de pe cele doua maluri ale
rutului. Avantajele aderarii Rom`niei la U.E., pentru R.Moldova, asa cum a
precizat si dl Nedelciuc, sint insa infinit mai mari. In primul rind, prin
prisma relatiilor speciale existente intre cele doua state rom`nesti,
R.Moldova va beneficia de un alt nivel de relatii cu Rom`nia, in calitatea
ei de membru in U.E., si prin aceasta, statul rom`n va fi "coridorul prin
care va trece R.Moldova in drumul spre U.E."
In cadrul reuniunii de la Strasbourg, au fost elaborate si Recomandari
importante, menite sa impulsioneze procesul de integrare a statului nostru
in acest for european, cum ar fi: deschiderea, cit mai urgenta, la Chisinau,
a unei Misiuni permanante a Comisiei Europene; Consiliul de Cooperare si
Consiliul U.E. sa examineze adoptarea unor masuri suplimentare de sustinere,
spre exemplu, prin fortificarea programelor de asistenta tehnica in
R.Moldova, cooperind in comun in vederea imbunatatirii promovar
i exporturilor moldovenesti si utilizind produsele moldovenesti acolo unde
asistenta umanitara este solicitata prin operatiuni triunghiulare conduse de
catre Oficiul Umanitar al U.E.(ECHO); intesificarea suportului U.E. in
efortul R.Moldova de a deveni membru al Organizatiei Mondiale a Comertului,
astfel incit R.Moldova sa fie in masura sa adere la OMC cit mai curind
posibil, integrindu-se, astfel, pe deplin, in sistemul mondial de comert; sa
fie intreprinse toate actiunile diplomatice necesare pentru elibe
area detinutilor politici intemnitati la Tiraspol: Ilie Ilascu, deputat in
Parlamentul R.Moldova, Alexandru Lesco, Andrei Ivantoc si Tudor Petrov-Popa;
Comitetul solicita, in plus, Consiliului, sa-si reinoiasca eforturile in
sprijinirea unei solutionari politice definitive a problemei regiunii
transnistrene.
De asemenea, la Strasbourg, Valeriu Matei, presedintele delegatiei
parlamentare a R.Moldova, a prezentat un Memorandum cu privire la cazul
grupului Ilascu, pe care il publicam integral in acest numar, ca si
Declaratia Comitetului Parlamentar de Cooperare intre Uniunea Europeana si
R.Moldova.
Ritmul pasilor facuti de R.Moldova pe drumul integrarii ei in U.E. a devenit
mai alert. In primul rind, trebuie recuperat timpul pierdut in perioada
guvernarilor sangheliste. In al doilea rind, pentru a putea supravietui
economic, dar si politic, R.Moldova trebuie sa se distanteze cit mai urgent
de imprevizibilul si chiar incendiarul spatiu estic. Si pentru ca prima
reuniune nu se uita, uram R.Moldova sa aiba parte de o prietenie durabila cu
Uniunea Europeana.
Cristian POHRIB

Memorandum-ul, prezentat de catre Presedintele Delegatiei parlamentare a
R.Moldova, Comitetului Parlamentar de Cooperare intre R.Moldova si Uniunea
Europeana, cu privire la cazul "Grupul Ilascu"

Comitetul Parlamentar de Cooperare intre Republica Moldova si Uniunea
Europeana isi exprima profunda sa ingrijorare referitor la intemnitarea, din
1992, a dlui Ilie Ilascu, deputat in Parlamentul Republicii Moldova, Andrei
Ivantoc, Alexandru Lesco si Tudor Petrov-Popa - cetateni ai Republicii
Moldova. Aceste persoane au fost inchise conform unor sentinte false,
adoptate de un tribunal nerecunoscut din partea de est a Republicii Moldova,
tribunal ce se gaseste sub controlul autoritatilor separatiste.
In contextul realitatilor de azi, Comitetul considera ca fiind totalmente
inacceptabila, nesupusa spiritului european si valorilor democratice,
situatia in care un deputat al Parlamentului si alti trei cetateni ai unui
stat european suveran continua sa fie detinuti in inchisoare, fiind expusi
unei tratari inumane si unui tratament mizerabil din partea separatistilor
autoproclamatei autoritati separatiste, ce nu au luat niciodata in
considerare repetatele proteste ale Guvernului Republicii Moldova precum si
pelurile diferitelor organizatii internationale, inclusiv OSCE, ICRC,
Amnesty International etc.
Comitetul condamna cu inversunare refuzul continuu al autoritatilor
separatiste ale regiunii mentionate de a respecta Constitutia R.Moldova si
normele dreptului international, si cere eliberarea din inchisoare a dlor
Ilie Ilascu, Andrei Ivantoc, Alexandru Lesco si Tudor Petrov-Popa, sau
transferarea lor autoritatilor judiciare moldovenesti.
Comitetul, avind in vedere sustinerea si incurajarea eforturilor O.S.C.E. in
medierea si gasirea unei solutii politice pentru criza din partea de est a
R.Moldova, decide:
1. Recomanda Consiliului de Cooperare R.Moldova-U.E.:
a) sa continue sa fie implicat, printr-o cooperare mai apropiata cu
organizatiile competente internationale, in gasirea unei solutii politice
juste a acestei crize;
b) sa initieze crearea unui Comitet ad-hoc pentru a fi trimis, ca delegatie
a Uniunii Europene, in partea de est a R.Moldova, pentru a studia cazul si
conditiile de detentie ale prizonierilor politici si pentru a ajuta
autoritatile R.Moldova in eforturile depuse pentru eliberarea acestora.
2. Cheama autoritatile locale din partea de est a R.Moldova:
a) sa respecte institutiile democratice ale statului si regulamentele
acestora, sa-i permita deputatului Ilascu sa-si exercite mandatul in
Parlamentul R.Moldova, si sa-i elibereze pe camarazii sai;
b) sa permita imediat accesul reprezentantilor organizatiilor
internationale, inclusiv ai Uniunii Europene, Consiliului Europei, OSCE si
ONU, in toate inchisorile si institutiile aflate sub controlul lor.
3. Cheama guvernele statelor membre ale Uniunii Europene si ale tarilor
vecine sa-si exercite influenta in scopul determinarii Guvernului Rusiei ca
sa-si onoreze angajamentele privind retragerea ordonata, neintirziata si
completa a trupelor rusesti si a armamentelor din partea de est a R.Moldova,
pentru ca, astfel, sa fie implicat direct in solutionarea cazului "Ilascu".

Declaratia Comitetului Parlamentar de Cooperare intre Republica Moldova si
Uniunea Europeana

Copresedinti: dna Erika Mann si dl Valeriu Matei

(Strasbourg, 7-8 octombrie 1998)

Comitetul Parlamentar de Cooperare intre Republica Moldova si Uniunea
Europeana si-a desfasurat reuniunea de inaugurare la Strasbourg in prezenta
dlui Nicolae Tabacaru, Ministrul Afacerilor Externe al Republicii Moldova si
dlui Hans Van Den Broek, Comisar responsabil pentru Afacerile Externe.
Comitetul a decis ca o Misiune Permanenta a Comisiei Europene ar trebui sa
fie deschisa, cit mai curind posibil, la Chisinau, in vederea consolidarii
cooperarii practice intre R.Moldova si Uniunea Europeana pentru a imbunatati
si accelera implementarea Acordului de Parteneriat si Cooperare care a
intrat in vigoare la 1 iulie a.c. Comitetul considera ca Republica Moldova
ar trebui sa se bucure de aceeasi recunoastere politica si diplomatica ca si
tarile vecine.
Comitetul saluta atasamentul autoritatilor Republicii Moldova la valorile
democratice si la economia de piata si le incurajeaza sa urmeze in
continuare implementarea reformelor economice si sociale. In vederea
facilitarii acestui proces, Comitetul a accentuat importanta sprijinului
Uniunii Europene in cadrul negocierilor pentru aderarea Republicii Moldova
la Organizatia Mondiala a Comertului.
Urmarind impulsionarea relatiilor comerciale, Comitetul si-a exprimat
sustinerea pentru inceperea, cit mai curind posibil, a consultarilor care
vor duce la demararea negocierilor privind crearea unei Zone de Liber Schimb
intre Republica Moldova si Uniunea Europeana, in conformitate cu prevederile
art.4 al Acordului de Parteneriat si Cooperare.
Comitetul a discutat deteriorarea situatiei economice din Republica Moldova,
cauzata de criza financiara din Rusia. In acest context, Comitetul a salutat
masurile intreprinse de catre autoritatile Republicii Moldova in scopul
asigurarii stabilitatii financiare, continuarii reformelor si diversificarii
relatiilor economice externe. Totodata, Comitetul a examinat un numar de
masuri posibile de sprijin pe care Uniunea Europeana ar putea sa le
intreprinda in vederea diminuarii impactului acestei crize a
upra economiei R.Moldova, cum ar fi consolidarea asistentei tehnice,
utilizarea produselor moldovenesti de catre Oficiul Comunitatilor Europene
pentru Asistenta Umanitara (ECHO), posibilitatile sporirii exportului
Republicii Moldova in Uniunea Europeana prin intermediul unei asistente mai
mari in domeniile marketingului si managementului, precum si acordarea unor
credite pentru promovarea exportului.
Comitetul a discutat impactul eventual al largirii Uniunii Europene asupra
relatiilor sale cu Republica Moldova si a chemat Comisia Europeana sa
realizeze evaluari detaliate ale consecintelor posibile ale largirii Uniunii
Europene asupra tarilor necandidate din Europa Centrala si de Est. Comitetul
a luat nota de obiectivul declarat al Guvernului Republicii Moldova si de
dorinta sa de a obtine statutul de observator la Conferinta Europeana a
tarilor candidate.
Comitetul si-a exprimat regretul fata de absenta unui progres substantial in
retragerea trupelor rusesti de pe teritoriul Republicii Moldova. In
conformitate cu prevederile Tratatului European cu privire la Fortele Armate
Conventionale (art.IV, paragraf 5), cu angajamentele luate de catre Rusia in
cadrul aderarii la Consiliul Europei si cu documentele adoptate la
Summit-urile OSCE de la Budapesta si Lisabona, Comitetul a chemat Federatia
Rusa sa asigure retragerea neintirziata, ordonata si completa
trupelor sale de pe teritoriul Republicii Moldova, inclusiv repatrierea
rapida a munitiilor rusesti si a echipamentului stocat in regiunea
transnistreana, care reprezinta o sursa potentiala de instabilitate. S-a
subliniat ca solutionarea acestor probleme ar putea sa accelereze
solutionarea politica a problemei transnistrene. Comitetul si-a exprimat
profunda ingrijorare fata de violarea flagranta a drepturilor omului in
regiunea transnistreana si fata de soarta "Grupului Ilascu". Comitetul a
accentuat neces
tatea solutionarii conflictului transnistrean in cadrul suveranitatii,
integritatii teritoriale si a respectarii prevederilor constitutionale ale
Republicii Moldova.

O mica precizare pe marginea unei crime

Potrivit expertizei medicale si rezultatelor anchetei preliminare, Dumitru
Ciochina a fost impuscat, in mod premeditat, de catre politistul de sector,
Leonid Zmuncila

Facem anumite precizari in legatura cu subiectul enuntat in titlu, la
solicitarea sotiei politistului de sector, Leonid Zmuncila, care ne-a sunat
si a fost, chiar si la Redactie, impreuna cu tatal inculpatului, pentru a ne
convinge ca adevarul este altul, decit cel redat in srisoarea dnei Silvia
Ciochina, vaduva celui ucis. Potrivit rudelor apropiate ale lui Leonid
Zmuncila, moartea lui Ciochina tine de un regretabil accident. Din aceeasi
sursa mai aflam ca in ziua cind victima, inculpatul si martor
i, stateau la un pahar de vin, politistul Leonid Zmuncila le demonstra celor
prezenti pistoletul din dotatie, fara a banui ca e incarcat. La un moment
dat, politistul Zmuncila, care tinea ca a scos magazia din arma, a indreptat
pistoletul spre Ciochina si a tintit. Impuscatura a fost fatala. In pistolet
mai ramasese un glonte...
Conretizam, aceasta este a doua versiune, vehiculata de inculpat, in
apararea sa. Prima versiune a fost urmatoarea: Dumitru Ciochina, fiind beat,
i-a smuls pistoletul de la briul politistului si s-a impuscat singur. A
recurs la a doua versiune, numai dupa ce expertiza si ancheta a demonstrat
ca Dumitru Ciochina a fost impuscat de la distanta. Expertiza medicala, de
asemenea, a demonstrat ca in singele victimei nu s-au constatat urme de
alcool.
Astfel, intelegind perfect, omeneste, durerea vaduvei lui Dumitru Ciochina,
dar si a sotiei inculpatului, ramasa si ea cu doi copii minori, totusi, nu
putem sa ne pronuntam asupra deciziei instantei de judecata. Repetam, a
demonstrat ca e vorba de un omor premeditat atit ancheta Departamentului
pentru combaterea crimei organizate si a coruptiei, cit si Procuratura
raionului Telenesti. In ultima instanta, ramine sa decida Tribunalul
municipiului Chisinau, unde, in urna unui recurs a sotiei celui omor
t, a fost transferat acest proces.
Regretam mult faptul ca dna Renata Zmuncila, sotia inculpatului, dupa ce am
ascultat-o cu toata intelegerea, insista sa dam o dezmintie si sa declaram
in ziar ca sotul ei nu este un criminal. Doamna Renata Zmuncila, va repetam,
nu este in puterea noastra sa actionam asupra anchetei. Cu parere de rau,
desi ati confirmat ca aveti documente ce demonstreaza nevinovatia sotului
Dvs., pina astazi Judecatoria Telenesti nu ne-a prezentat, la solicitarea
noastra, aceste documente.
In concluzie, regretam stilul neortodox al dnei Renata Zmuncila, care intr-o
scrisoare prezentata la redactie, pentru a fi publicata, ne ameninta ca vom
fi trasi la raspundere (de catre cine, nu stim) in cazul in care nu aparam
punctul ei de vedere si al sotului ei. Comentariile fiind de prisos, raminem
in asteptarea deciziei Tribinaluli municipiului Chisinau, instanta, care,
speram, isi va spune cuvintul decisiv. Atit pentru linistea celor cu
dreptatea, cit si pentru a noastra, care nu avem decit
ceasta "vina": ca, in virtutea obligatiilor de serviciu ne-am implicat
intr-un caz dificil, dramatic, dar, din pacate, nici usurarea lui, nici
inlaturarea dramatismului nu depinde de noi, ci numai si numai de instantele
de care am vorbit mai sus. Faptul ca dna R.Zmuncila a invocat - si
telefonic, si in discutia avuta la Redactie, si in scrisoarea ce ne-a
lasat-o - ca MESAGERUL ar fi pornit gura satului impotriva ei nu poate fi o
scuza pentru maniera ei pe putin spus nedelicata de a ne cere socoteala
pentru
e si cum publicam in ziar, cu atit mai mult nu poate servi ca motiv pentru a
fi antrenati si noi in zbaterea acestei femei indurerate pentru a demonstra
ca sotul ei nu poarta nici o vina pentru tragedia ce s-a produs intr-un sat
din raionul Telenesti si cu participarea (acum) inculpatului Leonid
Zmuncila.
Repetam: oricit de mult am regreta, nu ne putem implica mai mult decit am
facut-o. Pentru ca mai mult nu ne permite nici statutul de gazetar, nici
conditia umana.

Tamara GORINCIOI

Se va semna sau nu se va semna?

Secretarul de stat al republicii transnistrene autoproclamate, Valeri
Litkai, considera ca procesul de negocieri treneaza din vina Republicii
Moldova si ca acest fapt poate fi explicat prin "situatia economica
dificila" pe care Guvernul de la Chisinau incearca sa o redreseze. Pe de
alta parte, afirma Litkai, Moldova nu reactioneaza nici intr-un fel la
propunerile si initiativele partii transnistrene, deoarece exista "o
impotrivire camuflata a verigilor de mijloc si cele inferioare ale Puterii".
Vale
i Litkai, a mai afirmat ca, in prezent, "Transnistria este eliminata din
spatiul economic al Moldovei" si "aceasta pozitie nu poate fi inteleasa".
"Negocierile asupra problemelor de ordin economic au ajuns intr-un punct
mort si o asemenea soarta pot avea si tratativele in domeniul politic", a
fost de parere Litkai. Ziarul "Profsoiuznie Vesti" scrie ca documentul de
baza privind acordarea unui statut politic Transnistriei nu va fi semnat
pina la finele anului, "asa cum doreste Petru Lucinschi".

Taxa de frontiera intre cele doua state romanesti a fost "armonizata"

Dupa sedinta anuala a Comisiei mixte ministeriale moldo-rom`ne, vizind
problemele de trafic la frontiere, a fost dat publicitatii memorandumul
incheiat intre parti. Documentul prevede armonizarea reglementarilor vizind
taxele de frontiera la trecerea peste Prut, impulsionarea crearii zonei
economice Iasi-Ungheni, studierea posibilitatilor de deschidere de noi
puncte de traversare a Prutului in regim de mic trafic etc. Delegatia
Republicii Moldova a fost condusa de ministrul adjunct al Afacerilor Ext
rne, Ceslav Ciobanu, iar cea a Rom`niei de secretarul de stat in MAE rom`n,
Mihai Razvan Ungureanu.

Americanii vor vorbi cu rusii, de fiecare data, si despre Transnistria

Presedintele Petru Lucinschi a avut o intrevedere cu negociatorul special,
pentru Karabahul de Munte si conflictele regionale din Noile State
Independente, al Departamentului de Stat al SUA, Donald Keyser, aflat la
Chisinau intr-o vizita de documentare, informeaza serviciul de presa al
Presedintiei. "In cadrul intrevederii au fost discutate mai multe chestiuni
privind stadiul actual de solutionare a diferendului transnistrean.
Interlocutorii au abordat si aspecte legate de realizarea Acordului moldo
rus din 21 octombrie 1994 cu privire la retragerea trupelor straine de pe
teritoriul Republicii Moldova. Donald Keyser a mentionat ca guvernul tarii
sale este interesat in mentinerea in aceasta zona a Europei a stabilitatii
politice si economice. Aratind ca SUA va acorda si pe viitor sprijin
Republicii Moldova in solutionarea problemelor cu care se confrunta, inaltul
oaspete a subliniat ca oficialitatile americane vor aborda tematica
transnistreana in cadrul intrevederilor de nivel diferit cu personalitati
olitice din Federatia Rusa".

Si O.N.U. ne studiaza cu atentie

Ministrul de Externe al Republicii Moldova, Nicolae Tabacaru, l-a primit,
marti, la Chisinau, pe secretarul Comisiei Economice O.N.U. pentru Europa,
Yves Bertelot. Yves Bertelot se afla la Chisinau pentru a se documenta
asupra unor posibile colaborari intre Comisia O.N.U. si Republica Moldova in
unele domenii, precum protectia mediului, transportul, industria. Republica
Moldova, a tinut sa sublinieze Yves Bertelot, este inclusa in cadrul mai
multor programe concrete ale acestui organism al O.N.U. si
are toate sansele sa se alinieze la standardele europene.

Ambasadorul Bulgariei isi da, nerugat, cu presupusul

In cazul adoptarii legii privind noua organizare administrativ-teritoriala a
Moldovei, Parlamentul ar trebui sa pastreze raionul Taraclia in formula
actuala, considera Petar Vodenski, Ambasadorul Bulgariei in Moldova.
Vodenski a afirmat ca raionul Taraclia, populat in mare parte de bulgari, ar
trebui pastrat nu numai din considerente etnice, dar si pentru a mentine o
stabilitate in diverse sfere ale vietii republicii. "Am in vedere,
indeosebi, sfera economica: drumul lung de colectare a impozitelor
i reintoarcerea lor intirziata in bugetul local. In cazul unei administrari
directe, oamenii ar putea dispune de bani mai eficient, ceea ce le-ar da
incredere in propriile forte si va asigura stabilitatea sociala", a afirmat
Vodenski. In opinia sa, pastrarea raionului Taraclia intact ar spori numarul
de vizite ale bulgarilor in aceasta regiune, lucru care presupune schimburi
de experienta in toate sferele, stabilirea unor relatii de cooperare atit la
nivel regional, cit si la nivel interstatal. Precum a mai
relevat ambasadorul, aceasta problema a fost discutata in timpul ultimei
intrevederi a presedintilor Moldovei si Bulgariei. "Bulgaria saluta intentia
Guvernului Moldovei de a pastra actualul raion Taraclia", a afirmat
Vodenski. El si-a exprimat satisfactia in legatura cu intelegerea fata de
problemele raionului Taraclia, pe care au manifestat-o conducatorii
Moldovei. "In cazul in care raionul respectiv va fi lichidat, nu se exclude
aparitia unor tensiuni sociale. Am discutat cu populatia locala si multi loc
itori declara ca, in cazul in care raionul Taraclia va fi lichidat, ei sunt
dispusi sa treaca sub controlul autonomiei gagauze, sau al Transnistriei. De
aceea, consider ca aceasta problema trebuie solutionata in mod rational si
cumpatat", a afirmat, in incheiere, Ambasadorul Bulgariei.

M.A.E. califica declaratiile ambasadorului bulgar drept ingerinta in
afacerile interne ale Republicii Moldova

"Ministerul Afacerilor Externe isi exprima nedumerirea si ingrijorarea in
legatura cu declaratiile facute de Petar Vodenski, ambasador al Bulgariei la
Chisinau, referitor la problema includerii raionului Taraclia in noua
structura teritorial-administrativa a Republicii Moldova. Faptul ca un
diplomat strain isi permite sa ia o atitudine publica intr-un subiect atit
de sensibil care tine de competenta exclusiva a Republicii Moldova si se
afla acum in proces de dezbatere in Parlamentul tarii, este de n
inteles", a declarat, solicitat de cotidianul "Flux", ministrul adjunct de
Externe, Ceslav Ciobanu. Ceslav Ciobanu este de parere ca referirile la
pericolul aparitiei unor "tensiuni sociale" in cazul lichidarii raionului si
la declaratiile localnicilor care ameninta cu trecerea sub controlul
autonomiei gagauze sau a Transnistriei "sint de-a dreptul deplasate si pot
fi percepute ca o ingerinta in afacerile interne ale Republicii Moldova".
Potrivit ministrului adjunct de Externe, "statul moldovenesc manifesta
o grija permanenta fata de pastrarea identitatii national-culturale a
minoritatii bulgare, respectarea drepturilor acesteia si dezvoltarea
social-economica a localitatilor cu populatie preponderent bulgareasca.
Anume acest fapt a fost inalt apreciat si salutat de conducerea Bulgariei in
cadrul vizitei recente la Sofia a lui Petru Lucinschi, presedintele
Republicii Moldova, subliniindu-se loialitatea minoritatii bulgare statului
moldav si faptul ca ea constituie un pod de prietenie dintre Moldova si
Bulgaria
In aceste conditii, ministerul considera ca ambasadorul Petar Vodenski a dat
expresie unei opinii personale, care nu reprezinta pozitia Republicii
Bulgaria si isi exprima convingerea ca, indiferent de decizia finala a
Parlamentului Republicii Moldova cu privire la locul raionului Taraclia in
viitoarea structura administrativa a tarii noastre, relatiile bilaterale
moldo-bulgare vor continua sa se dezvolte cu acelasi dinamism, iar
contributia minoritatii bulgare la consolidarea si prosperarea tinerei
democra
ii moldovenesti va continua sa fie la fel de constructiva ca si pina in
prezent".

Presedintele Lucinschi are aceeasi pozitie ca si M.A.E.

Pozitia presedintelui Petru Lucinschi fata de afirmatiile ambasadorului
Bulgariei in Moldova, Petar Vodenski, privind problema includerii raionului
Taraclia in noua structura teritorial-administrativa a Republicii Moldova,
coincide cu pozitia Ministerului de Externe, a declarat seful Serviciului de
presa al Presedintiei, Anatol Golea. El a precizat ca, marti, presedintele a
dat indicatii M.A.E. sa ia atitudine pe marginea acestor declaratii. "Nu e
bine ca ambasadorul Bulgariei sa exercite presiuni a
upra adoptarii de catre Parlament a Legii privind reforma
teritorial-administrativa. Legislativul e pe cale sa discute acest act
normativ si sa ia decizia optima. Presedintelui si mie nu ne-a placut deloc
ca problema acordarii autonomiei raionului Taraclia a fost discutata in
Bulgaria", a mai spus Anatol Golea.

Ce-i cu MIG-urile, domnilor?

Miercuri, sub conducerea vicepresedintelui Legislativului, Iurie Rosca, a
avut loc sedinta comisiei speciale pentru reexaminarea materialelor
Guvernului si Procuraturii Generale privind deciziile luate pe marginea
raportului Curtii de Conturi, informeaza serviciul de presa al
Parlamentului. Aceasta comisie a fost instituita de Parlament la 1 octombrie
a.c., in urma examinarii informatiilor prezentate de Guvern si Procuratura
Generala privind cazurile de incalcare a legislatiei si sanctionarea persoa
elor vinovate de administrarea frauduloasa a resurselor materiale si
financiare a republicii in anul 1997, indicate in raportul respectiv al
Curtii de Conturi. Deputatii Grigore Eremei, Eugen G`rla si Vasile Soimaru
au subliniat necesitatea elucidarii modului de comercializare a celor 21
avioane de tipul "MIG-29" si a celor 2 de tipul "TU-154", a delapidarilor
din Fondul Social, din alte sectoare importante ale economiei nationale. La
propunerea deputatului Vadim Misin, s-a convenit sa fie creata o comisie
e ancheta, cu participarea expertilor in domeniu. De asemenea, s-a decis de
a crea grupuri mixte de deputati din diferite grupuri parlamentare, care sa
examineze cazuri concrete.

Reforma cere adoptarea, pina la vizita unei misiuni F.M.I., a inca unui
pachet de legi

Republica Moldova s-a angajat sa adopte, in urmatoarele doua saptamini, un
pachet de legi care vizeaza reformele, lucru care i-ar permite sa obtina de
la Fondul Monetar International transele retinute din creditul promis.
Declaratii in acest sens au fost facute luni, intr-o conferinta de presa
sustinuta de delegatia Moldovei, care a avut saptamina trecuta la Washington
negocieri cu F.M.I. si cu Banca Mondiala. Potrivit afirmatiilor lui Ion
Ciubuc, Guvernul spera ca toate legile necesare vor fi adopt
te pina la 28 octombrie, cind va sosi la Chisinau o misiune a F.M.I., care
va decide daca va acorda asistenta Chisinaului sau nu. Republica
nadajduieste sa obtina transele retinute din creditele promise de F.M.I., in
valoare de aproximativ 30 de milioane de dolari, de la Banca Mondiala - de
35 de milioane de dolari, precum si o asistenta speciala, din partea F.M.I.,
de 30 de milioane de dolari. Saptamina trecuta, delegatia Moldovei a avut,
la Washington, negocieri cu F.M.I. si cu B.M., si donatorii au decla
at ca republica poate miza pe reluarea asistentei numai in cazul in care va
adopta pachetul de legi vizind reformele. Guvernul s-a angajat sa revada
bugetul, reducind capitolul de cheltuieli al acestuia, sa efectueze reforma
asigurarii cu pensii si cea privind administratia publica locala, sa
privatizeze sectorul energetic si intreprinderea de stat "Moldtelecom".
Relatiile dintre Moldova si F.M.I. sunt stabilite printr-un acord pe trei
ani privind creditarea extinsa, in vigoare din luna mai 1996. In baza ac
stui acord, Republica Moldova a obtinut trei transe de credit in valoare de
52,5 milioane de dolari. In luna septembrie 1997, F.M.I. a inghetat
asistenta acordata Moldovei din cauza politicii economice nesatisfacatoare
pe care aceasta o promova. Reluarea asistentei din partea F.M.I. va da
posibilitatea de a se debloca finantarea din partea Bancii Mondiale in
cadrul unui credit de 100 milioane de dolari pentru sprijinirea
transformarilor structurale.

Parlamentul a votat, in lectura a doua, proicetul de Lege privind pensiile
de asigurari sociale de stat

In cadrul sedintei de miercuri, Parlamentul a votat in lectura a doua
proiectul de Lege privind pensiile de asigurari sociale de stat. Pentru
acest proiect de lege au votat 58 de deputati ai Aliantei pentru Democratie
si Reforme, iar impotriva s-au pronuntat 37 de deputati ai fractiunii
Partidului Comunistilor. In timpul dezbaterilor, deputatii au convenit
asupra virstei de pensionare, care, dupa cum se si prevedea in prima
lectura, va fi de 65 de ani pentru barbati si de 60 de ani pentru femei si
u discutat introducerea unor amendamante la unele articole ale legii.
Evlampie Donos, viceministru al Muncii, Protectiei Sociale si Familiei, a
mentionat ca proiectul de lege in cauza ocupa un loc destul de important in
preconizatele reforme in sfera activitatii sociale, de aceea deputatii
trebuie sa dea dovada de clarviziune la introducerea amendamentelor la lege.
Mai multi deputati din diferite fractiuni s-au pronuntat pentru includerea
in proiectul de lege a unor amendamente ce tin de: dreptul la pensii
l apatrizilor, vechimea in munca, angajatii in servicii cu risc sporit,
intocmirea unei liste aparte de pensionare pentru colhoznici si alte
probleme de acelasi ordin. Precum a mai declarat Evlampie Donos, unele din
punctele solicitate de deputati pentru a fi incluse in proiectul de lege,
privind pensiile de asigurari sociale de stat, vor fi prevazute in legile
care vor fi adoptate in sustinerea procesului de implementare a reformei
sistemului de pensionare, de aceea nu e cazul sa fie discutate la examinare
actualului proiect de Lege.

Comunistii si neincrederea

Fractiunea Partidului comunistilor a facut, miercuri, in sedinta in plen a
Parlamentului, o declaratie, prin care a propus sa se acorde vot de
neincredere Guvernului si sa fie format, in termen de zece zile, un Guvern
al Salvarii National. In declaratie se precizeaza ca starea de lucruri din
Moldova este apreciata drept catastrofala. "Populatia se afla in prag de
disparitie". Majoritatea oamenilor folosesc ultimele mijloace de existenta.
In preajma iernii, in republica exista pericolul foametei". Pe
fundalul neincrederii totale a populatiei fata de Presedinte si Parlament,
"pentru toti a devenit clara totala incapacitate de a solutiona problemele
economice si social-politice la toate nivelele puterii. Cei aflati la putere
sint preocupati de problema propriei existente. Iar actiunile periculoase
ale organului legislativ provoaca o si mai mare destabilizare in societate",
se arata in declaratia comunistilor. Fractiunea Partidului comunistilor
insista, de asemenea, de a se organiza, pina la sfirsitul anul
i, un referendum in problema reformei sistemului de pensionare si a celui
administrativ-teritorial. In cazul in care Parlamentul se va dovedi a fi
incapabil sa rezolve problemele expuse in declaratie, comunistii vor inainta
propunerea de autodizolvare a organului legislativ. In opinia lor,
Parlamentul actual nu mai poate activa cum a facut-o pina acum, "nu poate
merge impotriva poporului". In jumatate de an, Parlamentul si Guvernul
format de acesta nu au ameliorat situatia din tara, ci, dimpotriva, au adus-
in pragul catastrofei". "Au mai ramas de facut doar inca citiva pasi spre
prapastie si procesul de distrugere totala va deveni ireversibil", se
subliniaza in declaratia fractiunii comunistilor.

Cum se face "administrarea in scopuri personale a proprietatii statului"

si care e proprietatea "noastra, a tuturora", cind ea e a nimanui?

Acesti tovarasei se numesc: Rudenco, presedintele Complexului agroindustrial
Edinet, totodata - prim loctiitor al presedintelui Executivului raional
Edinet - el este figura principala si inspiratorul afacerilor dubioase;
Arman, directorul Agentiei de privatizare Edinet; Bejan, actualul director
al S.A. "Avicol-Blesteni"; Piguleak, cumnatul ex-prim-ministrului Sangheli
si... Scerbatiuk & Co...

Catre Presedintele Partidului Fortelor Democratice, dl Valeriu MATEI

Stimate domnule Vlareiu Matei, ma adresez Dvs. nu doar pentru ca sint un
simpatizant al partidului in fruntea caruia Va aflati, ci si pentru ca vad
in persoana Dvs. un om de suflet, cu un adevarat simt al raspunderii si
receptiv la nevoile oamenilor de rind. Problemele ce urmeaza sa vi le
comunic tin de activitatea conducerii Societatii pe actiuni
"Avicol-Blesteni" din raionul Edinet, nu fara implicarea directa a unor
persoane influente de rang raional si, chiar, a unor "omuleti" cu
antecedente pena
e.
In timpul guvernarii agrocomunistilor am urmarit, cu durere in suflet,
procesul de distrugere a S.A. "Avicol-Blesteni" si, impreuna cu conducerea
Asociatiei gospodariilor taranesti "Buna Vestire" si cu membrii
administratiei publice locale, am incercat sa punem stavila acestor acte de
samavolnicie, insa raspunsurile primite, in acest sens, atit de la Edinet,
cit si de la Chisinau, sint birocratice si, cum se mai spune - "in doi
peri".
Detinind functii de raspundere, sub pretextul promovarii reformei in
sectorul agro-industrial, agrocomunistii de la noi si-au creat o
infrastructura asemeni faimoasei "Cosa nostra", care activeaza, ce-i drept,
in stil moldovenesc, cu toata energia si nerusinarea, numai in scopul de a
distruge tot ce misca si de a se imbogati fraudulos pe seama celor ce
muncesc in sudoarea fruntii si care nu mai au parte de rodul muncii lor.
In anul 1993, de comun acord cu conducerea de atunci a fabricii avicole si a
gospodariei agricole "Moldova Suverana", am avut o intelegere orala privitor
la deschiderea unei brutarii in una din incaperile ruinate a fabricii
avicole, tot in scopul asigurarii cu piine a gradinitei, scolii si a
satenilor. Acest lucru ne-a reusit abia in anul 1997, doar dupa ce, timp de
trei ani, am reamenajat si am utilat localul cu cele necesare, pe care l-am
adus la conditiile corespunzatoare pentru o astfel de activ
tate. Insa, odata cu schimbarea conducerii, au si inceput neintelegerile,
punindu-ni-se bete in roate la tot pasul, desi, cu toata saracia, am
investit destui bani si in utilaj, si in reparatia localului propriu-zis,
fapt de care "cei satui" nu vor sa tina cont. Mai mult decit atit, recent,
am fost avertizati sa parasim incaperea inchiriata pe motiv ca nu achitam
taxa necesara, insa iar "le scapa" acestor omuleti faptul ca reparatia
capitala a cantinei (care e la balanta S.A.), efectuata de noi, costa. Si c
sta destul de mult. Oare banii cheltuiti in acest scop si munca depusa nu
recompenseaza plata pentru arenda?
Aici e cazul sa le mai spun o data, acestor oameni "de raspundere" fara
simtul raspunderii si dornici de "bani gata", ca noi nu avem bani si nici
sustinere de nicaieri, dar, tinem sa ni se faca dreptate, cu atit mai mult
cu cit nu urmarim scopul de a ne pricopsi din avutul statului, ci doar de a
ne intretine si noi familiile tot prin munca noastra.
Nici intentia de a instala o linie de crestere a curcanilor nu a avut sorti
de izbinda, pentru ca investitorii care s-au aratat disponibili, au sesizat
stilul birocratic de munca al celor cu pricina si, pentru ca nu au avut
acces la documentele necesare pentru desfasurarea activitatii, s-au retras.
Iata cum sint tratati intreprinzatorii de la sate, care si asa sint prea
putini pentru imensa munca ce se cere efectuata astazi in republica.
Vreau sa accentuez faptul ca cele relatate mai sus nu sint, in nici un caz,
niste probleme de ordin personal, ci e durerea comuna a locuitorilor acestor
doua localitati - Blesteni si Volodeni, iar o comisie parlamentara, trimisa
prin bunavointa (sau chiar la indicatia) Dvs., ar descoperi toate
dedesubturile faradelegilor care se mai comit aici. Taraganarea verificarii
activitatii S.A. "Avicol-Blesteni" le convine perfect acestor tovarasei care
se vad mereu in fotolii moi pe care, desigur, nu le meri
a.
Nu mai vorbesc de multimea de furturi dintre cele mai diferite, unele fiind
inregistrate si de catre politia raionala, dar care, oricum, au fost trecute
cu vederea de instantele de resort: 13 godaci, 200 de giste, nenumarate
bunuri materiale indexate la niste preturi derizorii si vindute/procurate ca
atare, printre care si o microcentrala electrica autonoma, o masina de
serviciu, doua cisterne de inox, magazinul din piata agricola din Edinet,
doua transformatoare electrice de tensiune inalta; afacer
cu prune, cu mere, furturi de materiale de constructie si aceasta lista
neagra ar putea continua la nesfirsit.
La adunarea de dare de seama si alegeri a S.A. "Avicol-Blesteni", care a
avut loc in 14 februarie 1997, a fost schimbata ordinea zilei, anuntata cu o
luna inainte, si incalcata legislatia despre "S.A.". Intrebarile referitoare
la activitatea suspecta a directorului Scerbatiuk erau "remodelate" si
intoarse astfel, incit "cel cu musca pe caciula" sa iasa basma curata, de ti
se parea ca "omul atit de abil" nu era insusi directorul Agentiei de
privatizare, ci un avocat bine platit. Desi adunarea nu a al
s conducerea S.A., lucru imposibil in asemenea situatii, eu, ca presedinte
al adunarii, am refuzat sa semnez procesul-verbal si din alte considerente,
inclusiv avind in vedere falsificarea, de catre director, a datelor. In
aceasta situatie, dl Scerbatiuk a gasit de cuviinta ca varianta cea mai
potrivita e "presiunea". Astfel, a venit deja la mine acasa pentru a-mi
propune sa semnez, totusi, procesul-verbal. Dupa ce am refuzat, mi-a zis "sa
nu caut pe dracu', daca mai vreau sa stau in sat". Ca sa vezi, pe l
nga toate, mai sint si amenintat ca voi fi alungat din sat...
Domnule V.Matei, am descris doar un singur caz ce tine de "administrarea in
scopuri personale a proprietatii statului", daca am putea sa-i spunem asa,
care inseamna proprietate "a noastra, a tuturor" si, totodata - a nimanui,
insa, din pacate, dupa cum bine stiti, nu e singurul de acest fel. De aceea,
raminem cu speranta ca veti interveni macar Dvs., deputatii din Fractiunea
P.F.D. a Parlamentului, incit, pina la urma, acest dezastru sa fie stopat si
legea va prevala asupra orgoliilor si intereselor
de clan ale agrocomunistilor.

Primiti asigurarile mele de profund respect si consideratie,
Liviu BELITEI,
comuna Blesteni, Edinet

De la marile monumente legislative nationale spre un nou Cod Civil al
Republicii Moldova

(Continuare din nr. 37 si 38 a.c.)

6. Din istoria
si tehnica elaborarii Codului Civil al R.Moldova

Parafrazind replica distinsei intelectuale din Estonia, data lui
M.Gorbaciov, ne intrebam si noi: poate fi pentru noi o mana cereasca
conglomeratul de proiecte de legi utilizate in procesul de redactare a
proiectului Codului nostru civil, neglijindu-se vechile legi moldovenesti?
Sa nu uitam ca am avut si noi monumente juridice importante, care ne-au
cirmuit viata timp de secole si care ne-au facut cinste.
Si acum, sa nu fim noi oare demni de stramosii nostri, de traditiile
noastre? Stramosii nostri au stiut sa-si pastreze demnitatea nationala. Sa
ilustram afirmatia in cauza doar cu doua exemple.
In primii ani dupa anexarea Basarabiei la Imperiul tarist, administratia
rusa a incercat in repetate rinduri sa influenteze autoritatile centrale sa
introduca in provincia de curind ocupata legile civile ruse, sub pretextul
ca, chipurile, in Basarabia nu exista legi, ca ele ar fi contradictorii.
Astfel, guvernatorul Basarabiei, Harting, numit in anul 1813 in locul
moldoveanului Sturza, se plingea autoritatilor centrale: "Ei (consilierii
administratiei provinciei - n.n.), folosindu-se de majoritatea voturilor lor
(Consiliul Suprem al Basarabiei era format din 5 membri numiti de Guvernul
de la Petersburg si din 6 reprezentanti ai nobilimii locale - n.n.), se
apara prin motivarea diferitelor obiceiuri neintelese de mine (era vorba de
obiceiul pamintului - n.n.) pentru dovedirea carora nu prezi
ta nici un act". (A se vedea: L.A.Casso, Dreptul bizantin in Basarabia, Ed.
Alexandru A.Terec, Iasi, 1940, p. 7, nota la pct. 1. Lucrarea a fost
tiparita in anul 1907 la Petersburg in ruseste si tradusa in rom`neste de
St.Gh.Berechet). E de mentionat faptul ca pina in anul 1825, Consiliul
Suprem era instanta suprema de judecata din Basarabia, iar hotaririle lui nu
puteau fi supuse recursului sau apelului in instantele superioare din
Petersburg.
Mitropolitul Basarabiei, Gavriil Banulescu-Bodoni, a reactionat prompt. Iata
ce-i scria tarului Alexandru I, Mitropolitul : "Al patrulea veac trece de
cind Moldova se ocarmuieste cu legile si regulamentele ei, si prin urmare
s-ar putea crede ca ea nu le-a avut si nu le are acuma? Oare nu exista
vechile obiceiuri moldovenesti si pravilele permanente? Oare nu exista
Pravilele lui Vasile Voda? Nu exista scoase la diferite vremuri legile
Voievozilor, uricele si testamentele? Oare nu se judeca toate ches
iile pe baza legilor lui Justinian si alti imparati bizantini? Care calomnie
mai mare ni se poate aduce noua in situatia noastra de astazi". (A se vedea:
Andrei Radulescu, Dreptul rom`nesc in Basarabia, p.11, Comunicare facuta in
sedinta publica a Academiei Rom`ne, la 3 iulie 1942, si publicata in
Memoriile Sectiunii Istorice, seria III, Vol. XXV, memoria 13. In Biblioteca
Facultatii de Drept a Universitatii Bucuresti lucrarea e depozitata la cota
nr. 47670).
Tot pe criteriul national a fost pus accentul si de catre P.Manega atunci
cind a elaborat "Proget de Code Civil pour la Bessarabie". In discursul
preliminar al proiectului, el mentiona: "Aceste provincii (Muntenia si
Moldova - n.n.) sunt bogatele mostenitoare ale tuturor tezaurelor de legi pe
care le aveau Roma si Bizantul." Si tot acolo: "Codul Basarabiei, trebuie sa
cuprinda legile si obiceiurile tarii. Conformindu-ne, ne-am adus aminte ca
nu e vorba de a da provinciei instructiuni noi, cit de per
ecte ar fi ele dealtminteri, dar ca trebuia adunate legile existente." In
concluzie, Manega subliniaza ca, in vederea imbinarii traditiei (a
obiceiului pamintului si a vechilor legi moldovenesti -n.n.) cu inovatiile
legiuitorilor inaintati si necesitatile actuale ale dreptului, redactorii
Codului au pornit de la urmatorul principiu - aceasta imbinare este admisa
daca vechile sau noile norme sint: legale, morale si nationale. (Discursul
preliminar a fost publicat in: V.Erbiceanu, Legiuiri locale Basarabene,
p.cit., p.CXXXI).
Acestea si multe altele asemenea _batalii_ pentru aplicarea in continuare a
vechilor legi moldovenesti, au determinat autoritatile din Petersburg sa nu
le abroge pe tot parcursul dominatiei rusesti in Basarabia (1812-1918).
A (au) procedat redactorul (redactorii) proiectului nostru- la fel ca cei ce
au elaborat Codul francez, cel german sau cel al Basarabiei? Adica: au fost
adunate si studiate toate legile vechi moldovenesti, cunoscute noua de-a
lungul istoriei, ca sa se elaboreze Codul Civil?
S-ar obiecta ca vechile legi moldovenesti ar fi un izvor de inspiratie
depasit, putin util pentru redactarea unui Cod Civil pentru rascrucea
secolelor XX-XXI. Nu credem ca e asa, pur si simplu, problema trebuie pusa
altfel. Consultarea vechilor legi rom`nesti trebuie facuta pentru stabilirea
masurii in care noile reglementari europene se afla in concordanta cu
principiile si cu normele juridice aplicate de veacuri la noi, cu "obiceiul
pamintului". Daca s-a luat ca sursa de inspiratie unul sau mai mu
te proiecte, ceea ce trebuia sa se intrebe comisia este: cit de mult se afla
in concordanta sursele de inspiratie cu vechile legi moldovenesti, cu
obiceiurile moldovenilor? Nu avem dreptul sa rupem cu istoria, cu cultura
juridica, cu traditiile noastre.
Consideram ca, de fapt, asa procedeaza toti legiuitorii (noi ne-am referit
doar la legiuitorul francez si la cel german): un Cod Civil se redacteaza in
baza principiilor dreptului national, aduse in concordanta cu legislatia
europeana si cu realizarile stiintifice ale doctrinei. O lege este
respectata si usor de aplicat in justitie cind ea se bazeaza pe niste
principii juridice cunoscute poporului, cind se tine cont de ceea ce se
cunoaste de secole si de milenii.
Oponentii acestei idei pot sa reproseze ca situatia social-economica nu ne
permite un asemenea "lux", iar pentru urgentarea transformarilor pe care ni
le-am propus si pentru reglementarea noilor relatii juridice si
social-economice se impune adoptarea cit mai urgenta a Codului Civil. Din
acest punct de vedere, eventualii oponenti au dreptate: e absolut necesar un
nou Cod Civil.
Credem insa ca starea social-economica a Germaniei sau a Frantei la momentul
inceperii redactarii Codului lasa de dorit. Si, totusi, nemtii si francezii
au tinut cont de adagiul latin "Festina lente".

B) De ce sint absenti in Comisie specialistii din Rom`nia?

Redactarea si expertiza proiectului de catre unii savanti din Europa, asa
cum prevede Decretul Prezidential, este o masura ce asigura Codului un inalt
grad stiintifico-practic. Savantii europeni isi spun cuvintul in ceea ce
priveste modul de redactare a Codului, in ce masura este el in concordanta
cu legislatia europeana si cit de bine sint reglementate o problema sau alta
din proiect din punctul de vedere al dreptului european. E o masura absolut
necesara: nu putem redacta Codul Civil fara a tine c
nt de legislatia europeana si de realizarile stiintifice ale doctrinei.
Cu toate acestea, cautam specialisti prin capitalele europene si uitam ca
avem si noi experti capabili sa ne testeze lucrul. Peste Prut exista
personalitati care sint in masura sa faca o expertiza impecabila a
proiectului. De ce sa nu ne ajute ei la redactarea unui proiect de Cod
Civil, bazat tocmai pe principiile dreptului national, la care ne-am referit
si pe care ei le cunosc perfect. Au fost ei oare invitati?
Consideram ca ar fi o onoare pentru noi, sa fie inclus in comisie sau cel
putin sa primim un aviz al proiectului din partea membrului Consiliului de
Administrare a Institutului de Unificare a Dreptului Privat (UNIDROIT), cu
sediul la Roma, a marelui civilist, academicianul, Doctor honoris causa a
Universitatii de Stat din Moldova si al multor alte universitati europene,
Tudor R.Popescu. In Rom`nia activeaza si alte mari personalitati in stiinta
dreptului privat, recunoscuti departe de hotarele tarii
acad. Ion P.Filipescu, prof.doc.Octavian Capatina, prof. doc.Stanciu
D.Carpenaru, prof. doc.Francisk Deak, prof.doc. Corneliu B`rsan - daca e sa
amintim aici doar citeva nume de la una din facultatile de drept - cea din
Bucuresti. Insa lista poate fi completata si cu multe alte personalitati
rom`ne in domeniul dreptului. Odata ce am acceptat asistenti si experti in
problema Codului Civil din mai multe tari europene, credem ca este normal
sa-i invitam si pe cei care ne cunosc mai profund izvoarele dreptului

C) Proiectul Codului Civil e pe lista Parlamentului pentru adoptare. Se
intentioneaza a-l pune in aplicare cu incepere de la 1 ianuarie 1999

Cunoastem graba cu care au fost adoptate la noi mai multe legi in Parlament.
Amintim doar citeva: Legea cu privire la antreprenoriat si intreprinderi,
vechea reglementare a societatilor pe actiuni, Legea falimentului, Legea cu
privire la activitatea gospodariilor taranesti (de fermier) si alte citeva
legi au fost adoptate in sedinta Parlamentului din 3 ianuarie 1992, fara
avizul prealabil al specialistilor. Consecintele grabei privind aplicarea
lor se simt si se vor mai face simtite. Tocmai din cauz
reglementarii insuficiente a materiei, unele dintre aceste legi au fost deja
abrogate.
Asemenea lucru se va intimpla si prin punerea in aplicare a Codului Civil
daca nu va fi supus unei analize aprofundate din partea specialistilor. Ne
putem noi permite modificarea continua sau chiar abrogarea imediata a
Codului Civil de care avem nevoie pentru o perioada mai mult sau mai putin
indelungata?
Pe linga faptul ca unui asemenea Cod Civil, incropit in graba, ii vor lipsi
cu siguranta unele "mici elemente insemnate", punerea lui in aplicare, asa
cum se preconizeaza, ar crea un dezechilibru in viata juridica a R.Moldova.
Am aratat deja cum Codul Civil german a fost pus in aplicare dupa mai bine
de trei ani din momentul adoptarii. Inca un exemplu, de data aceasta - de
peste Ocean. Canada a adoptat un nou Cod civil in anul 1991, dar l-a pus in
vigoare abia la 1 ianarie 1994. Lista exemplelor poa
e fi continuata. Asemenea "taraganari" se fac cu un dublu scop: legiuitorul
pregateste baza juridica privind aplicarea lui, pregateste jurisprudenta,
dar si populatia.
Argumentele invocate ne determina sa propunem Forului Legislativ suprem al
R.Moldova urmatoarele:
a) crearea unei (noi) Comisii care ar avea misiunea de a aduna toate legile
vechi moldovenesti si redactarea unui studiu privind principipiile ce au
stat la baza elaborarii lor si aplicarea acestor principii in redactarea
Codului nostru Civil;
b) adoptarea proiectului elaborat de catre Comisia de experti si publicarea
lui pentru dezbateri pe un termen de cel putin 2-3 ani este singurul mijloc
de a asigura Codului Civil un inalt grad stiintific, practic si national;
c) formarea unei Comisii permanente, compuse din personalitati de vaza ale
stiintei din R. Moldova, din Rom`nia, din alte state, care ar avea misiunea
sistematizarii opiniilor asupra proiectului si redactarea finala a Codului
Civil;
d) redactarea de catre o comisie alcatuita din juristi, istorici, etnografi,
alti specialisti a unui studiu privind normele obiceiului pamintului
cunoscute anterior, pastrate si actualmente, in vederea implementarii lor in
proiect;
e) in scopul de a-i pune la curent pe cei care vor dori sa participe la
dezbateri asupra proiectului, precum si pentru satisfacerea unui interes
general-istoric consideram necesara publicarea, intr-un volum aparte, a
vechilor legi rom`nesti, precum si a proiectului lui P.Manega.
E drept: timpul ne preseaza, dar sa nu uitam, totusi, de maxima "Festina
lente"... adica - "Grabeste-te incet".

Mihai TASCA,
doctorand la Facultatea de Drept a Universitatii
Bucuresti

Nota Redactiei: Materialul de mai sus a suscitat interesul unor cititori -
atit specialisti in materie, cit si oameni ce s-au ciocnit cu "splendorile"
Codului Civil (inca sovietic) al R.Moldova. E firesc ca ei se intreaba, cum,
de altminteri, ne intrebam si noi, redactorii de la MESAGERUL:
Care sint izvoarele de inspiratie in redactarea proiectului noului Cod Civil
al R.Moldova?
In ce stadiu se afla, totusi, munca asupra acestui important act normativ?
Ce ne poate raspunde Comisia pentru finalizarea Codului Civil la aceste
intrebari, dar si la altele, pe care le pune autorul nostru in articolul pe
care l-am inserat in trei numere consecutive?

(Va urma)