MESAGERUL feb 13 partea 1

[mesagerul]

ultimele 2 postinguri au fost facute in greseala - ignoratile.

partea 2-a din februarie 13 nu poate fi trimisa deocamdata din
cauza unor probleme tehnice cu textul

-----------------------------------------------------------------------

MESAGERUL _ Nr.6 (195) 13 februarie 1998
Partea I
Puterea a inteles, in sfirsit, ca, prin nereforma, e pusa in pericol
securitatea statului.
Dar da vina tot pe Opozitie
De la o haba de vreme, conducerea executiva da semne evidente ca e
preocupata, in sfirsit, de necesitatea promovarii reformelor in sectorul
agrar. Dupa o activitate, mai curind aidoma unei stingace griji parintesti,
de a lichida orice fel de datorii posibile, facind, in paralel, altele, iata
ca, spre sfirsitul mandatului, tot fortat de Occident si de "noul val",
Guvernul se angajeaza in improprietarirea taranilor si de executarea
Bugetului, dupa o modalitate stranie, dupa atita amar de nereforma.
Spuneam, anterior, ca la sate incepe decolectivizarea in masa, dupa
ce de exact aceasta a fost invinuita mai inainte Opozitia. Vedem, aflindu-ne
in teren, ca procesul se face sui generis: se incearca aservirea
taranilor-cotasi prin impunerea unor noi conditii contractuale cu conducerea
de neclintit a S.A.-kolhozurilor, care "le explica" taranilor urmatoarele:
daca vreti sa ni se dea credite, trebuie sa semnati cu noi niste contracte,
prin care va obligati sa nu parasiti timp de cinci ani societatea
e actiuni, iar "noi" - sa ne batem capul sa asiguram S.A.-ul cu cele
trebuincioase, in primul rind cu combustibil. Pe de alta parte, vazindu-se
ca terenul arabil, care nu a fost repartizat, desi exista atitea cereri din
partea taranilor pentru a-si lua cota de teren echivalent si cota valorica,
ar putea ramine in paragina, si seful statului propune sa se caute
posibilitati pentru prestarea de servicii tuturor agentilor economici - fie
ca e vorba de colhozuri, de societati pe actiuni, de asociatii de gospoda
ii taranesti sau de tarani improprietariti si neasociati. Intrebarea noastra
este daca, dupa ce taranii au batut atita drumurile si nu si-au obtinut,
conform legii, cota valorica, nu ar fi cazul sa li se lucreze, in acest an,
fara bani, terenurile? Credem ca folosul ar fi mai mare si s-ar mai curma -
citusi de putin - eventualitatea unor noi jecmaniri din partea celor cu
mijloacele tehnice pe mina. Ca doar acestea apartin tuturor, nu sefilor,
precum acestia le-au tot dat de inteles sarmanilor. De aceea, o c
mpensare, credem, pentru toate nedreptatile, care se comit si se vor mai
comite, ar fi nu numai binevenita, dar si absolut necesara.
Prin nepromovarea pina acum a reformelor la noi - atit in
agricultura, cit si in industrie - s-a ajuns sa fie pusa, intr-adevar, in
pericol securitatea economica si chiar securitatea generala/politica a
statului. Cunoastem ca, in teren, lucratorii organelor de securitate se
ocupa ceva mai intens acum si de semnalele privind fraudele la marile
unitati de productie, ai caror sefi fura pe un cap impreuna cu sefii
executivelor si cu gastile acestora. Sumele sint de milioane de... dolari.
Vorbea adineaor
si seful statului despre atitudinea neglijenta fata de achitarea datoriilor
la buget: desi Parlamentul a adoptat Bugetul pe anul 1998 cu o luna in urma,
nici conducatorii economici, nici autoritatile locale nu au elaborat inca un
plan de executare a bugetului pe ramuri, pe raioane separate, precizind ca
"organele puterii locale ar trebui nu sa cerseasca mereu alocatii
suplimentare, ci sa-si achite datoriile fata de Buget".
Pentru noi nu e nici o dificultate in a raspunde la intrebarea cine
ar avea nevoie de un asemena plan? Infractorii si tilharii - se stie - isi
au planurile lor si nu le prea vine la socoteala sa plateasca datoriile la
Buget. Situatia, insa, devine tot mai grava, caci, prin inactivitatea si
impotenta de pina acum Guvernele antireformatoare nu au promovat interesele
statului, ajungindu-se la o societate de oameni saraciti. Cu referire la
Sangheli ar fi chiar prea dulce sa spunem "inactivitate". Mai po
rivit ar fi cuvintul "diversiune". Dar in privinta actualului Guvern, credem
ca acesta si-ar fi putut activiza organele ce "stau de straja securitatii
statului", care sa descopere pe parcursul unui an o sumedenie de fraude
mascate. Asa cum e cazul Drochia, unde au fost intentate dosare penale
pentru tranzactii ilicite cu banii ce si-i asteapta pensionarii si
bugetarii, sau cazul "Cristal" din Cupcin-Edinet, cum sint deturnarile de
energie electrica cu implicarea unor factori decizionali de mare calibru.
Ace
te lucruri au inceput, insa, a iesi la iveala abia acum. Oare de ce?
Pentru ca sintem in campanie electorala. Lupta dintre mafii se
inteteste. E o lupta acerba, cei obisnuiti cu furatul avind nevoie sa-si
protejeze "economiile", iar ceilalti, cu unele pirghii pierdute, - jinduind
recapatarea acestora. De aceea, nici unii, nici altii, nu trebuie crezuti.
Cit priveste, insa, situatia de la sate, cumpana taranilor - folositi din
cauza neinformarii lor intr-un mod obraznic, e mult prea mare si, teama-ne
e, ca, sarmanii, vor fi din nou inselati. Inclusiv in scop electoral
Am auzit ca, saptamina trecuta, la Riscani, premierul Ion Ciubuc a
dat dur in P.F.D., calificindu-i pe membrii formatiunii noastre drept
incompetenti si aratindu-se nemultumit ca acestia scotocesc prin toata
republica. Uite tu necaz pe capul guvernantilor! Adica, un partid de
Opozitie, care nici macar acces la mijloacele de informare publica nu are,
ii incurca - sa vezi! - Guvernului sa-si faca treaba. In timp ce, exact
deputatii acestui partid se tot straduiesc de vreo sapte ani, cutreierind
satele
sa-i ajute pe tarani in procesul LEGAL de improprietarire. Spre deosebire de
organele executive de toate nivelurile, care nu au facut in toti acesti ani,
decit sa stopeze procesul, sa-i impiedice, ilegal, pe tarani sa devina
liberi. Ne pare rau, domnule inca prim-ministru, dar noua, cei de la P.F.D.
si de la MESAGERUL, am pus - prin ce am putut - umarul la depistarea si la
mediatizarea cazurilor de stopare a reformelor, de nerespectare a legilor,
in primul rind in privinta drepturilor taranilor. Ba chiar a
incercat sa va retinem atentia asupra lipsei de reactie - in suficiente
cazuri - la asemenea sesizari. Asta pentru ca am dorit sa facem macar ceva
impreuna, caci, credem, nu sinteti, totusi, un Sangheli.
Si ca sa o incheiem. Daca o campanie electorala inseamna pentru
inaltii functionari o iesire, total admonestabila, din baieri, exista o cale
din doua, ca sa vorbim nu numai de respectarea legii, dar si de niste rigori
deontologice ale purtatorilor de Putere - ori va parasiti postul si faceti
agitatie electorala, ori lasati sa va faca aceasta campanie altii si nu mai
umblati - ca Snegur, Lucinschi si Sangheli - cu false "vizite de lucru". In
caz contrar, ne pare rau, dar, reafirmam, cu tot regretul -
nu e nici o diferenta intre voi.
Vitalia PAVLICENCO

Declaratie
In conformitate cu art.38 alin.(1), din Codul Electoral, Partidul
Fortelor Democratice declara ca, in contul electoral al P.F.D., au fost
transferate, cu titlu de donatii, mijloace financiare de la urmatoarele
persoane fizice - candidati pe lista P.F.D. pentru alegerile parlamentare
din 22 martie 1998: Valeriu Matei - 2000 lei; Vasile Nedelciuc - 2000 lei;
Alexandru Mosanu - 2000 lei; Nicolae Dabija - 2000 lei; Nina Ilascu - 2000
lei (pentru Ilie Ilascu); Vasile Soimaru - 2000 lei; Vitalia Pavlicenc
- 2000 lei; Oleg Stratulat - 2000 lei; Anatol Dubrovschi - 2000 lei; Valeriu
Frumusachi - 2000 lei; Victor Captari - 5000 lei.
Nu sint muste, cite caciuli
Mafia energiei electrice moldovenesti a impinzit Europa. Ba chiar mai mult
Dezvaluirile senzationale de ultima ora in legatura cu tranzactiile
necurate si exportul ilegal de curent electric peste hotarele republicii (in
Bulgaria, Romania, Ucraina, Rusia si nu numai) a pus in alerta intreg
Guvernul R.Moldova. Se spune ca unii bieti demnitari de la Ministerul
Economiei si de la cel al Finantelor, dar si altii, inalti in rang (toti -
cu musca pe caciula) mai ca au avut atac de cord. In legatura cu "starea de
urgenta" din sfera energeticii si a sustragerilor de milioane de do
ari din vistieria statului, saptamina trecuta, la cererea Bancii Mondiale, a
fost convocata o sedinta ad-hoc, in care s-a pus in discutie demiterea lui
Ikonikov din functia de director al companiei "Moldenergo", mai bine zis -
"Moldtranselektro". Cel mai curios e ca, aceiasi demnitari (cu musca pe
caciula), vor sa-l impinga in aceasta functie pe Cusnir, ex-director-adjunct
al lui Ikonikov, directorul reprezentantei "Neftegazgroup" in R.M. No
pasaran, zicem noi, deoarece, recent, la cererea Judecatoriei ec
nomice, a fost sechestrat patrimoniul Companiei "Neftegazgroup" in suma de
10 milioane USD, iar "musca" de pe caciula lui Cusnir, in semn de protest,
nu vrea sa paraseasca locul caldut, cucerit cu atita greu.
Revenind la cele relatate in numarul trecut al MESAGERUL-ui,
precizam ca, printre cei implicati in afacerile dubioase de la "Moldenergo",
nu figureaza dl Adrian Usatii, ex-directorul Companiei "Teleradio Moldova",
in prezent lider al Aliantei Civice pentru Reforme ("Furnica"). Figureaza
alte "muste" si alte "furnici", precum sint Valeriu Usatii, directorul
general al Companiei "TWT", Ion Gutu, viceprim-ministru, Valeriu Chitan,
ministrul finantelor, A.Panov, director general al C.T.I. "Print", M.P
pov, fostul ministru de externe, s.a.
Ca sa nu speriem caracatita energiei electrice moldovenesti, cu
ramificatii in Europa si peste Ocean, vom reveni la subiect, cu noi
documente, mult mai date dracului decit cele date publicitatii de catre
Curtea de Conturi.
Tamara GORINCIOI

Supranumita Maricica, sau Momeala pentru alegatori
De ce, oare, tac guvernantii?
In zilele acestea, atit de triste, nici sa-mi treaca prin gind ca
cineva se gindeste si la mine. S-a dovedit, insa, ca nu e chiar asa. Spre
sfirsitul anului trecut, ma suna fostii colegi de munca si ma anunta ca
trebuie sa fiu miine la ei, pentru a primi un mic cadou cu ocazia
sarbatorilor de iarna. Intrucit m-au luat prin surprindere, le-am spus ca nu
pot miine, dar ca o sa merg poimiine. "Nu e frumos sa refuz cadoul" - m-am
gindit, cu atit mai mult cu cit mi-l ofereau la fostul meu loc de munca. A
fi fost de neinteles ca, in zilele noastre, un pensionar sa nu accepte un
dar.
In ziua stabilita, mi-am facut aparitia acolo unde am lucrat. Toti
erau foarte precipitati. Nici nu am apucat sa schimb o vorba cu ei. Am luat
cadoul, fara a-l admira in prezenta tuturor, si - pe aici mi-a fost drumul.
Cind ajung acasa, desfac cu grija pachetul si, in acel moment, cade o hirtie
nu prea mare (o anexez la scrisoare). O ridic. Simt cum ma strapunge din ea
privirea dnei Marina Livitchi, deputat in Parlament, fractiunea P.D.A.M. Iar
pe fotografie era scris negru pe alb: "Doamne! Ajuta fi
care familie, fiecare copil, tuturor noua..."
In loc de Marina, e scris cu majuscule "MARICICA LIVITCHI,
Fondatorul si Presedintele de onoare al Fondului pentru ocrotirea copiilor
invalizi-orfani din Moldova, Liderul Partidului Dreptatii Social-Economice
din Moldova". "De ce Maricica, si nu Marina?" - m-am intrebat, dupa care
m-am linistit, cu gindul ca acum e la moda ca cele mai de seama
personalitati, indeosebi din lumea interlopa, sa aiba un supranume, cum ar
fi, sa zicem, Galatus sau Foaie Verde. Si doamna deputat cu ce-i mai rea?
Poate fi
i un alt motiv: Maricica e mai aproape de Maria, apoi de Fecioara Maria.
Cine stie ce idei au calauzit-o? Faptul ramine, insa, fapt.
Greselile elementare din textul ce urma mi-au intrerupt firul
gindului si m-au facut sa ma concentrez asupra altor chestiuni: de ce unor
elevi, care si-ar permite asemenea libertate la scris, li s-ar da nota 1 sau
2? De ce, in statul nostru mic, un deputat sau o alta persoana sus-pusa isi
permite sa tirajeze un text agramat? De ce, in aceste conditii, atitia
filologi, jurnalisti si alti oameni carturari stau fara de lucru? De ce?
Unde s-a vazut ca intr-o tara civilizata o scrisoare cu antet sau un d
cument cu stampila sa contina greseli elementare sau sa fie scris astfel
incit sa-l citesti si sa nu intelegi ce a vrut sa spuna persoana care l-a
semnat?
Marele Eminescu sustinea ca "limba, alegerea si cursivitatea
expresiunii in expunerea vorbita sau scrisa e un element esential, ba chiar
un criteriu al culturii. Din vorbirea, din scrisoarea unui om se poate
cunoaste gradul sau de cultura...". Despre ce grad de cultura poate fi vorba
in cazul dat? Dna Maricica, precum ii place sa se numeasca, considera ca
presedintele de onoare al unui fond sau liderul unui partid nu are nevoie de
nici un gram de cultura. Cu parere de rau, opinia aceasta are sustina
ori printre demnitarii din instantele supreme ale statului.
Consider ca e timpul ca toti oamenii alesi sau promovati in functii
de conducere sa aiba un "element esential" de cultura, nu sa tot aiba nevoie
de redactori, iar daca deocamdata sint asa cum sint, sa fie mai ingaduitori
si sa nu-i insulte pe cei care le spun ca pe aici sau pe dincolo nu e corect
sau nu e clar. Teoria ca seful sau specialistul nu e obligat sa cunoasca
gramatica, trebuie inmormintata - odata si pentru totdeauna. Si, cu cit mai
repede, cu atit mai bine.
Un moment potrivit pentru asa ceva ar putea fi si actualele alegeri,
daca ele nu ar fi in baza listelor partidelor. Printr-un vot bine chibzuit,
oamenii de buna credinta ar putea pune o bariera de netrecut in calea celor
agramati, ce nu pot nici vorbi, nici scrie corect. De la cine sa invete
oamenii simpli arta de a vorbi si a scrie frumos, daca nu de la deputati si
de alte persoane cu functii de raspundere?
In continuare, sa trecem, insa, la continutul "documentului"
propriu-zis. Oare copiii invalizi si orfani din R.Moldova sint asigurati
deja cu toate cele necesare? Nu mai au nevoie de nimic? De ce produsele
destinate lor se distribuie oamenilor maturi, celor cu miini, cu picioare si
cu cap? Vrei, nu vrei, ajungi la concluzia ca acest mic cadou nu e unul
obisnuit, ci un cadou electoral, menit sa-i cumpere in mod nerusinat si
ieftin pe alegatori.
Dupa cum se stie, primul pas, facut de catre majoritarii
agrocomunisti, cind au venit la putere, a fost demiterea din serviciu a unui
mare numar de persoane ce nu le erau pe plac. Lucru acesta nu s-a facut
deschis, dar s-au gasit diferite pretexte. Printre acestia am fost si eu,
desi pina la implinirea virstei de 60 de ani, trebuia sa mai lucrez. Astfel,
intr-o buna zi, m-am trezit somer. Ce era sa fac, daca nu-mi gaseam de
lucru? Am iesit la pensie inainte de termen. Asa ceva s-a intimplat si cu al
ii, adica numarul pensionarilor a fost majorat in mod artificial.
Nu au fost pe placul agrocomunistilor nici unii conducatori de
intreprinderi. Dar, intrucit erau majoritari in Parlament, au transat
problema foarte simplu. Multi conducatori capabili si priceputi au fost
inlocuiti cu oameni ce nu au putut face fata functiei, de aceea
intreprinderi mari si mici s-au pomenit inchise, iar mii de oameni - in
mijlocul drumului, fara mijloace de existenta. Din cauza unor asemenea
actiuni nechibzuite numarul celor ramasi pe drumuri a crescut considerabil.
Ca sa scape acum de raspunderea pentru asemenea actiuni, multi
deputati "majoritari" au creat diferite organizatii. Asa a procedat si dna
Marina Livitchi, formind un partid, cu ajutorul caruia doreste sa induca
lumea in eroare si sa ajunga din nou in Parlament. In locul salariilor pe
care oamenii trebuiau sa si le primeasca, de cind au ramas fara lucru, ea le
propune cite un mic cadou. Adevarata momeala pentru alegatori!
In ultimul timp, anumite forte politice au transformat-o pe dna
Marina Livitchi in Maica Tereza sau in Printesa Diana a Moldovei. Oamenii ei
impart cadouri prin satele si orasele noastre. Ne intrebam: de unde atitea
produse? Ce forte o sponsorizeaza? De ce Puterea nu reactioneaza la aceasta
in nici un fel? Sau, poate, interesul poarta fesul!
Cu regret, la crearea acestui chip odios si-au dat concursul si fete
bisericesti din Moldova, Televiziunea de pe dealul Schinoasei, alte
institutii. La sfintirea Clopotnitei Memoriei din fata Catedralei, in
centrul Chisinaului (18 ianuarie 1998), ea a fost prezentata spectatorilor
ca o icoana din acest lacas sfint. Dar Dumnezeu e mare. Si sper ca
alegatorii vor fi in stare sa decida destinul listei candidatilor, printre
care se afla si Marina Livitchi, supranumita Maricica.
Oameni de buna credinta, fiti numai ochi si urechi! Asa persoane
"ilustre" au fost incluse in listele mai multor partide si blocuri. Ele nu
sint decit niste laturi electorale, intinse in calea domniilor voastre.
Daroria fiecarui alegator e de a le descoperi pina la alegeri si de a lua
decizia cuvenita la 22 martie 1998.
V.SCURTU,
pensionar

Sa-i acordam P.F.D.-ului votul nostru de incredere!
Traim vremuri ale minciunii, ale urii, ale dorintei acerbe de
inavutire. Batrinii isi asteapta cu sufletul la gura pensia mizera, iar
tinerii arata tot mai multe semne de oboseala si de indiferenta. Restul
populatiei, care constituie majoritatea ei, se zbate pentru a supravietui:
care muncind zi si noapte, pina la extenuare, care furind cit poate mai
mult.
Cind saracia continua sa ne faca ravagii in viata, iar
criminalitatea creste pe zi ce trece, se simte nevoia unei reconsiderari, a
unei ordini, as spune, in conducerea statului nostru. De aceea, in pragul
alegerilor, as vrea sa-i indemn pe toti studentii sa fie cit mai realisti in
optiuni. E necesar sa avem la conducere oameni tineri, necorupti, cu o
pregatire excelenta in domeniile-cheie ale dezvoltarii economiei si a
culturii, capabili sa corecteze legislatia. E adevarat ca in R.Moldova
nebastinas
i constituie peste 30 la suta, dar, totusi, majoritatea o formeaza
moldovenii, cei lipsiti, cu cruzime, de aproape doua secole, de drepturile
lor elementare de a se manifesta ca parte a natiunii romane, ce a tinut
piept tuturor vicisitudinilor istoriei. Poporul nostru a aratat dintotdeauna
intelegere, bunavointa si toleranta fata de conlocuitorii nostri de alte
etnii. Pentru apropierea lor, pentru ca ei sa nu fie niste straini in
republica ai carei cetateni sint, statul, intreprinderi si organizatii au
aloc
t sume colosale de bani, ca sa invete cit de cit romana. Din pacate, insa,
eforturile s-au dovedit a fi, deocamdata, zadarnice: in librarii si in
biblioteci se prafuiesc, fara a fi intrebate si utilizate, manuale,
dictionare, ghiduri de conversatie si alte genuri de literatura, marea
majoritate a rusolingvilor ignorind, sfidind si chiar boicotind legile
privind limba de stat a R.Moldova, adoptate inca in 1989. In timp ce lideri
ai diferitelor organizatii numite culturale, dar, de fapt, - profund
politizate,
prosovietice si antiromanesti -, trimbiteaza despe o imaginara incalcare a
drepturilor lor! E regretabil ca unele miscari, partide si personalitati
politice din R.Molova, care se dau drept aparatoare ale intereselor
nationale, trec nepasator pe linga agresivitatea numeroaselor organizatii
sovine ale rusolingvilor, razboindu-se, in schimb, cu adevaratii promotori
ai ideilor democratice si patriotice, cum sint liderii si membrii Partidului
Fortelor Democratice. Cred ca aceste forte sovine si prosovietice, car
le aduc daune morale incomensurabile bastinasilor din R.Moldova, trebuie
puse la punct, o atare activitate - curmata prin lege, iar liderii lor -
trasi la raspundere penala. Or, pentru aceasta trebuie sa avem o legislatie
corespunzatoare, ce poate fi adoptata doar de un Parlament capabil sa apere
valorile autentice ale democratiei, dar si pe cele nationale.
Dupa cum exista corpuri rau conducatoare de electricitate, tot asa
exista oameni incapabili sa faca fata functiei de parlamentar si raspunderii
pe care o comporta aceasta activitate, cu totul specifica. Abia a inceput
campania electorala si, deja, in mica noastra republica, au iesit la
suprafata o groaza de persoane dornice de a deveni deputati in viitorul
Parlament. Toti promit marea si sarea, declarindu-se drept cei mai aprigi
aparatori ai poporului... Daca, insa, le studiezi programele ce si le p
opun pentru realizare in urmatorii patru ani, intelegi ca foarte multi
urmaresc numai scopuri personale sau de clan.
Cunosc Programul Partidului Fortelor Democratice, ce impresioneaza
prin realismul sau si grija sincera pentru omul de rind si natiunea noastra
in ansamblu.
Dragi colegi, sintem un popor de oameni credinciosi, buni la suflet,
dar, totodata, desconsiderind orice exaltare bolnavicioasa legata de ideile
comuniste si internationaliste, in sensul mult prea trist, pe care il
cunoastem cu totii. De aceea, va indemn sa veniti cu Partidul Fortelor
Democratice, pentru ca, prin voturile noastre, sa punem in capul mesei
dreptatea, remunerarea taranului ce face piinea, dar care nu are bani sa o
cumpere, pe cea a muncitorului producator de bunuri, fara de care nu put
m trai omeneste, respectul pentru munca intelectualului, a businessmanilor,
pentru care libera initiativa e o sincera pornire de a contribui la
dezvoltarea tarii si la scoaterea oamenilor din mizerie. Retineti, dragi
colegi, ca acei candidati din partea P.F.D., ce vor deveni deputati, vor
lupta pentru conditii mai bune de studii, sa ne putem afirma, in viitor, ca
specialisti cu adevarat utili mult patimitei noastre natiuni.
Viorel BURLACU,
student la Universitatea Pedagogica de stat
"Ion Creanga" din Chisinau

De ce, totusi, parlamentarii C.D.M. nu si-au ridicat premiile???
- Mircea Snegur si milioanele <TKL> - firma a varului lui Nicolae Andronic.
- Natalia Gherman, fiica ex-Presedintelui R.Moldova si nora academicianului
Ilie Untila, a fost prinsa, intr-adevar, pe aeroportul din Moscova, cu
124.000 de dolari!!!
Nici macar Nicolae Andronic nu a ascuns ca a fost, in campania
electorala din 1994, directorul staff-ului P.D.A.M. Intr-o campanie
electorala, orice director de staff are nevoie de bani. Si nu de putini. Dar
exista Boris Birstein cu "celebra" sa firma "Seabeco". Despre acest
personaj, unele ziare au scris ca ar fi "adevaratul stapin al Republicii
Moldova". Adevarul e ca dl Boris Birstein fusese numit, pe atunci, de catre
Mircea Snegur, copresedinte al Consiliului Economic Suprem al R.Moldova,
alatur
de Andrei Sangheli, numit in functie tot de ex-Presedinte. Conta ca era
cetatean strain? Nu! Banii au contat, bani ce trebuiau sa intre in
buzunarele unora. Despre scutirile de impozite, pe care Mircea Snegur le-a
acordat companiei "Seabeco", deci bunului sau prieten Boris Birstein, ziarul
nostru a scris acum vreo doi ani. Prin neplata impozitelor respective,
"Seabeco" isi insusea ilegal, din banii statului, citeva milioane de dolari.
Dar timpul a trecut. Hartuita de mass media, "Seabeco" isi retrage,
pentru un timp, tentaculele. Despre afaceristul Birstein s-a crezut ca a
intrat in anomimat. Dar nu. Birstein, obisnuit cu afaceri de calibru greu,
pregatea o alta lovitura impotriva bugetului republican. Si tot de
proportii. Dar, de aceasta data, nu mai putea lucra prin "Seabeco", pe care
o expusese prea mult. Astfel, apare firma "TKL". Pachetul majoritar de
actiuni la firma "TKL" apartine, bineinteles, lui Birstein. Mai departe, c
estia devine si mai interesanta. Restul actiunilor sint trecute pe numele
unui oarecare Veaceslav Mamei. Numele nu pare sa spuna mai nimic. Dar unii
ziaristi, cu "mirosul" fin, detecteaza ca Veaceslav Mamei nu este nimeni
altul decit verisorul lui Nicolae Andronic, pe atunci vicepresedinte al
Parlamentului, oficial, mina dreapta a lui Petru Lucinschi, iar,
neoficial, - mina dreapta a lui Mircea Snegur.
Metoda folosita de "TKL" a fost aceeasi ca si in cazul "Seabeco".
Era normal, ca doar personajele implicate erau aceleasi. Pe data de 15
aprilie 1995, Mircea Snegur emite ordonanta nr.25, prin care scuteste "TKL"
de plata impozitelor. Si... incepe prapadul. In numai doi ani, firma "TKL"
comite aproape toate infractiunile financiare posibile: de la falsificari de
proportii ale evidentei contabile pina la excrocherii in dauna unor firme
particulare si de stat.
Nu am crede ca, fara ajutorul lui Birstein, Veaceslav Mamei
(repetam - verisorul lui Nicolae Andronic), ar fi gasit macar usa bancii
"Rosinte" din Elvetia. Va prezentam, din documentele pe care le avem la
dispozitie, doar citeva date legate de afacerile cu aceasta banca
"elvetiana": "Rosinte" LTD Elvetia efectua transferuri de bani agentilor
economici din Europa, pentru aprovizionarea cu articole auxiliare si bunuri
materiale de catre S.R.L. "TKL" din Chisinau. In acest fel, s-au adus
pagube, in val
are de peste 1 milion de dolari, unui numar de 43 de firme particulare si de
stat din republica. Inca 1.160.500 de dolari au fost transferati de "TKL"
bancii din Elvetia. Conform aranjamentelor facute, in republica a ajuns
marfa doar de aproximativ 400.000 de dolari, restul pierzindu-se in
culisele "TKL" si in buzunarele celor cu scutirile. Pe perioada 1994-1995,
S.R.L. "TKL" a expediat productie finita in suma de 14.847.212 lei, care nu
a fost repatriata". Incheiem citatele din document. Iata, dragi citit
ri, cine vorbeste de bani furati, cine scrie despre privilegii, cine scrie
despre lovituri impotriva bugetului. Ei va "iubesc" enorm. Va iubesc nu
inteligenta, de care dati dovada atunci cind va dati seama ca v-au furat, ci
doar naivitatea de a-i vota in continuare. Oare nu cumva cu banii "TKL" si-a
procurat liderul F.P.C.D., Iurie Rosca, vila de la Lacul Komsomolistilor, de
pe strada Nucarilor nr.12 E o simpla intrebare, care nu face obiectul unui
proces, asa cum s-a tot obisnuit acest agent sa-mi intentez
. Si cum ramine cu banii dati Nataliei Gherman, fiica ex-presedintelui
Snegur, de Veaceslav Mamei, bani cu care doamna respectiva a fost arestata
pe aeroportul din Moscova? Ca doar nu avea multi - doar 124.000 de dolari!
Si mai am o intrebare pentru domnii agenti Nicolae Andronic si Iurie Rosca:
Ati auzit, cumva, ca prin republica, deja au fost platiti niste criminali ca
sa-mi ia capul? Nu pentru ca ar fi prea valoros. Ci pentru ca nu tace si
spune tot ce stie. Si fiti siguri ca stie multe de tot ce spune.
i semnez, asa, ca sa vedeti ca nu-mi este teama nici macar de criminalii
italieni, adusi prin R.Moldova! Ca doar sint cetatean roman, iar Constitutia
Romaniei prevede ca-si apara cetatenii, oriunde s-ar afla!.. Daca nu ma
credeti, nu aveti decit sa sunati la Ambasada Romaniei. Daca aveti noroc si
nu intirziati, va va raspunde chiar Excelenta sa, domnul Ambasador!
Cristian POHRIB

De la "Masa de rugaciune" la "masa electorala"
Marti, la sediul Partidului Fortelor Democratice, a avut loc o
conferinta de presa, sustinuta de liderii acestui partid, dnii Valeriu
Matei, Alexandru Mosanu si Vasile Nedelciuc. Subiectele abordate au fost
incheierea primei etape a campaniei electorale desfasurate de P.F.D., vizita
intreprinsa in S.U.A. la invitatia Comisiei Congresului american pentru
organizarea "National Prayer Breakfast" (anuala Masa Nationala de
Rugaciune), precum si campania nationala declansata de presa cedemista in
privinta
premiilor pe care le-au incasat deputatii.
Referindu-se la prima parte a campaniei electorale desfasurata de
P.F.D., dl Matei a declarat ca liderii si candidatii acestui partid la
alegerile parlamentare din 22 martie au desfasurat 540 de intilniri cu
alegatorii, in 531 de localitati din toate raioanele republicii. "Precum ati
observat, noi nu am facut manifestari mari si zgomotoase, costisitoare,
manifestari cu orchestre si cintareti platiti ce au costat sute de mii de
lei, asa cum au facut alte formatiuni politice. Intilnirile noastre cu al
gatorii sint intilniri simple, directe, si nu cu auditorii pregatite din
timp, care sa aplaude la semnal. P.F.D. se bucura de o tot mai mare crestere
de popularitate, iar rezultatul alegerilor va confirma acest lucru, cu atit
mai mult cu cit am luat act de scindarea miscarilor "Pro Snegur", "Pro
Lucinschi" si "Pro Sangheli" din campania electorala a anului 1996" - a
declarat presedintele P.F.D.
Referitor la vizita intreprinsa in S.U.A. la invitatia Congresului
american (despre care inseram in aceasta pagina un interviu cu dl Vasile
Nedelciuc), dl Matei a declarat ca este o onoare faptul prezentei liderilor
P.F.D. la "National Prayer Breakfast" - sarbatoare ce se desfasoara anual in
S.U.A. si la care sint invitate numeroasele personalitati politice ale
lumii, indiferent de confesiune. La aceasta grandiosa manifestare au
participat si au rostit alocutiuni Presedintele american Bill Clinton s
vicepresedintele Al Gore. "Am avut prilejul sa ne intilnim si sa discutam cu
oameni politici din multe tari ale lumii. Am beneficiat, impreuna cu dl
Nedelciuc, de un program aparte, avind intrevederi cu numerosi congresmani
americani. As mentiona, in acest sens, primirea deosebit de calduroasa pe
care ne-a facut-o senatorul Frank Wolf care, in onoarea delegatiei din
Romania si a noastra, a oferit o receptie chiar la domiciliul domniei sale.
Am avut, de asemenea, o intrevedere foarte placuta cu dl Jon Chris
ensen, membru al Congresului american, candidatul cu cele mai mari sanse la
functia de guvernator al statului Nebraska. Domnia sa si-a exprimat dorinta
de a stringe si mai mult legaturile intre S.U.A. si R.Moldova, facind
propunerea stabilirii unei relatii de infratire intre Chisinau si orasul
Omaha, ce au, aproximativ, acelasi numar de locuitori" - a subliniat dl
Valeriu Matei. Liderii P.F.D. i-au inminat Presedintelui Clinton,
vicepresedintelui Al Gore si congresmanilor americani, un memoriu cuprinzind
an
liza celor mai grave probleme ce confrunta R.Moldova: improprietarirea
cetatenilor, retragerea trupelor straine rusesti de pe teritoriul
republicii, eliberarea lui Ilie Ilascu si a camarazilor sai. Dialogurile, la
nivel inalt, purtate la Washington de liderii P.F.D., au continuat la sediul
Bancii Mondiale, unde dnii Valeriu Matei si Vasile Nedelciuc au fost
invitati in mod special, precum si la Departamentul de Comert Exterior al
S.U.A.
In ceea ce priveste atacurile la care sint supusi liderii P.F.D.,
avind la baza premiile ridicate de deputatii membri ai acestei formatiuni,
dl Matei a declarat: "Banii pe care i-am incasat i-am donat pentru
procurarea de imbracaminte si produse pe care le-am donat si continuam sa le
donam familiilor voluntarilor cazuti in razboiul de la Nistru. Acestea vor
continua sa fie distribuite si cu prilejul apropiatului congres al
voluntarilor. Actiunea presei lui Snegur are ca scop murdarirea P.F.D.-ului
s
a liderilor acestui partid. Suma pe care au incasat-o cei patru deputati
P.F.D. a fost de 8.100 de lei. Suma totala a donatiilor a fost de 8.700 de
lei. Nu inteleg, insa, de ce ziaristii de la FLUX nu calculeaza si nu
declanseaza o campanie nationala in legatura cu pagubele aduse societatii ca
urmare a emiterii unor decrete de catre Mircea Snegur, prin care au fost
scutite de plata impozitelor firme dintre cele mai dubioase, cum e si cazul
firmei "TKL" conduse de Veaceslav Mamei, varul lui Nicolae Andronic
De ce ziaristii de la FLUX nu spun un cuvint despre cei 124.000 de dolari,
dati fiicei dlui Snegur de catre Mamei si cu care fiica ex-Presedintelui a
fost arestata pe aeroportul din Moscova? De ce nu se intreaba ziaristii de
la aceasta publicatie de unde a avut bani Iurie Rosca, liderul F.P.C.D.,
pentru a-si procura luxoasa vila de la Valea Morilor, de pe strada Nucarilor
nr.12? Acestea sint doar citeva subiecte ce ar putea sta la baza unor
campanii nationale de presa".
Raspunzind unei intrebari referitoare la prezenta lui Ilie Ilascu
pe lista de candidati ai P.F.D., dl Alexandru Mosanu a declarat: "Prin sotia
sa, Ilie Ilascu ne-a transmis rugamintea ca doreste sa devina membru al
P.F.D. si ca ne roaga sa-l includem pe lista de candidati ai formatiunii
noastre. Aceasta este decizia dlui Ilascu. Ne-am bucurat de faptul ca Ilie
ne-a acordat aceasta incredere. Este un lucru foarte important atit pentru
noi, cit si pentru dl Ilascu. Pentru dumnealui, este important pe
tru ca unii, ce afirma ca sustin cauza nationala, i-au intors spatele celui
ce reprezinta cel mai bine cauza si ideea nationala. Mai rau decit atit:
unii ne acuza ca ne folosim de numele lui Ilascu. In timp ce, de fapt, ne
dam seama ca numele lui a fost folosit, in 1994, doar pentru accederea unora
in Parlament".
Mentionam ca interventia, in acest moment, a dlui Vasile Nedelciuc,
a pus, de fapt, punctul pe "i": "Mai mult de 90 la suta din cei ce au
constituit nucleul Frontului Popular de cindva se afla azi in alte partide.
In toate Tarile Baltice, liderii Fronturilor Populare se afla in diferite
partide politice. In acest context, prin crearea Congresului
Intelectualitatii, s-au intreprins si mai multe actiuni pentru eliberarea
lui Ilie Ilascu si a camarazilor sai. Fiind invitat, pentru a treia oara, la
"Nat
onal Prayer Breakfast", precum si la Comitetul Helsinki, am pledat din nou
pentru eliberarea grupului de patrioti aflati in inchisorile separatistilor.
Noi am facut acest lucru nu pentru ca Ilascu este, acum, cu noi. Am facut
toate eforturile in vederea eliberarii compatriotilor nostri fara sa tinem
cont ca ei erau membri ai F.P.C.D. Candidatura dlui Ilascu pe listele P.F.D.
a fost aprobata, in unanimitate, de catre toti membrii Consiliului P.F.D.
Este o obligatie morala fata de Ilie Ilascu sa-l aparam si c
iar daca domnia sa nu ar fi membru al partidului nostru, noi totuna am lupta
pentru el. Si nu vom specula vreodata cu suferintele lui Ilie Ilascu in
favoarea noastra".
In rest, conferinta de presa a P.F.D. s-a desfasurat conform tuturor
regulilor democratiei autentice - nu au fost iertati, absolut deloc,
reprezentantii nomenclaturii comuniste, care ne-au condus si care continua
sa ne conduca republica.
Cristian POHRIB
Birfe la comanda
Lupul va fi stapin la stina atita timp cit agro-comunisti gen Andronic si
Snegur vor induce in eroare electoratul
Vara trecuta, deputatii-lideri si activisti ai C.D.M. au beneficiat de trei
salarii neimpozabile (circa 10000 lei pentru fiecare) si nici unul nu s-a
gindit la salvarea onoarei de deputat!
Catre dl Constantin Tanase, redactorul-sef al cotidianului FLUX,
ex-consilier prezidential
Catre Redactia saptaminalului MESAGERUL
Lectura articolului "In ajunul Anului Nou, deputatii si-au votat
premii in suma totala de aproape un sfert de milion de lei" ("Flux", 6
februarie a.c.), semnat de Dvs., fost consilier prezidential, mi-a provocat
un total dezgust si dezamagire. Sincer vorbind, pina la publicarea acestui
material, am fost un adept al Conventiei Democrate. Dupa aceasta, mi-am
schimbat optiunea si nu mai doresc sa fiu cu Conventia. Nu mai vreau sa fiu
partenerul unei miscari ce nu s-a debarasat de mentalitati bolsevice,
operind cu intrigi si insinuari. Materialele pe care le publicati au ca
tinta Partidul Fortelor Democratice si, implicit, dezbinarea fortelor de
dreapta. E regretabil faptul ca atit Dvs., cit si liderii Conventiei,
vorbiti despre necesitatea unificarii fortelor de dreapta, dar, in
realitate, procedati invers. Ceea ce face premeditat Conventia Democrata,
prin intermediul publicatiilor "Flux", "Luceafarul" si "Tara", nici pe
departe nu miroase a unificare. Ultimul articol, semnat de Dvs. si, evident,
acceptat
de catre liderii Conventiei Democrate, confirma ca afirmatiile mele sint
justificate.
Si prin acest material, ca prin multe altele din ultimul timp,
"Flux"-ul tinteste in liderii Partidului Fortelor Democratice. Pe prima
pagina ati inserat fotografia dlui Valeriu Matei, alaturi de cele ale lui
Dumitru Motpan si Dumitru Diacov, stiind prea bine ca Partidul Fortelor
Democratice nu are nimic in comun cu acesti lideri. Era mult mai binevenit
sa inserati pe frontispiciul "Flux"-lui fotografia deputatului Nicolae
Andronic. Prea repede ati dat uitarii niste evenimente semnificative
dintr-un
trecut nu prea indepartat. Cred ca nu ar fi rau sa rasfoiti, inca o data,
colectia ziarului "Tara"din anii 1992-1993.
In textul articolului, dumneata, domnule ex-consilier prezidential,
pomenesti numele lui Alexandru Mosanu, Valeriu Matei, Vasile Nedelciuc
deopotriva cu cele ale socialistilor Valeriu Senic si Dumitru Zidu. Aceasta
nu e altceva decit o obraznicie si o insulta. Meritele lui Alexandru Mosanu
in lupta impotriva comunismului sint incontestabile. Cine a interzis
activitatea partidului comunist pe teritoriul R. Moldova, cine a pus
problema responsabilitatii unor lideri ai partidului comunist, alde Sanghel
, daca nu Alexandru Mosanu? De ce uitati cine a legalizat partidul comunist,
cine l-a agreat si l-a sustinut pe Dumitru Zidu - daca nu chiar Andronic -
ca, mai apoi, acelasi Zidu sa va scuipe in suflet. Alexandru Mosanu, Vasile
Nedelciuc si alti lideri ai Partidului Fortelor Democratice, devenind
deputati, nu si-au schimbat apartamentele, asa cum a procedat Nicolae
Andronic sau Dumitru Zidu, care si-au imbunatatit conditiile de trai, atit
pentru ei, cit si pentru rudele lor apropiate. Meritele lui Alexandru
Mosanu, de exemplu, in lupta de eliberare si renastere nationala, sint
incomparabile cu ale Dvs. si ale multor altor din "partida" la care ati
aderat acum.
Scrieti cu mult patos ca onoarea numelui de deputat a fost salvata
de reprezentantii Conventiei Democrate. Dar as vrea sa va intreb - de ce
aceasta onoare nu a fost salvata timp de patru ani, ci abia acum, in toiul
campaniei electorale? Vara trecuta, Nicolae Andronic, Iurie Rosca, Ion
Dediu si ceilalti lideri C.D.M.-isti au beneficiat de trei salarii
neimpozabile (circa 10 000 lei pentru fiecare deputat) si nici unul nu s-a
gindit la salvarea onoarei de deputat! Astfel de exemple pot fi aduse cite
oriti.
Faptul ca unii deputati nu si-au ridicat premiile inainte de Anul
Nou nu-i lipseste pe ei de dreptul de a le ridica dupa alegerile
parlamentare si sa le folosaesca in propriile interese. Nu ar fi fost mai cu
cale daca le ridicau si ei acum si le distribuiau la cei saraci, cum au
procedat deputatii membri ai P.F.D.?
Cred ca articolul din "Flux" a provocat nedumerirea si revolta mai
multor cititori. Oricine cunoaste, cit de cit, adevarata atitudine - fata de
nevoile oamenilor de rind - a deputatilor azi lideri ai C.D.M. isi da seama
ca dl redactor-sef de la "gazeta independenta" a lui Snegur-Rosca, "Flux",
coase cu ata alba faptele relatate. Eu, unul, constat ca acest material mi-a
ajutat sa ma detasez definitiv de Conventia Democrata. Nu mai vreau sa fiu
adeptul loviturilor sub centura, al actiunilor de dezbina
e a democratilor, al unui patriotism privatizat si redus, pe de o parte, la
sloganuri arogante, iar pe de alta parte - la insulte si birfe la adresa
unor oameni ce isi probeaza dragostea fata de popor, de limba si de istoria
lui prin fapte concrete, nu prin vorbarie.
Vasile CODREANU,
Chisinau
P.S. - "Flux Cotidian" din 10 februarie a.c. a si publicat
scrisoarea mea, cu un amplu si "filozofic" pretins comentariu al dlui
ex-consilier al lui Mircea Snegur, Constantin Tanase. Nu regret ca am dus
materialul si la aceasta gazeta, imi pare rau doar ca am prezentat o
varianta scrisa in graba si cam neingrijit. In ceea ce priveste opinia dlui
C.Tanase ca ar fi lipsita de rost donarea, de catre deputati, a unor bani
celor nevoiasi, cred ca ea este gresita: din cite am putut afla, la fel se
procede
za si in tarile dezvoltate. Asa ca dnii Andronic, Rosca, Dediu si ceilalti
care au luat asta vara premii enorme, a cite 10 000 de lei bani gheata - nu
au decit sa-si demonstreze patriotismul si nivelul european, dind acesti
bani pensionarilor, copiilor s.a. E lipsita de temei si banuiala dlui
ex-consilier prezidential ca eu nu as fi...eu. Va asigur ca semnez cu numele
meu adevarat si sint dispus, oricind, sa ma intinesc si sa discut cu dl
Tanase. De altfel, dupa introarcerea mea din deplasare, neaparat, voi
trece pe la redactia "Flux"-ului..
V.C.
Jurnal foarte, foarte intim
Dragul meu Bartolomeu, oare sa nu avem noi ce discuta decit despre
amaritele alea de peste zece milioane de dolari, de care "TKL" a fost
scutita de catre babacul nostru? Oare sa nu fie, pe lumea asta, lucruri cu
mult mai importante? Cu tristete, iti spun, draga Bartolomeu, ca eu stiam
despre "TKL", chiar ti-am scris despre asta, dar am impresia ca patronul
mi-a confiscat scrisoarea. Ieri, il citeam pe colegul meu Tanase. A incercat
sa-l apere pe boss, dar, sincer iti scriu, a esuat lamentabil. Iti d
i seama, draga Bartolomeu, - un alt sef al meu nu a stiut nici in ruptul
capului ce face verisorul lui. Si nici cu Natalia nu e chiar asa cum a spus
Matei. Ea a cazut intr-o cursa intinsa, nu ingusta. Avea, draga Bartolomeu,
la ea, citiva dolari pentru o sticla de chefir, un pampers pentru ala micu'
(nu Micu ala, draga) si pentru un prosop colea, sa i-l dea in dar lui
taticu', caci tare-i mai plac. Hai sa fim sinceri pina la capat, mai draga,
si sa recunoastem ca vremurile-s grele-n ziua de azi. Ce mai poti
cumpara cu 124.000 de dolari? Niste fleacuri. Cind ma gindesc, draga
Bartolomeu, cit de intoleranti sint pefedistii, mateistii astia, cu
coruptia, ma cuprinde o indignare iremediabila. Cum adica, Mircea Ivanovici
si Colea s-au aflat la conducerea statului? Ei au fost, draga Bartolomeu,
toata vietisoara lor - si a altora ca ei - in opozitie. Cum, cu cine? Cu
toti, draga, doar ti-am mai scris si de la Moscova despre asta. Numai
Frumusachi nu intelege, draga Bartolomeu, ca nu se poate sa declari razboi
Convent
ei. Doar stii cit s-a chinuit babacul nostru pina a semnat, la Seabeco,
acordul cu Rutkoi, prin care incetau ostilitatile de orice fel. Ehe, draga
Bartolomeu, ti-as mai scrie, dar nu vreau sa ma lungesc. Mi-ajunge cit sint
de mic (hi-hi) si la propriu, si la figurat. In rest, mai draga, tu
te-ntreaba si socoate si nu te-ncrunta de fel - "spalam" noi si "TKL".
Al tau, cu dragoste,
VALIC
P.S.: Dimineata, ti-ai uitat, pe oglinda, pupiera. Pa!
Partidul agrariano-comunist de guvernamint - partid al rusinii
Pe cind un referendum cu tema "Cine in jurul cui se roteste: Soarele in
jurul Pamintului ori Pamintul in jurul Soarelui?"
Cine a calatorit prin republicile fostei U.R.S.S., a avut ocazia sa
constate ca despre moldoveni se compun si se povestesc peste tot bancuri ca
despre niste prosti, asa cum se spun despre proverbialii ciukci. Se zice ca,
la destramarea U.R.S.S., ciukcii erau total contra ca moldovenii sa se
desparta de Rusia, deoarece urmau ei sa ramina cei mai prosti in Federatie,
pe cind in componenta U.R.S.S. ei se situau, chipurile, totusi, pe locul doi
dupa moldoveni. Aceasta faima ne-a dus-o nu niste matusi Ma
ioara, care, sarmanele, au muncit si nu au mai iesit din satele lor, ci
presedintii de colhozuri si secretarii de partid ce au cutreierat in lung si
in lat U.R.S.S.-ul nu o singura data.
Si iata ca aceasta categorie de oameni a devenit, prin ironia
istoriei, partid de guvernamint - prima data neoficial, din 1990 pina in
1994, iar a doua oara - oficial, din 1994 pina acum. In acesti ani ei au
distrus nu numai industria, unde nu pricep o boaba, dar si agricultura, ale
carei produse, insa, se pricep a le tot vinde in Rusia, mai mult pe degeaba,
in speranta ca si rusii le vor da ceva de-a lor, tot mai mult pe gratis, cum
se intimpla uneori, pe timpuri. Am auzit de un caz cind, prin anii
'70, intreprinderea electrica din Donduseni a facut rost, cu numai doua
sticle de votca, de la o uzina din Zaporojie, de un transformator de 10 000
kilowati, ce costa 100 000 USD. Acum, insa, rusii, devenind de sine
statatori, au prins la minte, spre deosebire de desteptii nostri de
agrarieni de azi-nomenclaturistii de ieri. In Rusia, care se calauzeste deja
de legile pietei libere, produsele moldovenesti sint primite cu mare drag la
preturi de nimic, insa vind "tescariile" lor moldovenilor agrarieni la pre
uri mai mari decit cele mondiale. Despre socialistii ori comunistii
moldoveni ei nici nu mai vorbesc, deoarece fac tranzactiile smecher, nu din
prostie, ca agrarienii. Iar asemenea cinovnici ca, de exemplu,
ministrul-adjunct al finantelor, Nicolae Luchian, ori directorul general al
Asociatiei republicane vitivinicole ne explica saracia de azi prin
demonstratiile stradale de cindva. Cica, ati cerut independenta de Rusia,
suportati-va, deci, soarta!
In primul rind, daca nu dorea Rusia sa se dezbaiere de niste
analfabeti ca agrarienii nostri, nu mai vedeam noi nici o independenta (ca
si in '40-'44). In al doilea rind, strada a fost organizata tot de
agrarienii criminali, deoarece echipa de anchetatori a Procuraturii
unionale, in frunte cu Gdlian, trebuia sa soseasca din Uzbekistan in
Moldova, unde misunau ca sobolanii o sumedenie de agrarieni cu pufusor pe
botisor, carora le duceau dorul puscariile. Aici e de mentionat ca, dupa ce
acesti hoti au
rasuflat usurat, desfiintind U.R.S.S. si scapind de puscarii, Frontul
Popular asa si nu a mai putut organiza in strada vreo manifestare mai
numeroasa decit cu o mie de oameni. Pe cind, pina atunci, cu ajutorul
agrarienilor hoti, el aduna si sute de mii.
Apoi, acestia s-au bagat sa ne hotarasca - prin vot ori prin
referendum - chestiuni strict stiintiice, cum ar fi, de exemplu, cea
etnico-lingvistica. Ma mira cum de nu s-a organizat inca un referendum cu
tema "Cine in jurul cui se roteste: Soarele in jurul Pamintului ori Pamintul
in jurul Soarelui?" Pina la alegeri agrarienii s-ar putea manifesta si
intr-un asemenea "domeniu".
In incheiere, m-as referi la inca doua mostre de gindire agrariana.
Anul trecut, la 27 august, s-a sarbatorit, cu mare emfaza, aniversarea a
cincea a Independentei. E normal sa ne intrebam: Independenta fata de ce?
S-ar spune - fata de ocupatia sovietica, datorata Pactului
Molotov-Ribbentrop si a razboiului al doilea mondial, declansat, tot de
acestia, pentru reimpartirea lumii. Cu asemenea ocazie, s-ar parea ca
trebuiau elogiati eroii dobindirii Independentei si, in primul rind, fostii
reprimati po
itici, iar ocupantii urmau sa fie huiduiti. Dar sa vezi si sa nu crezi.
Numai peste citeva zile, in toate statiile de autobuz si troleibuz de la
noi a fost afisata telefonograma unui oarecare Arghiri de la Ministerul
Transporturilor, in care se anulau, de la 5 septembrie 1997, orice
facilitati pentru unele categorii de pasageri (iclusiv pentru fostii
reprimati) si lasate in vigoare doar facilitatile oferite fostilor
participanti la razboiul germano-sovietic. Directia Cailor Ferate operase
asemenea modifica
i chiar si mai inainte. Sau, poate, la agrarieni, mina dreapta nu stie ce
face stinga?
...Un dicton francez spune ca cei prosti exista ca sa manince, iar
cei destepti maninca pentru ca sa traiasca. Avind in vedere ca majoritatea
de guvernamint nu a avut grija de bunastarea poporului, ca, de exemplu,
Napoleon, Franco sau Pinochet, ci de propriile burti, distrugind si furind
totul, prin aminarea la nesfirsit a privatizarii, devine clar, inca o data,
cu ce categorie de oameni avem de a face si de cine trebuie sa ne debarasam,
lipsindu-i de voturile noastre.
Inginer Gh.David,
Chisinau
Comunistii sint pentru TneutralitateT si contra NATO
Victor Zlacevschi, presedintele subcomisiei pentru aparare a
Parlamentului R.Moldova, ce candideaza pe lista comunistilor, il ataca pe
ministrul apararii: "Valeriu Pasat a pus la indoiala neutralitatea
R.Moldova, consfintita prin Constitutie, prezentind astfel un motiv serios
pentru a fi demis din functie". Zlacevschi a tras o astfel de concluzie din
declaratiile ministrului in cadrul recentei vizite in S.U.A., efectuata la
invitatia ministrului american al apararii, William Cohen, unde a declarat c
"R.Moldova este interesata de participarea la toate programele din cadrul
"Parteneriatului pentru Pace", dar la ora actuala nu intentioneaza sa adere
la NATO". Zlacevschi considera ca, prin aceasta, "Valeriu Pasat a aruncat un
pod pentru intrarea Moldovei in NATO", ceea ce "contravine prevederilor
Constitutiei R.Moldova".
Daca nu mergem noi la NATO, vine NATO la noi
In perioada 8-11 februarie, s-a aflat intr-o vizita in R.Moldova
general-locotenent al Fortelor Aeriene ale S.U.A., adjunctul presedintelui
Comitetului Militar al NATO, Nicholas B. Kehoe. Vizita este in contextul
cooperarii in Programul Aliantei Nord-Atlantice "Parteneriat pentru Pace".
General-locotenent Kehoe a activat in mai multe comandamente europene ale
NATO, la Cartierul General al Fortelor Aliate din Europa. A fost membru
militar al Secretariatului General al NATO, care a negociat Actul de B
za cu Federatia Rusa. General-locotenent al Fortelor Aeriene ale S.U.A.,
vicepresedinte al Comitetului Militar al NATO, Nicholas B. Kehoe, a avut o
intrevedere cu ofiterii din Aparatul central al Ministerului Apararii
Nationale, in cadrul careia au fost abordate aspecte legate de
activitatile comune cu participarea militarilor moldoveni in cadrul
Programului Parteneriat pentru Pace. Tot marti, inaltul demnitar de la NATO
a vizitat brigada de infanterie motorizata "Stefan cel Mare"
din Chisinau.
63 la suta regreta destramarea U.R.S.S., 41 la suta - considera ca
independenta ne-a daunat
Aproximativ 63 la suta din populatie considera ca destramarea
Uniunii Sovietice a pricinuit pagube R.Moldova, iar 37 la suta - ca
independenta a adus republicii mai mult daune decit folos - indica datele
unui sondaj sociologic, efectuat de Serviciul Independent de Sociologie si
Informatii "Opinia". Doar 18,8 la suta au raspuns ca destramarea U.R.S.S. a
adus mai mult folos decit daune, iar 37,4 la suta - ca independenta a fost
spre binele R.Moldova. 59,7 la suta opineaza ca e un lucru util libertatea
cuvintului si a presei, 55,6 la suta - libertatea de a calatori peste
hotare, 71,6 la suta - mentinerea si consolidarea legaturilor economice cu
C.S.I., 65,7 la suta - apropierea R.Moldova de tarile occidentale si
consolidarea legaturilor cu acestea, 44,4 la suta apreciaza pozitiv
proprietatea privata si liberul antreprenoriat, 44,1 la suta - trecerea la
relatiile economiei de piata, 40,3 la suta sprijina democratia si numai 21
la suta au apreciat drept schimbari pozitive instituirea sistemului
pluripartid.
50,1 la suta din participantii la sondaj au calificat drept un fenomen
negativ sistemul pluripartid, 32,7 la suta - democratia, 29,6 la suta -
proprietatea privata, liberul antreprenoriat, 25,7 la suta - libertatea de a
calatori peste hotare, 23 la suta - trecerea la economia de piata.
Comisia Electorala Centrala mai inregistreaza sperante
In sedinta de vineri, Comisia Electorala Centrala a inregistrat
lista candidatilor din partea Blocului electoral social-democrat "Speranta".
Din componenta blocului fac parte Partidul Social-Democrat Unit din Moldova,
Miscarea profesionistilor "Speranta" si Asociatia Femeilor din Moldova.
Printre primii patru candidati pe lista electorala sint Anatol Taranu,
copresedinte al Partidului Social-Democrat Unit, Vladimir Florea,
presedintele miscarii intreprinzatorilor "Speranta", Eugen Sobor,
copresedint
al Partidului Social-Democrat Unit, Alexandru Vdovenco, presedintele S.A
"INTERAUTOTRANS".
Miercuri, C.E.C. a inregistrat, cu numarul 12, lista cu 54 de
candidati din partea Partidului Unit al Muncii din Moldova. Lista Unitatii
Crestin-Democrate din Moldova, cu 92 de candidati, a fost inregistrata cu
numarul 13, iar cea a Partidului Reformei, cu 57 de candidati, cu numarul
14. C.E.C. a examinat si a adoptat chestiunea cu privire la executarea de
catre unele ministere a Codului Electoral. Prin aceasta hotarire, Ministerul
Securitatii e obligat sa asigure, in timpul campaniei electorale s
curitatea personala, in egala masura, a fiecarui candidat, iar Ministerul
Afacerilor Interne sa asigure ordinea publica in timpul intilnirilor
concurentilor electorali cu alegatorii.
Liderii P.F.D. au avut intrevederi cu cele mai marcante personalitati ale
vietii politice din S.U.A.
In dialog cu dl Vasile Nedelciuc, vicepresedinte al Partidului Fortelor
Democratice
Rep.: Dle Vasile Nedelciuc, ati fost, pentru a treia oara, invitat
sa participati la "National Prayer Breakfast" (Masa Nationala de
Rugaciune) - una dintre cele mai deosebite manifestari organizate de
Congresul american. In acest an, Dumneavoastra si dl Valeriu Matei ati fost
singurele personalitati invitate din R.Moldova. Cum va explicati aceasta
onoare ce v-a fost acordata de Congresul S.U.A.?
V.N.: Doresc sa mentionez ca lista invitatilor este aprobata de
Comitetul pentru desfasurarea "National Prayer Breakfast", format din
reprezentanti ai Camerei Deputatilor si ai Senatului, dar propunerile
privind includerea pe aceasta lista vin atit din partea membrilor
Congresului S.U.A., cit si a altor personalitati ale vietii politice si
culturale din Statele Unite. Niciodata nu poti sti, cu exactitate, carui
membru al Congresului ii datorezi onoarea de a fi invitat la aceasta
sarbatoare. Mentione
, de asemenea, ca toate cheltuielile legate de deplasare, cazare, masa, sint
suportate de gazde, banii necesari pentru intreaga desfasurare a acestui
eveniment remarcabil fiind colectati, de o comisie speciala, pe parcursul
intregului an. De obicei, sint invitate personalitati din majoritatea
statelor lumii, indiferent de confesiune, dar care impartasesc asemenea
valori fundamentale cum ar fi credinta, familia, toleranta si optiunea
pentru normele democratiei occidentale.
Rep.: Care au fost cele mai importante intilniri pe care le-ati avut
la Washington?
V.N.: Impreuna cu dl Valeriu Matei, am participat la evenimentul
central la National Prayer Breakfast, la care am avut prilejul sa audiem
mesajul prezentat de senatorul Connie Mack, precum si discursurile
Presedintelui si vicepresedintelui S.U.A. La solicitarea noastra, precum si
la initiativa gazdelor, ne-a fost organizata o suita de intilniri, printre
care le-as mentiona pe cele cu congresmanii Frank Wolf si Jon Christensen,
precum si cu fostul ambasador al S.U.A. in Romania, dl David Funderburk.
s evidentia, de asemenea, importantele intilniri de la Comitetul Helsinki
(Comitet format din reprezentanti ai celor doua Camere ale Congresului si ai
Departamentului de stat, Comitet ce supravegheaza respectarea Acordului
Final de la Helsinki de catre tarile semnatare ale acestuia), la Banca
Mondiala si la Departamentul de Comert al S.U.A. Merita, bineinteles, toata
gratitudinea noastra, invitatia adresata delegatiilor din cele doua state
romanesti, de catre congresmanul Frank Wolf, de a participa, la rese
inta de protocol a domniei sale, la o receptie deosebita, desfasurata
intr-un cadru, i-as spune, familial. Subliniez ca o mare bucurie ne-a
prilejuit-o includerea delegatiei noastre in lista delegatiilor din statele
Europei Centrale, invitate sa participe la receptia, organizata chiar in
Capitoliu, de Senatul S.U.A. In cadrul intilnirilor avute, le-am inminat
interlocutorilor nostri un memoriu al P.F.D. privind gravele probleme ce
confrunta societatea din R.Moldova.
De obicei, pentru fiecare delegatie, se intocmeste un program
separat si, uneori, chiar pentru fiecare membru al delegatiei. Astfel, spre
placuta mea surprindere, am fost selectat, impreuna cu reprezentanti ai
altor citeva state, sa particip la intilnirea la nivel inalt cu Presedintele
si vicepresedintele S.U.A.
Rep.: Cum a decurs intilnirea cu cei doi lideri ai S.U.A?
V.N.: Aceasta intilnire a avut un caracter neprotoclar, vrind sa
semnifice o intilnire de suflet, inaintea Dineului National de Rugaciune. In
cadrul intilnirii, la care au participat si sotiile celor doi sefi ai
statului american, am purtat scurte dialoguri, atit cu Presedintele Clinton,
cit si cu vicepresedintele Al Gore. Cu vicepresedintele Gore m-am intretinut
ceva mai mult, oferindu-mi-se, astfel, prilejul sa abordez problema dificila
a Transnistriei si cazul Grupului Ilascu. Ceea ce m-a surpins
in mod placut a fost ca dl viceprepsedinte al S.U.A. cunostea detaliile
problemei, folosind corect chiar si pronuntia, in limba romana, a riului
Nistru. Dl Al Gore m-a asigurat de interesul constant, manifestat de S.U.A.,
in restabilirea integritatii teritoriale a R.Moldova si pentru solutionarea,
pe cale pasnica, a diferendului transnistrean. In ceea ce priveste Grupul
Ilascu, dl Gore s-a pronuntat in favoarea propunerilor noastre - de a
solicita, inclusiv Federatiei Ruse, sprijinul in vederea eliberarii c
mpatriotilor nostri din inchisorile regimului separatist.
Rep.: Cum vad oficialitatile americane desfasurarea procesului
democratic in statul nostru?
V.N.: Trebuie sa remarcam interesul deosebit manifestat de
oficialitatile americane fata de apropiatele alegeri din republica noastra.
Am observat chiar si unele semne de ingrijorare fata de posibilitatea
deturnarii procesului de reforma in cazul in care fortele democratice vor fi
infrinte in aceste alegeri. Toti interlocutorii ne-au salutat optiunile
privind desfasurarea cit mai rapida a reformelor economice, a consolidarii
statului civil si democratic, precum si necesitatea alinierii R.Moldova cur
ului ales de statele vecine din zona, cum ar fi Polonia, Ungaria, Cehia si
Romania. Congresmanul Jon Christensen, candidat, cu cele mai mari sanse, la
functia de guvernator al statului Nebraska, a acceptat invitatia noastra de
a vizita R.Moldova si de a contribui la consolidarea relatiilor dintre
statele noastre. Acest pas ar amplifica, de exemplu, colaborarea deja
existenta intre A.S.E.M. si Universitatea din Omaha. Printre altele, in
ultima zi a aflarii noastre, am avut, personal, prilejul unei intilniri
u presedintele Universitatii "James Madison" si cu decanul Facultatii de
Bussines de la aceeasi universitate, in cadrul careia am luat in dezbatere
modul in care va demara, in curind, cooperarea dintre aceasta Universitate
si Universitatea Tehnica din Chisinau.
Rep.: Va multumim pentru acest interviu si va dorim succes in
apropiatele alegeri, mai ales ca oficialitatile americane, din cite am
inteles, sprijina promovarea autenticelor valori ale democratiei in statul
nostru.
Consemnare:
Cristian POHRIB
"Speranta" vine cu o noua conceptie a politicii nationale de stat. De ce
abia acum?
Blocul electoral social-democrat "Speranta" intentioneaza sa propuna
noului Parlament un proiect de lege privind conceptia politicii nationale de
stat. Unul dintre liderii blocului, Eugen Sobor, copresedinte al Partidului
Social-Democrat Unit din Moldova, a relevat ca la baza conceptiei va fi
"notiunea civilizata a ideii nationale pe fundamentul unitatii spirituale si
culturale a tuturor cetatenilor R.Moldova". In opinia sa, actuala campanie
electorala e un carnaval, un spectacol cu actori. Atita do
r ca aplauzele la adresa lor sint cam rarute si neconvingatoare.
Dezinteres interesat
Presedintele camerei legislatorilor a sovietului suprem al r.m.n.,
Viktor Karamanuta, a declarat ca "transnistrenii sint interesati de campania
preelectorala din "Moldova vecina" "in aceeasi masura, in care sint
interesati si de alegerile din Ucraina". Karamanuta a calificat drept
"eronate" afirmatiile din mass media de la Chisinau, potrivit carora
nepermiterea desfasurarii alegerilor parlamentare in zona transnistreana
este o incalcare a Drepturilor Omului. In opinia sa, Codul Electoral al
R.Moldov
, adoptat recent de Parlamentul de la Chisinau, incalca Drepturile Omului,
deoarece "prevede includerea pe liste nu a unor candidati, ci a partidelor
sau blocurilor". Viktor Karamanuta i-a indemnat pe locuitorii transnistreni
sa voteze blocul "Unitatea Socialista". El a mai apreciat ca rezultatele
alegerilor prezinta interes pentru administratia transnistreana, deoarece
noul Parlament de la Chisinau va trebui sa ratifice acordul asupra
delimitarii imputernicirilor dintre Chisinau si Tiraspol.
Presedintele filialei tiraspolene a Partidului Social-Democrat Unit
din Moldova, Nikolai Podreadov, a apreciat ca soarta lui Ilie Ilascu, ce
revine in R.Moldova in campaniile electorale, va fi solutionata odata cu
elaborarea unui statut juridic special pentru zona transnistreana.
Tiraspolul pune o noua piedica negocierilor - un proiect de document
"privind statalitatea "r.m.n."
Partea transnistreana a inaintat joi, 5 februarie, in sedinta
grupurilor de experti pentru reglementarea diferendului transnistrean, ce a
avut loc la Chisinau, citeva proiecte de document, inclusiv privind
"statalitatea "R.M.N." Consilierul prezidential cu misiuni speciale, Anatol
Taranu, seful Comisiei pentru negocierile Chisinau-Tiraspol, a calificat
proiectul ca "inacceptabil", deoarece, "practic, stipuleaza necesitatea
recunoasterii, de catre Chisinau, a statalitatii r.m.n." Consilierul a
preciz
t ca expertii "nu au convenit niciodata" elaborarea unui asemenea proiect de
document. "La ultima reuniune a expertilor, din anul trecut, partile au
convenit sa propuna spre discutare proiecte proprii ale unui Acord privind
spatiul juridic, economic si social unic, idee sprijinita de presedintele
Petru Lucinschi si liderul Transnistriei, Igor Smirnov. Expertii de la
Tiraspol nu au prezentat actul convenit, ci o Declaratie privind
statalitatea Transnistriei" - a relevat Taranu. Conducatorul grupului de
exper
i de la Tiraspol, Vladimir Garbuzov, a declarat ca documentul preconizeaza
construirea de relatii intre R.Moldova si Transnistria ca intre doi subiecti
egali ai dreptului international. "Desi exista unele probleme, negocierile
sint si vor fi continuate. Eu unul nu as face pronosticuri sumbre" - a mai
declarat Garbuzov. "Prezentind documentul, Tiraspolul si-a dat arama pe
fata. Initiativa are o legatura directa cu campania electorala din
R.Moldova. Potrivit partii transnistrene, seful statului, Petru Lucinsc
i, cunoaste continutul noilor documente. Liderii de la Tiraspol spera ca, in
toiul campaniei electorale, Chisinaul va accepta concesii substantiale. Sint
nevoit sa-i dezamagesc: nici vorba nu poate fi de concesii in problemele de
principiu" - a mai spus Anatol Taranu, care considera ca documentul vine in
contradictie cu Memorandumul, semnat la 8 mai anul trecut, si cu alte
intelegeri, convenite anterior. Taranu urmeaza a fi degrevat din functie pe
perioada campaniei electorale, dupa ce Comisia Electorala Ce
trala a inregistrat vineri, 6 februarie, listele blocului Social-Democrat
"Speranta", al carui lider este.
Statele-garante iau, se pare, proiectul de document in serios. Si nu numai
ele...
"Si documentul, si argumentarile lui necesita o studiere
amanuntita" - a declarat purtatorul de cuvint al Misiunii O.S.C.E. in
R.Moldova, Witold Karp, apreciind documentul "despre statalitatea" r.m.n.
Mass media de la Tiraspol informeaza ca seful Misiunii O.S.C.E. in
R.Moldova, John Evans, si reprezentantul din partea F.Ruse, Vladimir
Ustinov, au apreciat ca "documentul e interesant", urmind a fi prezentat
conducerii de virf a R.Moldova. Insa reprezentantul Ucrainei, Mihail
Horisin, considera ca doc
mentul modifica radical mersul procesului de negocieri. Potrivit presei de
la Tiraspol, Petru Lucinschi stia despre acest document inainte de
convorbirea telefonica avuta cu Igor Smirnov, cu care a discutat unele
aspecte legate de intrevederea "la nivel inalt". Expertul din partea
transnistreana, Vladimir Grigoriev, a precizat ca, in sedinta de joi,
expertii au convenit ca Presedintele Petru Lucinschi sa examineze
documentele, urmind ca in cadrul intrevederii cu Igor Smirnov sa fie
stabilita data cind va av
a loc urmatoarea runda a grupurilor de experti.
Organele vamale ale Transnistriei au instituit un control strict asupra
tuturor incarcaturilor ce tranziteaza zona
Potrivit unei dispozitii speciale, a fost organizat controlul vamal
al tuturor incarcaturilor, fara exceptie, introduse in zona cu mijloace de
transport auto sau pe cale ferata. Sint vizate marfurile importate in
Transnistria si incarcaturile aduse din C.S.I. in Moldova tranzitind zona
transnistreana. Specialisti de la Guvernul R.Moldova considera ca masurile
intreprinse de Tiraspol constituie o incalcare grosolana a prevederilor
Memorandumul cu privire la normalizarea relatiilor dintre R.Moldova si
Transnistria. Masura va duce la pierderi insemnate de timp si de mijloace
pentru agentii economici. Solutia e de a ocoli teritoriul Transnistriei si a
se intra in R.Moldova prin punctul vamal din Palanca, raionul Slobozia, sau
prin raioanele Ocnita si Briceni. Un inalt responsabil din administratia
transnistreana, Pavel Timai, a contestat, in context, Hotarirea nr.57 a
Guvernului de la Chisinau, intrata in vigoare la 1 februarie, ce prevede noi
reguli pentru declararea marfurilor importate in R.Moldova, inc
usiv achitarea in prealabil a taxelor vamale, a accizelor si a taxei T.V.A.
Comitetul vamal de la Tiraspol nu recunoaste efectul hotaririi asupra
subiectilor agricoli din zona transnistreana, cerind, pentru marfurile
transnistrene, vechile reglementari. De la 1 februarie a.c., vamesii
moldoveni au inceput sa retina marfurile transnistrene, de aceea
administratia de la Tiraspol a interzis tranzitarea zonei transnistrene de
catre marfurile din R.Moldova. Numai dupa aceste masuri, Chisinaul a
autorizat reluare
transportului de marfuri conform vechilor reglementari, insa doar pe o
perioada de timp, situatia raminind a fi, in general, incordata. In opinia
lui Timai, responsabilii ce au elaborat Hotarirea nr.57 cunosteau ca
subiectii agricoli din Transnistria nu au nici o legatura cu sistemul
financiar al R.Moldova: ei se afla sub jurisdictia "r.m.n."
(Va urma)