Iertare rugamu-va, iertare, mii de scuze si miliarde de$$$, puteti oare sa ne iertati vreodata?
quexos45
German Chancellor Angela Merkel has told the Israeli parliament that
Germans are "filled with shame" over the Nazi Holocaust in World War
II.
She said Germany would always be a "true friend and partner" to
Israel.
Bilateral ties have been strengthened on this visit, with an agreement
to work together on several fronts.
But several MPs at the Knesset in Jerusalem walked out before the
speech, saying Mrs Merkel's decision to speak in German was
inappropriate.
They say it evokes painful memories of the Holocaust.
However Mrs Merkel has been given a warm welcome, says the BBC's Katya
Adler in Jerusalem, and her visit has caused little fuss outside the
Knesset.
Applause
Mrs Merkel's speech came at the end of a three-day trip to Israel
marking the 60th anniversary of its founding.
She drew applause when she began with a Hebrew sentence, thanking MPs
for the "honour" of addressing parliament - the first by a German head
of government.
I bow before the victims, I bow before the survivors, and before all
those who helped them so they could survive
Angela Merkel
"Germany will never abandon Israel but will remain a true friend and
partner," Mrs Merkel said, in remarks carried by AFP news agency.
"Sixty years of Israel: that is most of all an occasion for great
joy...
"Germany and Israel are and will always remain linked in a special way
through the memory of the Holocaust. The Holocaust fills us Germans
with shame," said Mrs Merkel.
"I bow before the victims, I bow before the survivors, and before all
those who helped them so they could survive."
Mrs Merkel has spoken of her commitment to helping resolve the
conflict between the Israelis and Palestinians, but the Islamist
militant movement Hamas has accused her of ignoring Israeli actions in
Gaza.
In her speech, she condemned Hamas rocket attacks on Israel, and said
Berlin would not impose "unsolicited advice" on Israel.
Her government said last week that it would host an international
conference to help the Palestinians prepare for statehood, and she
spoke to Palestinian leader Mahmoud Abbas by telephone before she left
Germany last week.
Joint cabinet meeting
Mrs Merkel's visit, along with half of her cabinet, has included
meetings with Israeli leaders, and a visit to the Yad Vashem Holocaust
memorial in Jerusalem.
On Monday Israel and Germany upgraded their ties when Mrs Merkel
chaired a historic joint cabinet session.
A joint statement followed on the strengthening of political,
cultural, economic and social relations.
In the 60 years since the Nazi genocide, Germany has become Israel's
staunchest ally in Europe.
The agreement institutes annual meetings at prime ministerial,
ministerial and cabinet levels.
Germany already has similar agreements with France, Italy, Spain,
Poland and Russia. It is Israel's first such agreement with another
state.
Story from BBC NEWS:
http://news.bbc.co.uk/go/pr/fr/-/2/hi/middle_east/7303236.stm
† Prof. Dr. Ing. IPS Raspopitul
Merkel suge pula. Ce s-a intamplat, s-a intamplat pentru ca asa a vrut
Dumnezeu, aaaaaaaa ? A vrut sa-i pedepseasca pe jidani ! In
perspectiva istorica, a fost cu folos si pentru jidani si pentru
ioropeni. Majoritatea jidanilor ioropeni erau niste lumpeni
mizerabili, ca majoritatea multor altor ioropeni ai vremii. Din mila
lui Dumnezeu, care a lukrat prin Hitler, jidanii s-au ales cu tara
lor, Israel. Ioropa a scapat de o belea care era aproape ca tiganii.
Aia care n-au sfarsit in Israel, s-au trezit in USA. Fericiti cum n-a
mai fost neam de neamul lor. Pierderea mai mare a fost pentru
ioropeni, care au rams fara elita jidanesca, care intradevar erau
creativi. Pana si azi Israelul cheltuireste la nivel de locul II in
lume pe R & D, ca proportie din PIB. Primii sant elvetienii.
Basil
da noi, noi astia nemaipomenitzii, pe ce loc suntem?
Basil.
† Prof. Dr. Ing. IPS Raspopitul
Mult mai jos decat Africa de Sud, care-i si dansa pokenita ;-)
Basil
si daca stam sa ne gandim ce era africa de sud acum vreo 20 ani...
era randul lor puternic futu-i si totul mergea bine. numai negrii o
duceau nasol ce-i drept.
Basil.
Gin Seng
>perspectiva istorica, a fost cu folos si pentru jidani si pentru
>ioropeni. Majoritatea jidanilor ioropeni erau niste lumpeni
>mizerabili, ca majoritatea multor altor ioropeni ai vremii. Din mila
>lui Dumnezeu, care a lukrat prin Hitler, jidanii s-au ales cu tara
>lor, Israel. Ioropa a scapat de o belea care era aproape ca tiganii.
Sezi: patru. Nazismul a avut in colimator ELITA evreiasca, nu
lumpenproletariatul. P'acesta (cat p'aci sa scriu Pacepa) il privea
cel mult ca... generator de elita. Nazismul avea in vedere "plutocra-
tia" capitalista evreiasca, "bolsevismul" evreiesc (de fapt toata
stanga), si mai ales "liberalismul" (in care-i considera pe Evrei
varf de lance, "oameni fara tara" & promotorii pluralismului politic).
Nazistii se cacau pe ei ca Evreii ar le-ar fi contaminat si tindeau
sa distruga tot ce era neao$ si al natiunii. Etc. Si ce s'a intamplat
in $oa? Majoritatea covarsitoare a celor sacrificati au fost cei
de la talpa tzarii si mititeii din clasa de mijloc (fost-au si
intelectuali de nivel inalt, dar dpdv al puterii pecuniare si poli-
tice erau inexistenti).
Daca teza "ta" ar avea temei, atunci la Washington n'ar trona "ZOG",
ci "TzOG". Asta ar fi daca tzîganii ar avea acelasi impact. (Dar
vine si timpul lor, cu ajutorul "mamei India". Mittal & Tata sunt
primii emisari ai imparatiei lui Por Imparat.)
>Aia care n-au sfarsit in Israel, s-au trezit in USA. Fericiti cum n-a
>mai fost neam de neamul lor.
Mai ales ca se stiura descurca p'acolo mai bine decat se vor putea
descurca strastranepotii vostri peste 500 de ani. C'asa-i in tenis:
Scitzii is mai flexibili decat Olahii si au perspective mai intinse
(deh, mii de ani de priveliste deschisa a... stepei :-) Pe cand voi,
Olahii, ce stiti? Numai "strunga, clisura, chei" pe unde se strecoara
tematoare turma si cu magaru$ii aferenti cu calabalîcu'n spinare.
Cand mai pica o desaga, s'alarmeaza cate unul "torna, torna, fratre!").
>Pana si azi Israelul cheltuireste la nivel de locul II in
>lume pe R & D
Pentru ca pricep mai mult rostul acestuia decat pot pricepe ghiolbanii
care mimeaza conservatorismul in SUA. Si e musai sa priceapa: altceva
decat materia cenusie si, rezultanta a acesteia, tehnica de lupta
(cu Fantoame, missile si ogive nichiulare cu tot), nu au la dispozitie
ca sa poata dainui in teritoriul unde au trait cei ce le-au dat religia
si cultura.
>Primii sant elvetienii.
Pe Elvetieni poti sa-i iei drept model in multe privinte: federalism
adevarat, nu "pretense" cum e cel american. Poporul are grad mai inalt
de suveranitate si putere de decizie decat va avea poporul american
peste un mileniu. Si, desi e un popor de tzerani munteni (avand la
origine economie pastorala montana desfasurata la inaltimi la care
päcurarul olah nu stie nici sa gafaie), fo$gaind prin vai, amenintati
sa le pice ghetzarii si muntii in cap (din cauza globaluarmingului),
sunt pisc de civilizatie, dar la modul uniform: acolo si hobo traieste
la nivel mai 'nalt decat multi middle-class-people din metropolele
voastre, unde icnesc cu trei joburi ca sa poata subzista. Un popor
destoinic, tare vrednicutz, tare cumpatat (BTW, lumea cu carte, daca
vrea presa sobra, altceva decat sfornaielile washingtoniano-londonezo-
pariziano-berlineze, cauta sa vaza ce mai scrie <<Neue Zuercher
Zeitung>>). Si unul dintre popoarele-pionier, care au inceput sa
practice forma statala *cetateneasca* inca inainte de experimentul
similar husit din Cehia, adica inca de pe vremea lui Wilhelm Tell, cand
a infruntat Sf. Imperiu Roman de Limba Nemtzeasca din care facuse parte
(si din care face parte si astazi -> cultural si lingvistic). Altfel
spus, inca de pe vremea pieirii lui Litovoi, adica cand nici
Tihomir/"Thocomerius" inca nu iesise din gaoace, daramite fi'su Basarab
I. Cand inca nici tzeara rumunyaske a fratilor Asäne$ti inca nu capatase
contur. (Ce sansa a avut olahimea intre 1185 si circa 1250-80! Daca i-ar
fi ramas oarece cromozomi de la cezari, Vlähia ar fi avut alt impact pe
scena europeana.)
† Prof. Dr. Ing. IPS Raspopitul
Stoi gaspadar, ca nu i asa simplu, cel putin cu R&D. E vorba de
proportie din PIB. Ca suma totala, Kina chelatuieste mult mai mult
decat Elvetia ;-)
> Pe Elvetieni poti sa-i iei drept model in multe privinte: federalism
> adevarat, nu "pretense" cum e cel american. Poporul are grad mai inalt
> de suveranitate si putere de decizie decat va avea poporul american
> peste un mileniu. Si, desi e un popor de tzerani munteni (avand la
> origine economie pastorala montana desfasurata la inaltimi la care
> päcurarul olah nu stie nici sa gafaie), fo$gaind prin vai, amenintati
> sa le pice ghetzarii si muntii in cap (din cauza globaluarmingului),
> sunt pisc de civilizatie, dar la modul uniform: acolo si hobo traieste
> la nivel mai 'nalt decat multi middle-class-people din metropolele
> voastre, unde icnesc cu trei joburi ca sa poata subzista. Un popor
> destoinic, tare vrednicutz, tare cumpatat (BTW, lumea cu carte, daca
> vrea presa sobra, altceva decat sfornaielile washingtoniano-londonezo-
> pariziano-berlineze, cauta sa vaza ce mai scrie <<Neue Zuercher
> Zeitung>>). Si unul dintre popoarele-pionier, care au inceput sa
> practice forma statala *cetateneasca* inca inainte de experimentul
> similar husit din Cehia, adica inca de pe vremea lui Wilhelm Tell, cand
> a infruntat Sf. Imperiu Roman de Limba Nemtzeasca din care facuse parte
> (si din care face parte si astazi -> cultural si lingvistic). Altfel
> spus, inca de pe vremea pieirii lui Litovoi, adica cand nici
> Tihomir/"Thocomerius" inca nu iesise din gaoace, daramite fi'su Basarab
> I. Cand inca nici tzeara rumunyaske a fratilor Asäne$ti inca nu capatase
> contur. (Ce sansa a avut olahimea intre 1185 si circa 1250-80! Daca i-ar
> fi ramas oarece cromozomi de la cezari, Vlähia ar fi avut alt impact pe
> scena europeana.)
Pai io eram dispus sa-i ieu ca model, da olahii ba ! Io spuneam cu ani
in urma si pe pe secerea.... da ce Elvetia e membra in niato ?
Da rrumanii ca maimuka, sa imite ce-i facil, n-or face in hau cum o
zas Keneddy: "we are going to the moon because it is hard, not because
it is easy" !!!
Eheu, mare era haosu si pe vremea fratilor Asan. E greu sa judecam
amu.... ma gandesc la mai multe aspecte, de dupa caderea Romei,
Rrumanii primitivi nu se trageau din partea 'intelektoala' a SPQR,
nici makar din cea mestersugareasca. O fi fost neam de ciubeni, din
Alpii dein sudul Austriei, care migratau in la nord de Daunare, la
indemnul si cu binecuvantarea unor migratori....
Amu daca cugeti, olahu este un mancurt atat din vicistitudinile
istoriei, cat si prin persaonalitatea sa. (olahimea care s-a contopit
cu usurinta in masa [yugo]slava).
Pai am mai zis, numai de la romani incoace.... ce limba vorbeau
inainte, la me dumenzeiu se inchinau ??? Cum isi numeau copiii, etc.
etc.
Si va mai mirati ca astazi, 'olahu' este asa cum este. Io atata zic,
mare norok avura cu acceptarea in mUE.
[citat din Goma] - Socotra-pe-Dunare
"O enigma: locuitorii insulei Socotra, din Oceanul Indian,
intrebati, in prezent, de cine "apartin" - se dovedesc incapabili
a da un raspuns: ei nu (mai) stiu ca tin de Yemenul unificat; ca
apartinusera de Yemenul de Sud, comunist, ca Tamrida, capitala,
fusese baza navala sovietica - si nici ca "inainte" Englezii le
fusesera stapani. Nu au sistem de scriere, fiind incapabili de a
tine minte abstractiuni, numara: "el, el, el"; nu stiu de unde
vin, nici cum fusese timpul ieri - necum alaltaieri. Unii
etnologi-biologi presupun ca "le lipsesc anume neuroni". De
aceea].
Romanii au avut 10 ani pentru a umple golul de informatie
privind propria-le istorie.
Din nou: scriitorii romani s-au comportat ca niste ne-scriitori:
cu exceptia Celor Cinci pe care Momentul Decembrie 89 i-a surprins
(un fel de a vorbi: patru dintre ei se prapadisera) cu sertarul
plin (sa-i mai numesc o data: Blaga, Steinhardt, Noica, I.D.
Sirbu, Mihadas), ceilalti au tremurat si au tacut. Intr-atat de
infricosati au fost unii, incat, desi ajunsi la adapost, in
Occident, nu si-au scris "memoriile" - decat mult dupa
"revolutie" (ca Nicolae Balota); Adrian Marino, chiar daca a
scris ceva in numeroasele sale calatorii in Occident si le-a
lasat in pastrarea lui Mircea Carp, la Munchen, "amintirile"
sale s-au dovedit a fi nesemnificative - in schimb (sic) a
anuntat ca "celelalte" vor fi publicate dupa moartea sa.
Oricum: nescriitorii s-au dovedit si in materie de marturie mai
curajosi (sau: mai putin foarte-fricosi) decat scriitorii la
romani. Editurile au publicat in acesti zece ani o suma de
marturii ale detinutilor po-litici, ale prizonierilor de razboi
la rusi, ale deportatilor din Basarabia si din Bucovina - dintre
acestia numerosi le-au scris "inainte de decembrie 89": Anita
Nandris, Vasile Baghiu (tatal poetului), Dumitru Mircescu, Aurel
State. "Prea multe!" au decretat prea-multi scriitorii romani,
cei care au-rezistat-prin-cultura-pe-branci, iar unii, pricepatori
adanci (si alaturi) ai lumii carcerale (ca Borbely) au contestat
adevarul unor asemenea marturii. Dar cei care, treziti dupa
decembrie 89, si-au facut o meserie, o specialitate: gulagologia?
Situatie tragica. Istoria contemporana a Romaniei a incaput pe
mana unor impostori, nu din cei "dinainte": marxisti, deci, din
ideologie, falsificatori ai adevarului; ci de-ai nostri, din
popor (cam cum erau, intre 1996-2000 ai-nostrii Constantinescu,
Diaconescu, Quintus, Vasile, Stoica), de-a dreptul analfabeti,
stricatori, din prostie - vezi "Addenda" si "Harta Gulagului (sic)
romanesc" din traducerea Cartii negre a comunismului, capodopera
a analfabetilor calpuzani Liiceanu, Blandiana, Rusan, Onisoru;
vezi capitolul dedicat lui Ion Caraion din "Aceasta dragoste care
ne leaga" semnat de o iscalitoreasa de sinistra amintire (volum
aparut tot la Liiceanu); vezi volumul Memorialul ororii, despre
reeducarea de la Pitesti, publicat de editura dezinformatoare
Vremea, vezi Istorie traita - despre deportarile in Baragan -
de Smaranda Vultur, in fine, vezi volumele atribuite lui Petre
Pandrea: Memoriile mandarinului valah (Albatros) si Reeducarea
de la Aiud (aceeasi Vremea), gratie fiicei abuzive Nadia. "
Gin Seng
>Stoi gaspadar, ca nu i asa simplu, cel putin cu R&D. E vorba de
>proportie din PIB. Ca suma totala, Kina chelatuieste mult mai mult
>decat Elvetia ;-)
Pai n'a pus nime la indoiala ca gigantii cu picioare de lut sunt
dpdv economic niste pigmei. La Scitii stabiliti in Tzeara Sânta
nu-i de mirare ca-i asa si pe dincolo R&D si proportia de business
plus creativitate: lor le place cartea, pe cand la noi mai mult
conteaza miutza, barbutul, doua$una & bodega (unde small-talkul
consta in "iete, ba, ce tzeapa/tun trase tetea!").
>Pai io eram dispus sa-i ieu ca model, da olahii ba! Io spuneam cu ani
>in urma si pe pe secerea.... da ce Elvetia e membra in niato?
Vezi? Tipic: gindu-ti zboara numai la efecte, la formele fara
fond (cf. Titu Maiorescu). Adica vesnicul simbol macho gorilist:
caramida'n chept. Nu te atrage aprofundarea civilizatiei, culturii,
eficientei, nu in cele din urma a celei economice-tehnice, chezasia
saltului la alt etaj. D'aia sunteti voi, iobagii, sa ramaneti iobagi
si daca Libertatea potomaca v'a primit cu drag la tzâtza ei dolofana.
>Keneddy:
Alta mostra de cerbicie de cerb carpatin: aici stii sa-ti arati
nonconformismul si "creativitatea" (Keneddy in loc de Kennedy), darä
inghe trabä nici daca-ti pica picatura chinezeasca in chip de ceara
topita. Cnutul pe voi! ;-)
>Eheu, mare era haosu si pe vremea fratilor Asan.
Aia fu $ansa mileniului. Daca nu-l asasina pe Ionitsa si daca dupa
el mai veneau cativa de acelasi calibru, "Romania" se tragea in
veacurile urmatoare de nojitze cu marele Ducat Lituanian, cu Hoarda
de Aur si cu Inalta Poarta. Iar Rusia lui Petru al Mare alt respect
ar fi avut.
>O fi fost neam de ciubeni, din
>Alpii dein sudul Austriei, care migratau in la nord de Daunare, la
>indemnul si cu binecuvantarea unor migratori...
Nu, nu asa: o masa rupta total de civilizatia urbana romana si de
institutiile ei, incat, in 1-2-3 generatii uitara 90% din zestre
si se adaptara la un way of life cu totul necunoscut generatiilor
anterioare (rusticalismul reducandu-li-se la pastoralism).
Iar "binecuvantarea" de care zici talmaceste-ti-o in stimulare,
influentare, indrumare. Mai ales cea cumana, care fu catalizator
la formarea statelor romanesti din sec. 12-13. (Despre emigrarea
mai la Nord a unei populatii romanice masive, din Yugo si din
Bulgaria, responsabilul principal fu, zice-se in baza izvoarelor,
formidabilul han avar Bayan (Baian), despre care la orele de istorie
din RO nu se sufla o vorba.) Se pare ca termenul cäpcäun e o
amintire a avarilor ori a pecenegilor (titlul de boss, nu stiu
exact, militar ori administrativ kapkan/kapgan sau intr'o turca mai
recenta, kaphan).
>Amu daca cugeti, olahu este un mancurt atat din vicistitudinile
>istoriei
Pai ce: numai el? Mancurtzi ai calaretilor altaici scito-turano-
alani au fost toti, incl. slavii de jur-imprejurul nostru (Rutenii,
Bulgarii, Sarbii, Slovacii). Idem Maghiarii, care reprezinta un
miracol ca, din conditia lor de mancurti ai Turcilor si-au impus
limba maghiara, dialectul turc ogur fiind uitat complet. In sec.
10, documentele oficiale ale Bizantului denumeau noua Ungarie
"Turcia". Pesemne Maghiarii or fi fost multi in comparatie cu
vâna de warriors care era de limba turca (trei triburi hazare
zise pe greaca "kavaroi" si paturile conducatoare ale celorlalte
triburi: neam onogur, adica turci bulgari, plecati la drum de
la Ural, unde au ramas pe loc pana astazi resturile numite
popoarele ciuva$, ba$kir si Tatarii de Tatarstan, a nu-i confunda
cu Tatarii de Crimeea si Caucaz).
>cat si prin persaonalitatea sa. (olahimea care s-a contopit
>cu usurinta in masa [yugo]slava).
Nu numai: masa romanica straromaneasca, deloc putina, ci foarte
numeroasa, fiindca a ramas cu lipsa la cromozomii cezarilor, a
dat halci enorme ethnosurilor vecine, fiind incapabila sa se
inchege in statalitate proprie. Statalitatile de la Carpati sunt
un miracol. (Dupa cum e miracol ca scriu in idiomul in care scriu.)
Au incasat carne multa Bulgarii, Grecii, Arnautii, Sarbii, Croatii,
Ungurii, Rutenii, Slovacii, Moravii si Polonezii carpatici. (Papa
Voicila fu roman ardelean pe linie paterna: satele alea de górali
(gurali) au o populatie de provenienta romaneasca din Ardeal, din
secolele in care ungurimea au adus la paroxism politica anti"schis-
matica", adica contra olahilor ortodoc$i.)
>Pai am mai zis, numai de la romani incoace.... ce limba vorbeau
>inainte, la me dumenzeiu se inchinau??? Cum isi numeau copiii, etc.
>etc.
E mai de graba un mit cioaca cu Dacii: o nebunie ce tine de circa
150 de ani. In primul rand vocabularul (de altfel viguros si
productiv) din "substrat" *presupunem* ca ar fi de origine daco-
moesa. Dar nu stim nici pe dracu. Nici macar Albanezii, care vor-
besc o limba intreaga aparte, nu pot baga mana in foc ca-s Daco-
Moesi. De altfel, oficial, ei sunt convinsi ca ar fi Illyri, ceea
ce e o aberatie demonstrabila ca aberatie in doi timpi si trei
miscari pana si de garderobierii cluburilor in care se intrunesc
oamenii de specialitate (in primul rand indoeuropenisticienii).
Indiferent de amestecul etnic (si te-ai ingrozi daca ai citi la
amanunt ce furnizara cronicarii tarzii despre "immigration policies"
ale imparatilor romani dintre secolele 3-6 si apoi ale hanilor
protobulgari si ale imparatilor bizantini. Abia atunci te-ai dumiri
si in ce grad sporit suntem... "cracanati". Pai in aria noastra
etnogenetica au ramas si s'au asimilat multe zeci de mii de Huni
inca cu peste o jumatate de mileniu inainte ca Ungurii sa se fi
dezghiocat de prin padurile si smarcurile Uralului. :-))
Hehe, sa fi fost eu ideologul sef, mi-as fi asumat si zestrea (reala)
scitica si rupeam gura atat la Inalta Poarta, cat si la Kossuth si
Horthy. La urma urmei, pe insasi felia geto-daca: nu s'au stabilit
Agatyr$ii, unul dintre cele mai vechi populatii scite in inima
Ardealului? Inca cu secole inainte de existenta lui Dromichet,
daramite a lui Boerebist! S'apoi care-i MSDOS-ul popoarelor
Windows "cracanate"? Scitii = Sarmatii = Roxolanii = Iazygii. Toti
turco-tatarii de la ei au invatat cum sa se imbrace, cum sa cala-
reasca, cum sa-si faca arcul "reflex", cum sa-si faca kumis si cum
sa-si faca tezaurele alea fabuloase de aur. Clanurile imperiale
turco-tatare (incl. al lui Djinghis) se trageau din neamuri
scitice, bunaoara din neamul A$ina/Asena (poate ca fratii Asanesti
se trageau idem d'aici) care a pus la cale imperiul "turcilor
albastri" si care a livrat si seria de hani ai Hazariei (incl.
cei care s'au facut Jidovi).
Ce avem in schimb, vecinii boanghini, mai ales säcui, care se
revendica de la Sciti ("szittyák") si de la $oimul tug(rul.
(BTW, pana prin sec. 19, a fost la Croati si Polonezi, mai ales,
dar si la alti slavi o moda protocronista, de interpretare a
istoriei lor ca fiind inceputa de scito-sarmati. Un sambure
de adear cam e. Dupa unii, Sarbi ar isemna Sarmati. Iar germanicii
au mitologia fondarii grupului lor de imigranti din aceeasi zona.
Oamenii de stiinta zic ca mitul nu are baza stiintifica. Ciudat
insa ca zeitatile Walhalei se cheama "die Asen", adica poarta
"etnonimul" Alanilor, adica As (pe care-l mai poarta unicul
rest ce continua sa vorbeasca dialectul scitic respectiv, Osetzii),
de la care f. probabil ca avem si numele... Asiei.)
>Si va mai mirati ca astazi, 'olahu' este asa cum este. Io atata zic,
>mare norok avura cu acceptarea in mUE.
Asta ti-o zic eu de prin 1995, ori de cate ori sudui mUE si
NiATO. Am afirmat constant ca tocmai pt. ca olahimea ne e cum
ne e mUE e singura sansa (sub scutul Nato). De la de catre
tine cu sarg preconizatele legaturi comerciale reenhanced cu
Rusia nu te poti astepta la nimic propulsator (ambele natii
au mentalitati prea stricate ca sa scoata foloase din asa ceva;
recomandarea ta se potriveste tzais la tzari destoinice din
W-Eur, nu in cazul fostelor... hanate ale E-Eur, unde ce mi-e
ex-KGB, ce mi-e Camorra).
>Romanii au avut 10 ani pentru a umple golul de informatie
>privind propria-le istorie.
Basarabeanul are dreptate. Chiar si in chestiunea cu Evreii are
dreptate: el n'a negat niciodata $oa, ci doar a cutezat sa arate
crimele facute de unii trecuti in slujba bolsevismului si de
clientii lor. Si-si mai exprima indignarea fata de niste politici
israeliene fatza de arabimea din jur pe care si-o atzatza in
cap (lucru de care stie toata lumea, incl. cetatenimea israeliana
cu scaun la cap).
>Oricum: nescriitorii s-au dovedit si in materie de marturie mai
>curajosi (sau: mai putin foarte-fricosi) decat scriitorii la
>romani.
Asta-i bízto$. Unul dintre cei mai curajosi oameni a fost
ploiesteanul sindicalist Vasile Paraschiv. Prin ce martiriu
o fi trecut bietul de el si ce curat (si clar ca cristalul
si precis ca bisturiul) a ramas (la minte)! Cei mai multi
nici n'ati auzit de el. In schimb ati auzit de fel de fel de
gaoaze si gunoaie. Alt semnalment: olahimea nu stie sa-si
aprecieze singura valorile. Tre' sa vie cate un "warrior
cuman" care sa imboldeasca spre faga$ul cel bun.
> Situatie tragica. Istoria contemporana a Romaniei a incaput pe
> mana unor impostori, nu din cei "dinainte": marxisti, deci, din
> ideologie, falsificatori ai adevarului; ci de-ai nostri, din
> popor (cam cum erau, intre 1996-2000 ai-nostrii Constantinescu,
> Diaconescu, Quintus, Vasile, Stoica), de-a dreptul analfabeti,
> stricatori, din prostie - vezi "Addenda" si "Harta Gulagului (sic)
> romanesc" din traducerea Cartii negre a comunismului, capodopera
> a analfabetilor calpuzani Liiceanu, Blandiana, Rusan, Onisoru;
> vezi capitolul dedicat lui Ion Caraion din "Aceasta dragoste care
> ne leaga" semnat de o iscalitoreasa de sinistra amintire (volum
> aparut tot la Liiceanu); vezi volumul Memorialul ororii, despre
> reeducarea de la Pitesti, publicat de editura dezinformatoare
> Vremea, vezi Istorie traita - despre deportarile in Baragan -
> de Smaranda Vultur, in fine, vezi volumele atribuite lui Petre
> Pandrea: Memoriile mandarinului valah (Albatros) si Reeducarea
> de la Aiud (aceeasi Vremea), gratie fiicei abuzive Nadia. "
Dezastru.
Akile
news:47f8af88$0$581$6e1e...@read.cnntp.org...
>† Prof. Dr. Ing. IPS Raspopitul wrote:
>
>: acolo si hobo traieste
> la nivel mai 'nalt decat multi middle-class-people din metropolele
> voastre, unde icnesc cu trei joburi ca sa poata subzista.
aista e soooo urban legend! middle class-ul american, daca asta este
si nu mahalagii portoricani, dominicani, negrotei si gunoaie albe,
traieste satisfacator dintr-o slujba, daca nu se lasa impins de
indemnul la consum nemasurat, distrugator si inutil. eu am un cult
pentru eficienta si am trecut prin toate nivelele de consumatorism.
in timp ce veniturile mi-au crescut, risipa a ramas in urma, in
trecut, cheltuielile proportionale au stagnat si au descrescut.
multa lume americana, cu grad de cultura medie intelege asta foarte
bine si zapaceala asta cu munca pe brinci e o baliverna pe care
europenii vor s-o creada ca sa nu sucombe invidiei. really! exista
fara indoiala diferenta de vacanta fata de europa, dar daca traiesti
suficient in america inveti sa te bucuri intens d-o vacanta fulger
de 3-4 zile in caraibe, in mexic sau una de 6 zile la vinarii in
argentina, sau 4-5 zile in europa, asta de vreo 4-5 ori pe an. dupa
parerea mea nimic nu egaleaza vacantele astea fulgeratoare care te
lasa intotdeauna dorind mai mult.
imi vizitez ades colegii din liceu si facultate prin europa,
doctori, injineri, prufesori, ei isi permit mult mai putin decit
americanu mediu din middle, middle class aproape ca lower
middleclass-ul. po'sa rizi cit vrei de casele de carton americane,
care sint spatioase cum europeanu nu viseaza, inghesuit intre o
bucatarie ca un galley de vapor si o cabina de dus cit una
telefonica. in america poti sa-ti cumperi o casa de 100 000 de parai
cu 4 dormitoare, 250 mp, 3 bai, piscina si curte cit vezi cu ochii
daca iti place tenesii, luijiana. daca vrei sa traiesti intr-o zona
metropolitana trebe sa dublezi sau sa triplezi banii sau sa mai tai
din spatiu. nu toata america e menhetan sau san francisco.
Gin Seng
>aista e soooo urban legend! middle class-ul american, daca asta este
>si nu mahalagii portoricani, dominicani, negrotei si gunoaie albe,
>traieste satisfacator dintr-o slujba, daca nu se lasa impins de
>indemnul la consum nemasurat, distrugator si inutil. eu am un cult
>pentru eficienta si am trecut prin toate nivelele de consumatorism.
>in timp ce veniturile mi-au crescut, risipa a ramas in urma, in
>trecut, cheltuielile proportionale au stagnat si au descrescut.
>multa lume americana, cu grad de cultura medie intelege asta foarte
>bine si zapaceala asta cu munca pe brinci e o baliverna pe care
>europenii vor s-o creada ca sa nu sucombe invidiei.
Vezi ca pe romaneste "a sucomba" are sens restrans: inseamna
numai "a muri". Nu are sensul din engleza.
Pe ce anume sa fie vest-europenii invidiosi? Pe Americanii
care au cinci dormitoare si trei clozete in bojdeuca? Pe risipa de
benzina pe SUVoaie? Cine are bistarul potrivit in Eurasia isi poate
permite tot ce-si poate permite Americanul. Incl. sa zboare in
cosmos.
>dupa parerea mea nimic nu egaleaza vacantele astea fulgeratoare
>care te lasa intotdeauna dorind mai mult.
Tot respectul pentru parerea ta, dar nu toata lumea se da in
vant dupa adrenalina cauzata de Speedy Gonzalez. :-)
>imi vizitez ades colegii din liceu si facultate prin europa,
>doctori, injineri, prufesori
Ce societate aleasa! Ri$piect!
>ei isi permit mult mai putin decit americanu mediu din middle,
>middle class aproape ca lower middleclass-ul.
Acilea mi-s sceptic. Sau nu-s fostii colegi reprezentativi pentru W-Eur.
>po'sa rizi cit vrei de casele de carton americane,
>care sint spatioase cum europeanu nu viseaza
Nu la naiba nu: depinde de bistari. Si de geografie: in unele zone
intinse mai putin cautate, pt. un milion de dolari poti sa-ti cumperi
un castel care la voi in SF, LA si NY sa coste 15-20 de milioane (s'apoi
daca-ti poti permite asa ceva iti poti permite si finantarea droaiei
de datatori cu mopul si stergatori de praf si din cei care sa-ti tunda
parcul).
>inghesuit intre o
>bucatarie ca un galley de vapor si o cabina de dus cit una
>telefonica. in america poti sa-ti cumperi o casa de 100 000 de parai
>cu 4 dormitoare, 250 mp, 3 bai, piscina si curte cit vezi cu ochii
Depinde unde. Iti poti cumpara si aici, in Mecklenburg-Vorpommern
sau la poalele Sierrei din Spania ori in Camargue in Franta ori in
Calabria (daca nu te temi de mai marii Ndrangheta) sau in tzara
Hutzulilor, intre Polska si Ukrainska ori printre cele "1000 de lacuri".
> daca iti place tenesii, luijiana. daca vrei sa traiesti intr-o zona
> metropolitana trebe sa dublezi sau sa triplezi banii sau sa mai tai
> din spatiu.
Poate de douaj de ori mai mult.
>nu toata america e menhetan sau san francisco.
Ba da. Mai adaugam Bostonul si pe urma zexe. Restul nu intereseaza.
Daca-mi trebuie vanat si pescuit in natura am loc in Scandinavia, in
fostele republici socialiste si populare + in Pirinei. (Sau si mai si + mai
ieftin: in Urali si dincolo de ei. In Saha poti mere si la vanatoare de
tigri, daca ai malaiul potrivit pt. mafia locala.)
† Prof. Dr. Ing. IPS Raspopitul
> Vezi? Tipic: gindu-ti zboara numai la efecte, la formele fara
> fond (cf. Titu Maiorescu). Adica vesnicul simbol macho gorilist:
> caramida'n chept. Nu te atrage aprofundarea civilizatiei, culturii,
> eficientei, nu in cele din urma a celei economice-tehnice, chezasia
> saltului la alt etaj. D'aia sunteti voi, iobagii, sa ramaneti iobagi
> si daca Libertatea potomaca v'a primit cu drag la tzâtza ei dolofana.
>
Dimpotriva ! D'aia sudui mUE si NiATO (formulare prinsa de la Yelena,
caci ea era cu NiATO), pentru ca sant un marasm birokratic. Daka
romanul era baiat, ca elvetianul, n-avea nevoie de asemenea poveri.
>
> Nu, nu asa: o masa rupta total de civilizatia urbana romana si de
> institutiile ei, incat, in 1-2-3 generatii uitara 90% din zestre
> si se adaptara la un way of life cu totul necunoscut generatiilor
> anterioare (rusticalismul reducandu-li-se la pastoralism).
Adevarat.
> Idem Maghiarii, care reprezinta un
> miracol ca, din conditia lor de mancurti ai Turcilor si-au impus
> limba maghiara, dialectul turc ogur fiind uitat complet. In sec.
> 10, documentele oficiale ale Bizantului denumeau noua Ungarie
> "Turcia". Pesemne Maghiarii or fi fost multi in comparatie cu
> vâna de warriors care era de limba turca (trei triburi hazare
> zise pe greaca "kavaroi" si paturile conducatoare ale celorlalte
> triburi: neam onogur, adica turci bulgari, plecati la drum de
> la Ural, unde au ramas pe loc pana astazi resturile numite
> popoarele ciuva$, ba$kir si Tatarii de Tatarstan, a nu-i confunda
> cu Tatarii de Crimeea si Caucaz).
No apoi tatarii din Crimea, cica e cumani ! Am fost intotdeuana
fascinat de supravietuirea cumana (kun) in Ungaria (si-au abandonat
limba abia prin secolul al XVII lea), si de IASZ, (alanii), urmasii
iazygilor sarmati.
> E mai de graba un mit cioaca cu Dacii:
Nu ma gandeam la daci, ci la originea mai credibila a romanilor
stabiliti la nord de Dunare, la originea de autohtoni preromanizati.
La aia ma gandeam cand ma miram ce limba au vorbitu.....
> Windows "cracanate"? Scitii = Sarmatii = Roxolanii = Iazygii.
Iazygii saracii care au mai ramas, s-au ungurizat ;-)
> Ce avem in schimb, vecinii boanghini, mai ales säcui, care se
> revendica de la Sciti ("szittyák") si de la $oimul tug(rul.
Secuii, vai de kapu lor, alti mankurti. Nici ei nu stiu ce au fost....
> Basarabeanul are dreptate. Chiar si in chestiunea cu Evreii are
> dreptate:
Acilea mi-s oarekum sceptic. Singura solutie, bomba pa ei ;-)
Akile
> Akile wrote:
>
>>aista e soooo urban legend! middle class-ul american, daca asta
>>este si nu mahalagii portoricani, dominicani, negrotei si gunoaie
>>albe, traieste satisfacator dintr-o slujba, daca nu se lasa impins
>>de indemnul la consum nemasurat, distrugator si inutil. eu am un
>>cult pentru eficienta si am trecut prin toate nivelele de
>>consumatorism. in timp ce veniturile mi-au crescut, risipa a ramas
>>in urma, in trecut, cheltuielile proportionale au stagnat si au
>>descrescut.
>>multa lume americana, cu grad de cultura medie intelege asta
>>foarte bine si zapaceala asta cu munca pe brinci e o baliverna pe
>>care europenii vor s-o creada ca sa nu sucombe invidiei.
>
> Vezi ca pe romaneste "a sucomba" are sens restrans: inseamna
> numai "a muri". Nu are sensul din engleza.
pai nu? parol! sa nu crape de invidie.
> Pe ce anume sa fie vest-europenii invidiosi? Pe Americanii
> care au cinci dormitoare si trei clozete in bojdeuca? Pe risipa de
> benzina pe SUVoaie?
neamu prost face chestia asta, pitici parveniti care si-acuma'si
deschid portofelul si isi umfla pintecu ca au valuta in puzunar.
cazu meu nu e tipic, eu sint in rental mai tot timpul, maybachul meu
doarme in garaj de frica rangii lui bengali, dar sint dusman al
suv-urilor. am avut unul cit timp am fost posesor de barca. de cind
si-a luat si gogul una, am vindut-o p' a mea :) cu suv cu tot.
bojdeuca? da' de unde, cu putini bani iti permiti, catherdral
ceiling, ferestre largi care dau spre un lawn impecabil sau un mini
pond. iar chestia cu closetele e treaba faina a carei rost n-o
prinzi decit dupa ani de stat intr-o casa unde ai mai mult d-o baie
de familie.
Confortul unei case luminoase perfect incalzite si luminate (daca
stai in shicago sau minesota) sau racite cum trebuie (daca stai in
finix arizona) il poti savura si-n casele de lemn nord americane,
asta daca nu te apuca tusea fara caramiza, mortar si fier beton.
>Cine are bistarul potrivit in Eurasia isi poate
> permite tot ce-si poate permite Americanul. Incl. sa zboare in
> cosmos.
same here, discutam de middle class insa.
>>dupa parerea mea nimic nu egaleaza vacantele astea fulgeratoare
>>care te lasa intotdeauna dorind mai mult.
>
> Tot respectul pentru parerea ta, dar nu toata lumea se da in
> vant dupa adrenalina cauzata de Speedy Gonzalez. :-)
>
>>imi vizitez ades colegii din liceu si facultate prin europa,
>>doctori, injineri, prufesori
>
> Ce societate aleasa! Ri$piect!
>
hei! era un exemplu de misirii traditional aducatoare de bani. nu
doar thowing names (si profesii)
bishop TUTU
<raspopi...@yahoo.com> wrote:
> On Apr 6, 7:09 am, Gin Seng <m...@privacy.net> wrote:
>
> Stoi gaspadar, ca nu i asa simplu, cel putin cu R&D. E vorba de
> proportie din PIB. Ca suma totala, Kina chelatuieste mult mai mult
> decat Elvetia ;-)
dezinformatoare
> Vremea, vezi Istorie traita - despre deportarile in Baragan -
> de Smaranda Vultur, in fine, vezi volumele atribuite lui Petre
> Pandrea: Memoriile mandarinului valah (Albatros) si Reeducarea
> de la Aiud (aceeasi Vremea), gratie fiicei abuzive Nadia. "- Dölj citerad text -
>
> - Visa citerad text -
ugh
maestre, vaz ca potzi, da di cii cobori shtaketa here and zere,
aaaaaa?
Gin Seng
> Dimpotriva ! D'aia sudui mUE si NiATO (formulare prinsa de la Yelena,
> caci ea era cu NiATO), pentru ca sant un marasm birokratic.
Chestia cu birocratia ti-am mai explicat-o de n ori: asta-i o gaselnitza
retorica a gorilelor pseudoconservatoare, ale caror vorbe le papagaliciti
si voi, cei picati din RSS Mancurtia fara sa fi trecut prin vreun crash
course de invatare a unor notiuni. (Era ideal prin anii 50-60 cand
America isi tinea o vreme in Europa candidatii la naturalizare ameri-
cana).
Si anume: cu cat mai sofisticata o structura (sec. 20! sec. 21!), cu
atat mai normal sa fie... birocratie. Nu ai incotro.
Alternativa e statul despotic, unde un megahantatar si cativa sfetnici,
kernelul de otzel, hotaraste tot. Asa himera tre' sa ti-o storci din
creier: nici cei mai groaznici reactionari si retrograzi din strafundurile
ramasului in urma din SUA nu ar pune in practica. Nu se poate. Asa
ceva iti pot pune in practica numai despotiile ruso-chinezo-afro-
sud-americane.
>Daka romanul era baiat, ca elvetianul, n-avea nevoie de asemenea poveri.
Daca baba avea un coi, era ministru de razboi. (Sa nu crezi ca
Helvetul scapa de catanie.)
>No apoi tatarii din Crimea, cica e cumani!
Corect. In realitate, nu exista Tatari ca etnie: sunt cu totii Turci, limba
tatara e limba turca. Dialectele tatare crimeene ori din Kazan, langa
Ba$kiria (ii zice "tatar-ba$kir") ori tatara vorbita de nogai este perfect
inteligibila, fara talmaci si subtitrare, daca stii turca literara de
Istanbul
si Ankara. Ba tot asa te descurci si in Ürümci, capitala Uiguriei, adica
a Sinkiangului, din China. (Basca Uigurii au adoptat si scrierea cu
litere latinesti, sustinuti de Chinezi, dupa calapod turcesc.)
Denumirile astea precum Tatar, Kîrgîz, Kazah, Meshet, Turcmen,
Ba$kir, Tuvin, Uigur s.m.a.d., incl. cei care nu mai sunt cum au fost
cu secole in urma, e.g. Cumanii, Pecenegii, Avarii, Hunii, sunt cam
asa cum e la noi sa zici banatean, mehedintean, oltean, muntean,
moldovean, basarabean, bucovinean, ardelean, motzogan, o$an,
moro$an, cri$an, momârlan, padurean, hatzegan, some$an, vran-
cean, dobrogean, timocean. Ceea ce este formidabil este intinderea:
din Balcani pana pe insulele japoneze: poporul Ainu tine si el de
panturcism; idem Manciurienii.
>Am fost intotdeuana fascinat de supravietuirea cumana (kun)
>in Ungaria (si-au abandonat limba abia prin secolul al XVII lea)
Mi-s tare sceptic. Eu unul nu cred ca dialectul cuman a supravietuit
mai tarziu de sec. 14-15. Or fi supravietuit regional niste cuvinte, nu
toata limba (dar mi-s deschis sa invat).
>si de IASZ, (alanii), urmasii iazygilor sarmati.
Nu doar urmasii, ci acelasi popor. De fapt se cheama... Scitii. Sau
pre a lor limba Saka. Jász vine de la cellalt etnonim, As, care dupa
toate probabilitatile sta la baza numelui continentului: Asia.
Este vechea populatie care a practicat way of life-ul "cracanatilor":
ei au fost cei care i-au invatat pe turcomani si mongolizi si le-au
dat si principalele clanuri nobiliare, intre care si clanul A$ina/Asena
(probabil ca si familia lui Temüdjin Djinghis se tragea din ea): la
origine europizi sadea, nordizi, cu parul ca paiul, aflati in vesnica
corcire cu mongolizii. Insisi Mongolii din nesfarsitele stepe ale
Mongoliei sunt purtatori de cromozomi sciti: fu verificat pe esantioane
cu mijloacele de azi ale ingineriei genetice. Tehnica de lupta,
diverse obiceiuri, vestimentatia, sepcile tzuguiate, pantalonii bufanti
si ornamentele floriforme si vegetale (surprinzator de similare cu
cele moderne vest-europene) sunt de la ei. La Herodot si alti
cronicari stravechi reiese clar rezultatul corcirii: la unii Sciti pre-
dominau caracteristicile superficiale mongolide: pilozitate redusa,
fetze si capete rotunde, o anumita corpolentza, ochi "mici" etc.
Asa ca majoritatea "cracanatilor" (incl. Ungurii), cand venira in
Europa, aveau si dimensiune europida, nu doar mongolida. In
cazul Ungurilor, cronicarii dau relatari de cum aratau care se bat
cap in cap: unii zic ca erau destul de europizi, iar cei (de obicei
nemti) care relateaza ca erau uriti-mongolizi, fie ca au avut de
a face cu forta lor militara nr. unu turcime sadea: kavari (hazari)
si pecenegi, fie ca au avut de a face, inainte de 896 (stramutarea
din Ucraina in Pannonia) cu incursiuni minore facute poate mai
degraba de... avari, care-si traiau ultimele escapade inainte sa
dispara din istorie (asimilati in slavimea ceho-slovaco-croato-
sarbeasca si in nemtimea austriaco-bavarezo-francona).
BTW, Ia$ii care s'au stabilit in Ungaria s'au stabilit langa Cumani,
in judetele situate mai la Nord, in Vestul Campiei Tisei, cam pe
la mijlocul distantei dintre Debretin si Budapesta. Exista si in
Ardeal Români cu numele de familie Jász respectiv Ias.
>Nu ma gandeam la daci, ci la originea mai credibila a romanilor
>stabiliti la nord de Dunare, la originea de autohtoni preromanizati.
>La aia ma gandeam cand ma miram ce limba au vorbitu.....
Dupa toate probabilitatile, continuitatea straromaneasca la Nord
de Dunare a fost discontinua circa 3-4 secole. La noi nu se popula-
rizeaza (dar cartile de specialitate o spuneau pe sleau si sub
Ceasca) ca pana si Dacii liberi, cu Carpi si Costoboci cu tot au
trecut in valuri la Sud de Dunare! Asa de mare era the urge din
cauza presiunilor valurilor de venetici, care intr'o epoca nu se
mai terminau, din Est. Poate ca are temei prezumtia recenta
avansata de unii ca explozia formidabila a vulcanului Krakatoa
din vremea lui Attila a capiat popoarele din stepa ruso-siberiana,
unde conditiile climatice se vor fi inrautatit. Nici nu se spulberara
Hunii bine ca se regrupara sub un cnut nou, Avarii. Iar Avarii au
aparut nu din ingamfare, ci pentru ca alte hoarde, inca nestiute
de Europa (ci numai de... China), ii bateau de le suna apa in cap.
De fapt si Ungurii asa s'au stramutat din Ucraina (altminteri ar
fi ramas pe veci cetateni ai lui Iu$cenko), nu pentru ca "a csuda
szarvas" (cerbul miraculos) le-a aratat drumul spre "pascua
Romanorum", de prin preajma bailor termale ale Romanilor, din
Aquincum (Budapesta), ci pentru ca Pecenegii care erau mult
mai salbatici si rai, le-au masacrat baza sedentara din Atelkuzu
(le-au omorit nevestele, batranii si plozii, cand armata lor era la
hoinareala dupa prada in Europa centrala). Iar pe Pecenegi ii
montase imparatul bizantin care avea oftica pe Unguri. Asa au
ajuns de-au traversat Carpatii Galitziei, Maramuresul, Ungul,
Beregul si au cucerit Slovacia, apoi partea centrala a Pannoniei.
Ardealul l-au cucerit de facto abia in sec. 13. In prima suta de
ani si mai bine, sefii reali ai Ardealului au fost Pecenegii: acei
Gyula despre care vorbeste cronica nu aveau numele doar dela
titlul de mare sef ierarhic gyula (djila) care exista la straunuguri
alaturi de kende si harka, ci era totodata numele tribului peceneg
de prin partile noastre (conform aceluiasi Constantin VII Porphyro-
genetul de la care stim multe despre "Turkoi" = Unguri): Gyula,
ori mai pe turceste, Yula. Prin 950, cand imparatul si-a scris
relatarea, Yula contra zona Prutului. In deceniile urmatoare,
sediul le era la Bälgrad, adica Cetatea Alba Gyula, adica Alba
Iulia.
>Iazygii saracii care au mai ramas, s-au ungurizat ;-)
Nu toti. Cei din caucaz si-au pastrat limba si traiesc in republicile
autonome Osetzia de Nord si de Sud. Stalin era pe jumatate
osetin. (Vedem asadar ca Scitii astia, desi seminomazi si cres-
catori de animale, mai inapoiati decat societatile sedentare agricole
ca China si Europa, avura mereu talent... managerial. Lenin
si diversi alti membri din CC de asemeni cu multa zestre din
asta, scito-turanica. Incl. evreimea estica, care, ironia istoriei,
poarta etnonimul Scitilor, crezand ca-l poarta pe al Nemtilor:
A$kenazim. Iar in Vechiul Testament scrie clar despre ascendenta
Togarma si A$kenaz, ambii stramosi tragandu-se din Iafet, tata
deopotriva al "arienilor" si al turcicilor. ;-))
>Secuii, vai de kapu lor, alti mankurti. Nici ei nu stiu ce au fost....
Cu atat mai mult cu cat cei de azi sunt in mare parte Români
asimilati recent (sec. 17-20). Iar in epoca de inceput a regatului
Unguresc in Ardeal, dar si in Oltenia, Muntenia, Moldova, pe
frontiera pe care si-o impingea tot mai la Est, au colonizat masiv
printre Secui Pecenegi apoi Cumani. Toponimia si alte date
*unguresti* despre locurile respective sunt elocvente. Numai ca
nu se prea bate darabana. Mai mult: in aceleasi teritorii de
frontiera, odata cu pecenegimea, fu folosita si vlahimea in
sistemul de paza al regatului unguresc. Pe calea asta ne-au
ramas totusi niste date despre niste cnezi obscuri in special
de-a lungul frontierei banateano-hatzegano-fagaraseano-barsano-
secuiesti (arcul carpatic). You ain't seen nothing yet daca te
apuci sa citesti istoriografie propriu-zisa (ce se preda in scoli,
comparativ, e vax).
>Acilea mi-s oarekum sceptic. Singura solutie, bomba pa ei ;-)
Ce atata risipa de energie si resurse umane? De cele mai multe
ori cnutul face minuni. S'apoi sunt proiecte de implementat:
canale, defrisari, desteleniri, uscari de mlastini, amplasari de uzine,
exploatari de minereu. Cine vrei sa ti le faca? Birocratii burtosi
pe care-i "iubesti" cum ii "iubesc" si eu?
Mai ales tu, care esti campionul economiei pe SCR, tre' sa ai
senzori pt. astea. Totu-i economie. Insa o conditie: sa-ti mai
scoti ochelarii tai de miop cu care te uiti la daytrading si sa te
uiti si la macroeconomie. Ca macroeconomia e cea care-ti
arunca noroadele inainte sau ti le pravaleste in 29 Oct. (puschea
pe limba-mi!).
† Prof. Dr. Ing. IPS Raspopitul
Secereua e un talme$ balme$, pe ici pe kolo mai trebuie sa skoatim
okelarii (de telektoal) si sa ne dam gios din turnu de fildes - kum
zice rapsodu poPular catre hungur - 'sa va dati de pe cal jos'....
Gin Seng
>>> doctori, injineri, prufesori
>
>>Ce societate aleasa! Ri$piect!
>
>hei! era un exemplu de misirii traditional aducatoare de bani. nu
>doar thowing names (si profesii)
Aha. Dar atunci tre' sa-i scoti din sir pe... "prufesori" (castiga
intr'o luna cat doctorii vinerea intre 8 a.m. si 12:30 :)).
Akile
vorbeam de profesori in terminologia anglo saxofona, universitari,
nu dascali de liceu. aia fac ceva mai multi bistari euro.
† Prof. Dr. Ing. IPS Raspopitul
Mda, pusesem p'aici o poza cu pretena chinezoiaca, in Piata "Tien An
Men' din Bukale. Terminase medicina la Brown, specializata pe
'microsurgery', are o clinica de kirurgie estetica pe langa LA; ~ $
20000 pe zi ;-)
Akile
message
news:72b1886a-04d4-453e...@n58g2000hsf.googlegroups.com...
da, fac bani, dar din ce in ce mai putina medicina, un fel de servis
cu computere si chimie cit cuprinde. intreab-o si cit plateste
asigurare pentru malpractice?
Gin Seng
>vorbeam de profesori in terminologia anglo saxofona, universitari,
>nu dascali de liceu. aia fac ceva mai multi bistari euro.
Totusi putini. Un realtor castiga mult mai mult. Idem diverse
categorii profesionale de meseriasi. Deoarece salariul la stat
nu poate fi asa mare ca remuneratia in sectorul privat. C'asa-i
in capitalism. (Dreptu-i pe de alta parte ca cel din sectorul
privat are riscuri, nu ca cel din sectorul de stat care nu stie
ce-i grija, odata ce-i cooptat in sistem.)
Gin Seng
>Mda, pusesem p'aici o poza cu pretena chinezoiaca, in Piata "Tien An
>Men' din Bukale. Terminase medicina la Brown, specializata pe
>'microsurgery', are o clinica de kirurgie estetica pe langa LA; ~ $
>20000 pe zi ;-)
Asa da. S'apoi chirurgia micro e ceva ce se remunereaza.
Gin Seng
>da, fac bani, dar din ce in ce mai putina medicina, un fel de servis
>cu computere si chimie cit cuprinde. intreab-o si cit plateste
>asigurare pentru malpractice?
S'asta-i drept. Insa cei care deschid partii noi in medicina nu
se numara printre campionii castigului. De altfel, de obicei
medicii care fac inaugureaza cai noi operative si de tratament
is alt cerc de persoane fatza de cei care practica medicina
contra remuneratie mare. Dar cei pe bani putini si din cercetare
ii invata pe studenti, nu cei pe bani multi.
Gin Seng
>Imi permit sa fac si eu o intrebare (cam deviind discutia initiala): stie
>careva rezonul pentru care aicea nu se fac case din caramida? care e spilul
>cu case de lemn (recunosc ca, personal, mi-a trebuit ceva timp sa trec
>peste oroarea de a da bani pe o casa de lemn). E careva inginer constructor
>(or something) sa ma lamureasca si pe mine de ce lemn (care arde... ca
>lemnul) si nu caramida/mortar? ca nespecialist, nu vad nici macar o ipoteza
>economica (sa fim seriosi: de cand sunt carmizile scumpe? sau
>prefabricatele din beton?).
Nu ma pricep, dar presupun ca in N-Amer constructia din lemn
e mult mai less expensive.
† Prof. Dr. Ing. IPS Raspopitul
> "Akile" <Antri...@yahoo.com> wrote:
> > Confortul unei case luminoase perfect incalzite si luminate (daca
> > stai in shicago sau minesota) sau racite cum trebuie (daca stai in
> > finix arizona) il poti savura si-n casele de lemn nord americane
>
>
> Imi permit sa fac si eu o intrebare (cam deviind discutia initiala): stie
> careva rezonul pentru care aicea nu se fac case din caramida? care e spilul
> cu case de lemn (recunosc ca, personal, mi-a trebuit ceva timp sa trec
> peste oroarea de a da bani pe o casa de lemn). E careva inginer constructor
> (or something) sa ma lamureasca si pe mine de ce lemn (care arde... ca
> lemnul) si nu caramida/mortar? ca nespecialist, nu vad nici macar o ipoteza
> economica (sa fim seriosi: de cand sunt carmizile scumpe? sau
> prefabricatele din beton?).
>
> ochi & urechi
Dom'le, nebunia cu casoiele de lemn (sau mai rau, placi aglomerate) a
inceput si in Romania. Iti spun cum mi-au argumentat aia.
Cica-s mai ieftine si se ridica mult mai repede !
Akile
news:Xns9A78A810...@62.141.42.78...
> Gin Seng <m...@privacy.net> wrote:
>
>> Nu ma pricep, dar presupun ca in N-Amer constructia din lemn
>> e mult mai less expensive.
> aici un
> incendiu inseamna prapad, casa dispare pur si simplu, cel mult
> raman niste
> cioturi.
>
> Nenea Anghel,
> terifiat (de fiecare data cand isi imagineaza un asemenea
> accident)
focul incepe mai ades in casele contruite pe structura metalica si
caramida in... inner city unde sta omul maro.
casa de lemn e mult mai flexibila si eficienta. peretii subtiri
ocupa foarte putin spatiu locuibil. una din surprizele pe care le ai
cind intri inntr-o casa nordamericana e suprafata utila raportata la
suprafata ocupata de cladire. fiind usoara nu are nevoie pereti de
rezistanta in interior, astfel ai spatii neintrerupte. din punctul
de verdere al conductelor (apa, gaz, aer conditionat) faceti
comparatie cu casele din caramida.
Akile
in sistemul american un profesoras de liceu incepe cu cin'zeci de
mii pe an, se plafoneaza la ob'zeci. profesorul universitar e de
multe ori mai bine platit la o universitate publica (de stat) decit
la una privata. exceptiile sint la cele foarte instarite (ivy
leagues si alea fandoside bine endowed).
Akile
> "Akile" <Antr...@yahoo.com> wrote:
>
>> focul incepe mai ades in casele contruite pe structura metalica
>> si
>> caramida in... inner city unde sta omul maro.
> gandesc ce
> prapad face o scanteie (nu mai vorbesc de prostii - chibrituri
> scapate pe
> jos sau alte minuni sub influenta alcoolului si buruienilor); cu
> ratonii
> care rontaie la cabluri si tot felul de factori asemanatori (de la
> imbatranirea naturala, la animale si elemente climatice), nu stiu
> de ce dar
> nu ma simt foarte sigur cand stiu ca toate firaraiele trec prin/pe
> langa
> placi de lemn sau ce or fi ele. Dar... ce pot face?
>
>> casa de lemn e mult mai flexibila si eficienta. peretii subtiri
>> ocupa foarte putin spatiu locuibil. una din surprizele pe care le
>> ai
>> cind intri inntr-o casa nordamericana e suprafata utila raportata
>> la
>> suprafata ocupata de cladire. fiind usoara nu are nevoie pereti
>> de
>> rezistanta in interior, astfel ai spatii neintrerupte. din
>> punctul
>> de verdere al conductelor (apa, gaz, aer conditionat) faceti
>> comparatie cu casele din caramida.
> constructiile): care
> e baiul caselor de caramida?
>
> Nenea Anghel,
> interesat
nimic wrong cu caramida, lemnul e ieftin si abundent in america.
probabil ca si ioropeanu si-ar dori sa-si construiasca cosmelia din
lemn, dar nu are atita (de aici rictusul de scirba produs de
strugurii acri).
europa e suprapopulata si isi dramuieste cu zgircenie padurile.
canada e mai mare decit sua ca suprafata, are o populatie un pic mai
mare decit romania
si paduri nesfirsite.
casa de lemn e mai usor de intretinut si reparat fara demolari
costisitoare, iar materialele de izolare sint ignifuge. teoretic
doar structura e de lemn, restul e plasticaraie, ipsos sintetic,
fire retardant. cind vine timpul focurile in sudule californiei ard
si casele de caramida, ranciurile din san diego mai dihai decit alea
de lemn.
progea
> > stai in shicago sau minesota) sau racite cum trebuie (daca stai in
>
> Domnilor,
>
> Imi permit sa fac si eu o intrebare
Despre pictura, arhitectura? Aaaa, constructii deci:
(cam deviind discutia initiala): stie
> careva rezonul pentru care aicea nu se fac case din caramida? care e spilul
> cu case de lemn (recunosc ca, personal, mi-a trebuit ceva timp sa trec
> peste oroarea de a da bani pe o casa de lemn).
Ma intreb si eu asta de ani de zile, case de rumegush intr'o tzara
sedimentata in jurul unui arc imens de granit'~ai.
E careva inginer constructor
> (or something)
gogul. Pardon, arhitect.
sa ma lamureasca si pe mine de ce lemn (care arde... ca
> lemnul) si nu caramida/mortar? ca nespecialist, nu vad nici macar o ipoteza
> economica (sa fim seriosi: de cand sunt carmizile scumpe? sau
> prefabricatele din beton?).
Am urmarit si restul theadului si tot nu's lamurit. Lemnul n'ar trebui
sa fie ceva mai scump in New England'~ai?
Akile
> Serios, nu am vazut nicaieri prapad facut de incendii cum
> am vazut in North America.
posibil, nu am nici un fel de date comparative.
Akile
> primele
> case din lemn, din motivele - stiute de ei. Bun, dar dupa ce au
> vazut cum
> se duc in vant cand iau foc, chiar _nimeni_ sa nu'si fi zis: "Stai
> asa,
> daca as face o casa din piatra, nu din lemn, nu ar fi mai putin
> vulnerabila..."?
>
> _Asta_ e cel mai de neinteles, de fapt.
>
> Nenea Anghel,
> care nici nu mai comenteaza ca pana si blocurile amarastenilor
> care stau in
> asa ceva au pereti de lemn (cu exceptia structurii de rezistenta)
caposi. au preferat sa faca asa numitele coduri de constructie
(structuri de rezistenta, linii de forta, etc) extrem de stricte.
progea
>
> case din lemn, din motivele - stiute de ei. Bun, dar dupa ce au vazut cum
> se duc in vant cand iau foc, chiar _nimeni_ sa nu'si fi zis: "Stai asa,
> daca as face o casa din piatra, nu din lemn, nu ar fi mai putin
> vulnerabila..."?
>
> _Asta_ e cel mai de neinteles, de fapt.
>
> Nenea Anghel,
> care nici nu mai comenteaza ca pana si blocurile amarastenilor care stau in
> asa ceva au pereti de lemn (cu exceptia structurii de rezistenta)
Sa fii fost datorita ideii pe care s'a ridicat America? A pacalelii
omului de catre om? "Daca ii fraier, las' sa si'o ia din lemn'~ai,
mierj^ s'asha".
Si nici acuma, cand, vorma matale, una doua is incendii la case,
nimeni nu'si pune problema "Stai, dom'le, putzin, totusi nu se poate
asa...". Ca de brad natural de Craciun in casa, vorba gogului si'a
injinierului "ce sa mai...".
Basil
> Merkel tells Knesset of 'shame'
>
> German Chancellor Angela Merkel has told the Israeli parliament that
> Germans are "filled with shame" over the Nazi Holocaust in World War
> II.
>
> She said Germany would always be a "true friend and partner" to
> Israel.
>
> Bilateral ties have been strengthened on this visit, with an agreement
> to work together on several fronts.
>
> But several MPs at the Knesset in Jerusalem walked out before the
> speech, saying Mrs Merkel's decision to speak in German was
> inappropriate.
>
> They say it evokes painful memories of the Holocaust.
>
> However Mrs Merkel has been given a warm welcome, says the BBC's Katya
> Adler in Jerusalem, and her visit has caused little fuss outside the
> Knesset.
>
> Applause
>
> Mrs Merkel's speech came at the end of a three-day trip to Israel
> marking the 60th anniversary of its founding.
>
> She drew applause when she began with a Hebrew sentence, thanking MPs
> for the "honour" of addressing parliament - the first by a German head
> of government.
>
> I bow before the victims, I bow before the survivors, and before all
> those who helped them so they could survive
> Angela Merkel
>
> "Germany will never abandon Israel but will remain a true friend and
> partner," Mrs Merkel said, in remarks carried by AFP news agency.
>
> "Sixty years of Israel: that is most of all an occasion for great
> joy...
>
> "Germany and Israel are and will always remain linked in a special way
> through the memory of the Holocaust. The Holocaust fills us Germans
> with shame," said Mrs Merkel.
>
> "I bow before the victims, I bow before the survivors, and before all
> those who helped them so they could survive."
>
> Mrs Merkel has spoken of her commitment to helping resolve the
> conflict between the Israelis and Palestinians, but the Islamist
> militant movement Hamas has accused her of ignoring Israeli actions in
> Gaza.
>
> In her speech, she condemned Hamas rocket attacks on Israel, and said
> Berlin would not impose "unsolicited advice" on Israel.
>
> Her government said last week that it would host an international
> conference to help the Palestinians prepare for statehood, and she
> spoke to Palestinian leader Mahmoud Abbas by telephone before she left
> Germany last week.
>
> Joint cabinet meeting
>
> Mrs Merkel's visit, along with half of her cabinet, has included
> meetings with Israeli leaders, and a visit to the Yad Vashem Holocaust
> memorial in Jerusalem.
>
> On Monday Israel and Germany upgraded their ties when Mrs Merkel
> chaired a historic joint cabinet session.
>
> A joint statement followed on the strengthening of political,
> cultural, economic and social relations.
>
> In the 60 years since the Nazi genocide, Germany has become Israel's
> staunchest ally in Europe.
>
> The agreement institutes annual meetings at prime ministerial,
> ministerial and cabinet levels.
>
> Germany already has similar agreements with France, Italy, Spain,
> Poland and Russia. It is Israel's first such agreement with another
> state.
>
> Story from BBC NEWS:
> http://news.bbc.co.uk/go/pr/fr/-/2/hi/middle_east/7303236.stm
ok oameni buni, cine trage concluzia la cacialmaua asta de aici, ca se
lungeste ca si caskavalul prajit. cine incheie?
au vrem sa daramam recorduri? o sa ajunga de fo 3 km futu-i!
ha-ha-ha! sau: -:)!
Basil.
Basil
> "Akile" <Antr...@yahoo.com> wrote:
>
>> Confortul unei case luminoase perfect incalzite si luminate (daca
>> stai in shicago sau minesota) sau racite cum trebuie (daca stai in
>> finix arizona) il poti savura si-n casele de lemn nord americane
> Domnilor,
>
> cu case de lemn (recunosc ca, personal, mi-a trebuit ceva timp sa trec
> (or something) sa ma lamureasca si pe mine de ce lemn (care arde... ca
> economica (sa fim seriosi: de cand sunt carmizile scumpe? sau
> prefabricatele din beton?).
>
> ochi & urechi
nene anghele, eu mi-am facut o casa din caramida in germania, cu doua
garaje la parter, cu parter la etajul 1, si cu etajul 1 la etajul 2(caci
era pe deal). langa mine, s-au construit si case din prefabricate.
raspunsul e simplu: sunt mai ieftine, si se ridica in cateva zile, pe
cand a mea o fost scumpa, si a durat vreo 8 luni pana sa ma mut in ea.
asta-i deosebirea.
in ce priveste statica si toate celelalte, bineinteles ca cele din
caramida sunt mai bune, dar nu mi-ar fi rusine nici cu una din
prefabricate. sti de ce? ce trebuie sa las eu mostenire casa din piatra?
sa-si faca copiii singuri. pe mine sa ma tina casa cat traiesc eu,
asta-i scopul. si diferenta intre cele doua sisteme de constructie.
Basil.
progea
> Nenea Anghel schrieb:
>
>
>
>
>
> > "Akile" <Antri...@yahoo.com> wrote:
>
> >> Confortul unei case luminoase perfect incalzite si luminate (daca
> >> stai in shicago sau minesota) sau racite cum trebuie (daca stai in
> >> finix arizona) il poti savura si-n casele de lemn nord americane
> > Domnilor,
>
> > Imi permit sa fac si eu o intrebare (cam deviind discutia initiala): stie
> > careva rezonul pentru care aicea nu se fac case din caramida? care e spilul
> > cu case de lemn (recunosc ca, personal, mi-a trebuit ceva timp sa trec
> > peste oroarea de a da bani pe o casa de lemn). E careva inginer constructor
> > (or something) sa ma lamureasca si pe mine de ce lemn (care arde... ca
> > lemnul) si nu caramida/mortar? ca nespecialist, nu vad nici macar o ipoteza
> > economica (sa fim seriosi: de cand sunt carmizile scumpe? sau
> > prefabricatele din beton?).
>
> > Nenea Anghel,
> > ochi & urechi
>
> nene anghele, eu mi-am facut o casa din caramida in germania, cu doua
> garaje la parter, cu parter la etajul 1, si cu etajul 1 la etajul 2(caci
> era pe deal). langa mine, s-au construit si case din prefabricate.
> raspunsul e simplu: sunt mai ieftine, si se ridica in cateva zile,
Da, numai ca aici ne fac sa asteptam un an pentru ele'~ai.
pe
> cand a mea o fost scumpa, si a durat vreo 8 luni pana sa ma mut in ea.
> asta-i deosebirea.
> in ce priveste statica si toate celelalte, bineinteles ca cele din
> caramida sunt mai bune, dar nu mi-ar fi rusine nici cu una din
> prefabricate. sti de ce? ce trebuie sa las eu mostenire casa din piatra?
Pai aia de obicei sa anticipeaza la prima cununie'~ai, nu ca
mostenire.
> sa-si faca copiii singuri. pe mine sa ma tina casa cat traiesc eu,
Noroc ca nu traiesti pe Aleea Tornadelor'~ai, da' cu globaluormingu'
s'ar putea sa nu sa stie.
progea
Ca'n Cacanada'~ai. Contractasem in 14 iulie 2002. Am mers luna de luna
la loc. Abia prin ianuarie 2003 am inceput sa vedem demarcatii, apoi
gropi etc. Ianuarie, toiul iernii. Prin martie am primit SCRisoare cum
ca este evident ca din cauza vremii nu vor putea fi gata la timp.
In fine, am facut preluarea si ne'am mutat in 21 august 2003.
ca eu tocmai pomenisem de cat de (rezonabil
> de) repede se faceau pe vremea cand eram copil, iar acum, cu tehnologia din
> ziua de azi, in Canada dureaza _un an_?
Da' ce, nu gasesc ei scuze sa tergiverseze? Ulterior au supraincarcat
zona cu case. Fusese coltzul de nord-vest al Oakville-ului, aproape de
natura. Constructorul a reusit sa castige pentru constructie (case si
condominiumuri cu cateva etaje care blocheaza privirea inspre natura)
doua terenuri unde, in proiectul initial cu care fuseseram ademeniti
si pacaliti, trebuiau sa urmeze un lacash de cult, respectiv un spatiu
comercial. Eu nu mai locuiesc de aproape trei ani acolo, dar, in afara
de SChmekeRii de profesie care contracteaza case si apoi le vand,
lumea incepe deja sa cam plece de acolo, fiindca s'a tot prea vazut
inshelata in asteptari, iar traficul pe crescenturile alea la o atari
supraaglomerare cu case devine deja o problema. Habar n'am cum a putut
castiga constructorul in fatza Primariei. Pacat, parea om serios, e
familist din orash, avea o viziune arhitecturala deosebita intr'un
stil al anilor '70, facea case in stil Cape Cod si le dadea
personalitate mai modificand pe ici si colo in proiectul standard..
> Si inca o chestie: pai la voi, in Great White North, e normal sa faceti
> case de lemn si nu de piatra/caramida? lemnul e mai bun izolant termic?!
Asta ma intreb si eu de ani de zile, nene Anghele: intr'o tzara cu
atata granit ni se da foc la valiza din proiect.
Basil
> ziua de azi, in Canada dureaza _un an_?
>
>> s'ar putea sa nu sa stie.
> case de lemn si nu de piatra/caramida? lemnul e mai bun izolant termic?!
>
> de moda veche
nu emai bun izolant, insa da o ambianta mai placuta, si sa nu uitam si
de traditie, care trebuie respectata. piatra de la o grosime de 30-35
cm, este ideala, mai ales daca are si gauri transversale prin ea, pt ca
exact acolo e secretul: aerul de acolo, nu iese niciodata, si izoleaza f
bine. peretii interiori, atata timp cat nu sunt de sustinere, pot fi din
orice, si de orice grosime.
Basil.
progea
> Si inca o chestie: pai la voi, in Great White North, e normal sa faceti
> case de lemn si nu de piatra/caramida? lemnul e mai bun izolant termic?!
A, nene Anghele, uitai. Vara te sufloci, sunt unii care tushesc fara
aer conditionat. Iar iarna tekacs pe tine da frig daca n'ar fi
instalatia de caldura. In principiu, aia e cu ventilatie-conductie,
sufla aer cald prin niste conducte in casa. La catva timp tre' sa
schimbi filtrele instalatiei. Cine tusheshte fara aer conditionat
practic nu are mare diferentza la nota de plata de consum de energie
electrica intre iarna si vara'~ai.
Basil
este dovedit faptul ca aceste prefabricate produc alergii la unii care
nu aveau pana atunci nimic. aceste prefabricate sunt tratate cu diferite
substante, care nu sunt tocmai benefice pt sanatate. au insa si
avantajul de a fi mai ieftine.
Basil.
Akile
news:ftf5i0$ik4$3...@online.de...
prefabricatele sint unse cu slanina ca sa tina de cald si sint
umplute cu caltabosi si singerete. daca ia foc casa puneti d-o masa
cu vecinii, vine si gogu cu barca pe rain si pe main. dupa ce haliti
toata casa o roiti in grecia in insula gogului unde cinta cucuvea si
stepan p-o craca de copac.
bishop TUTU
>
> - Show quoted text -
farmecu cu romanii e ca prinde din zbor, intueshte ce nu stie shi
gaseshte solitzii la orice
shi cind nu, atunci merge shi-asha
d-aia sint eu mindru ca sint roman
shi bou de gogu a tacut milc, n-a gasit nimic da comentat
Basil
-:)))!!!
buna de tot!
Basil.
Akile
news:10368f85-e671-4f82...@u36g2000prf.googlegroups.com...
>farmecu cu romanii e ca prinde din zbor, intueshte ce nu stie shi
>gaseshte solitzii la orice
deh, maiestre, incerc si eu sa fiu creativ. nu incerca acasa, insa.
>d-aia sint eu mindru ca sint roman
usurel cu mindria ca n-ai nici un merit acilea
>shi bou de gogu a tacut milc, n-a gasit nimic da comentat
boul de gog ma ignora in tacere, sufera si tace. ia ghionturi pe
infundat si ma injura prin proxy
Akile
inteleg ca ti-era foame, eh?
oboreanu
> Gin Seng <m...@privacy.net> wrote:
> > Nu ma pricep, dar presupun ca in N-Amer constructia din lemn
> > e mult mai less expensive.
>
> Dubios (parere de amator). Chiar daca ar fi asa - merita riscul? aici un
> incendiu inseamna prapad, casa dispare pur si simplu, cel mult raman niste
> cioturi.
>
> Nenea Anghel,
> terifiat (de fiecare data cand isi imagineaza un asemenea accident)
depinde.
cashili in tehaz ie din lemne cu placare da caramida pa fundatzii da
beton, fara beciuri. totul, sau aproape totul ie ielectric cu firili
trase pintre panourili alea da lemn. si totusi incendiili ie rare, da
cele mai multe ori din neatentziea propetarului.
da, can' shedeam in monreal, tinp da iearna, zilnic dadea la teveu
daspre icendii. case lipite ca'n ny. la monreieal incalzirea ierea cu
calorifere ielctrice cu rezistentza in cashili mai veki. iearna grea,
rezistentzili alea roshii tot tinpu...
avantaju cashilor da lemn ie ca sa'ncalzeshte ushior si sa raceshte
ushior. mai ales can' ie bine izolate. adica, dac'ai plecat d'acasa la
munca n'ai nevoie sa mentzii incalzirea. can' vii seara, in cateva
minute sa'ncazeshte. ali da caramida dureaza mai mult, tre
sa'ncalzeshti mai intai zidurili...
deci, avantaju ie nu numa la costructzie, ci si la iekonomiea da
conbustibil.
d'aiea sa vaita in romaniea da costu incalzirii. mai ales in
blocotetzili betonate cieaushizde...
in tehaz, plateam in varf da iearna ca si'n varf da vara, cam oleaca
pizde doo sute. totu ielektric.
toamna si primavara scadeam la fo shaptezeci pa luna...
oboreanu
si fereshtili stil inglezesc lasa mai mult spatziu in casa conparat cu
alea'n stil frenci. plus ideiea cu camarili da haine.
oboreanu
> "Akile" <Antri...@yahoo.com> wrote:
> > focul incepe mai ades in casele contruite pe structura metalica si
> > caramida in... inner city unde sta omul maro.
>
> prapad face o scanteie (nu mai vorbesc de prostii - chibrituri scapate pe
> jos sau alte minuni sub influenta alcoolului si buruienilor); cu ratonii
> care rontaie la cabluri si tot felul de factori asemanatori (de la
> imbatranirea naturala, la animale si elemente climatice), nu stiu de ce dar
> nu ma simt foarte sigur cand stiu ca toate firaraiele trec prin/pe langa
> placi de lemn sau ce or fi ele. Dar... ce pot face?
>
nea anghile, can stai in cashi da lemn tre sa kemi orkin men periodic
sa'tzi dea da furnici si ratz. da asta nu costa cine shtie ce.
oboreanu
in casa da lemn mai potzi face shkinbari in interior, sa mai modifici
peretzii, sa faci din doo camere mai mici una mai mare, dupe ce'ai
scapat da moshtenitorii plecatz care'ncotro.
bishop TUTU
> "bishop TUTU" <afin...@gmail.com> wrote in message
>
> news:10368f85-e671-4f82...@u36g2000prf.googlegroups.com...
>
> >farmecu cu romanii e ca prinde din zbor, intueshte ce nu stie shi
> >gaseshte solitzii la orice
>
> deh, maiestre, incerc si eu sa fiu creativ. nu incerca acasa, insa.
>
> >d-aia sint eu mindru ca sint roman
>
> usurel cu mindria ca n-ai nici un merit acilea
ba am, shi-nca cum
alminteri eream shofer da taxi shi acum 14*7 pi saptamina
progea
oborene, ce e aia 14*7 si de ce baga si 3,14'~ai, sa'nvartea mereu in
sens giratoriu, facea si albastru-albastru?
progea
>
> Domnul Episcopos Tutu e dantre persecutatii Africii de Sud, de aia nu poate
> beneficia de 24x7, ci doar de 14x7. Discriminare!
>
> Nenea Anghel,
> specialist in Pi
Mi'am inchipuit io, nene Anghele. Daca pi nu e 3,14, atunci 14*7 pi
saptamana sa simplifica, ii da 14, da, diSCRiminare.