MESAGERUL _ Nr.19 (208) 15 mai 1998 Partea II

[mesagerul]

MESAGERUL _ Nr.19 (208) 15 mai 1998
Partea II
15 mai e Ziua Internationala a familiei
Familii sanatoase pentru natiuni sanatoase
Motto: "Familiile fericite se aseamana intre ele, dar fiecare
familie nefericita este nefericita in felul ei"
(Lev Tolstoi, "Anna Karenina")
Familia umana, cu structuri variate, determinate de factori
multipli, care s-au modificat de-a lungul vremurilor, este un fenomen
originar, mostenit, constituind baza structurala a ecosistemului uman
contemporan.
Prin evolutia sa milenara, familia s-a constituit in unitatea
sociala, la nivelul careia se intrepatrund factorii ce conditioneaza
evolutia generatiilor ce vor fi pastratoarele peste timp a tot ceea ce e
pozitiv. Familia, ca celula de baza a natiunii, reprezinta cel mai insemnat
mediu de viata al oamenilor, imprimindu-le trasaturi comportamentale
complexe si durabile, mai ales in anii copilariei, lasind o amprenta de
nesters asupra personalitatii si stilului de viata ale fiecarui individ.
Schimbarile survenite in structurile si caracteristicile unei
societati sau ale unei natiuni, fie ele dintre cele mai grele, nu pot
distruge sentimentul familial, care se dovedeste a avea o exceptionala
capacitate de supravietuire.
In acest context, este inteles de ce familiile sanatoase asigura
existenta unor natiuni sanatoase, mediul familial oferind posibilitatea de a
actiona in modul cel mai eficient pentru prevenirea bolilor, a
incapacitatilor si invaliditatilor.
Familiile sanatoase sint rezultatul activitatii realizate si de
pedagog, in institutiile prescolare (crese si gradinite), in procesul
acumularii cunostintelor in scoala, cit si in celelalte etape de dezvoltare
si viata ale omului.
Educatia copilului si a adolescentului, formarea tipului de
personalitate umana armonios dezvoltata, integrata intr-un stil de viata
sanogen, constituie si preocuparea pedagogului. Acesta poate modela stilul
de viata al familiei, promovind sanogeneza acesteia.
Prin intermediul familiei, pedagogul asigura orientarea spre o
cooperare cu efecte sanogene, la pregatirea prescolarului si scolarului si,
mai apoi, a orientarii profesionale a acestuia. Familia constituie mediul
cel mai adecvat dezvoltarii normale a copiilor, alaturi de scoala si de alte
structuri educationale ale societatii.
Frecventa bolilor transmisibile si netransmisibile se realizeaza, cu
frecventa sporita, numai la nivelul familiei, unde fiecare individ poarta
amprenta unui anumit stil de viata cu componente, uneori nesanogene, cauzate
de factori socio-economici si naturali.
Realizarea unui stil de viata sanatoasa, la nivelul familiei,
reprezinta unul din principalele deziderate ale pedagogiei contemporane si,
o conditie esentiala a progresului general al fiecarei natiuni.
Ala STIRBATE,
profesoara la scoala nr.2,
Orhei
Cum poate fi privatizata in R.Moldova o prestigioasa institutie de
invatamint superior
In numarul din saptamina trecuta al MESAGERUL-ui am promis
cititorilor sa-i informam detaliat despre una dintre multele faradelegi ce
se fac la noi, si anume - despre "procesul de privatizare" a Academiei de
Studii Economice din Moldova (A.S.E.M.) de catre rectorul ei, Eugen Hriscev.
O facem in acest numar, acord spatiu pentru reflectii dlui Vasile SOIMARU,
doctor in economie, deputat in parlamentul Republicii Moldova.
In genere, modul si viteza cu care a fost privatizata A.S.E.M. sint
cu totul iesite din comun. Asa ceva nu s-a intimplat cu nici o alta
institutie statala de invatamint din Republica Moldova.
Cronica acestui proces de privatizare este, in linii mari,
urmatoarea.
1. La 16 martie, anul curent, a fost inregistrat, de catre Camera
Inregistrarii de Stat pe linga Ministrul Justitiei al R.Moldova (cu
nr.103095684), Statutul Societatii cu Raspundere Limitata "Universitatea de
Finante si Economie", iar a doua zi a si fost eliberat certificatul de
inregistrare a acestei S.R.L.
2. Peste exact o saptamina, la 24 martie a.c., rectorul proaspat
incropitei "institutii superioare" (tot el si prorector al A.S.E.M.) -
Viorel Turcanu, a aprobat planurile de invatamint la urmatoarele cinci
specialitati: "Managementul si marketingul firmei", "Finante si credit",
"Contabilitate si audit", "Comert si logistica", "Relatii economice
internationale". Dupa alte 6 zile (pe 30 martie), aceste planuri au fost
"coordonate" cu dl Victor Stan, sef de directie la Ministerul
invatamintului, tiner
tului si sportului.
3. La 25 martie, rectorul S.R.L. "U.F.E." a prezentat Ministerului
invatamintului scrisoarea de autorizare, pentru a obtine licenta de
functionare, in care s-a indicat si viitorul "venit anual in rezultatul
instruirii" - de 720 mii lei -, care va reveni celor 26 cadre didactice
(toti cumularzi din A.S.E.M.) si a unui contabil.
4. La 31 martie, Inspectoratul de stat teritorial pentru protectia
muncii a eliberat "Autorizatia de functionare din punct de vedere al
protectiei muncii".
5. La 2 aprilie, a fost incheiat un contract de arenda (nr.9) dintre
rectorul A.S.E.M. (totodata si prorector al S.R.L. "U.F.E."), dl Hriscev, si
rectorul S.R.L. "U.F.E." (totodata si prorector al A.S.E.M.), dl Turcanu. In
baza acestui acord, A.S.E.M. da in arenda S.R.L. "U.F.E." sali de studii si
laboratoare (formal, adica pe hirtie - 4 sali, dar, in realitate, cei de la
S.R.L. "U.F.E." vor avea la dispozitie toate cele 8 etaje ale celui mai
spatios si mai dotat bloc de studii al A.S.E.M., pentru c
re nu se va plati un sfant!). Astfel, a fost anulat, in mod automat, alt
contract de arenda (nr.8) dintre A.S.E.M. si S.R.L. "U.F.E.", semnat, intre
cei doi: un rector-prorector si un prorector-rector, la 1 martie, adica cu
15 zile inaintea inregistrarii S.R.L.-ui lor la Ministerul Justitiei.
6. La 3 aprilie, Consiliul de Administratie al S.R.L.-ului
universitar a aprobat Regulamentul de functionare al U.F.E.
7. La (atentie!) 7 APRILIE 1998 (da! da! exact in ziua cind a fost
arestat grupul lui Karamalak-"Bulgaru", ba la chiar numai citeva ore dupa
aceasta "drama"!), Comisia de licentiere si acreditare (presedinte - Nicolae
Andronache, prim-viceministru al invatamintului), in mare graba si si in
mare taina, la insistentele irezistibile ale rectorului Hriscev, a autorizat
S.R.L.-ul "U.F.E." pentru urmatoarele genuri majore de activitate (citam din
Statutul S.R.L. "U.F.E." fara a interveni in text):
" - organizarea si pregatirea cadrelor cu studii superioare in
domeniul marketingului, managementului, comertului interior si
international, contabilitatii, activitatii financiar-bancare, relatiile
economice internationale, dreptului economic international si altor domenii
in conformitate cu necesitatile economice nationale si mondiale (!? - V.S.);
- organizarea studiilor in magistratura, studiilor postuniversitare
si de doctorat in domeniile ce tin de profilul activitatii Universitatii;
- organizarea cursurilor de perfectionare a cadrelor si instruire in
domeniile nominalizate mai sus;
- reprofilarea si reciclarea somerilor in diferite domenii;
- efectuarea cercetarilor stiintifice, inclusiv in colaborare cu
organizatiile internationale, centrele stiintifice si institutiile din alte
state;
- consultarea agentilor economici, organizatiilor si institutiilor
in problemele marketingului, managementului, contabilitatii, activitatii
financiar-bancare, dreptului comercial si alte domenii in conformitate cu
necesitatile acestora".
Se vede fara lupa ca acestor sarcini nu le poate face fata nici
toata A.S.E.M., nici chiar celebra universitate pariziana Sorbona. Dar ce nu
scrii ca sa treci pragul necesar pentru a pune mina pe o autorizatie cu care
poti face niscaiva parale! Cit priveste "necesitatea" deschiderii a inca
unei universitati private de tip S.R.L. - nici nu face sa mai vorbim.
Aceasta este a 29-a institutie de invatamint superior din R.Moldova si a
15-a - privata. Acestea din urma, toate ca una "pregatesc, instruiesc
i perfectioneaza cadre in domeniile nominalizate mai sus". Desigur, nu
necesitatea (astronomica!) de cadre de economisti l-a facut pe dl Hriscev
sa-si creeze o proprie universitate - A.S.E.M. poate satisface pe deplin
aceste necesitati. Si nici limitarea activitatii economico-financiare a
A.S.E.M. de catre legislatia in vigoare a R.Moldova sau de catre sus-pusii
noi - vechi guvernanti, caci orice institutie de invatamint superior din
Romania ar invidia A.S.E.M. in aceasta privinta. Apoi, la urma urmei, oric
guvernant ii doreste feciorasului sau nepotului note cit mai bune la
facultate, iar pentru aceasta, in prezent, conducerea A.S.E.M. creeaza toate
conditiile... E cu totul altceva la mijloc. Si anume: fuga de raspundere. In
cei aproape patru ani de activitate fructuoasa de antreprenoriat, in
calitatea sa de rector al A.S.E.M., dl Hriscev a adunat atitea pacate, incit
se prea poate ca nici in iad nu va fi primit. Aceste pacate - o stim din
surse sigure - sint cunoscute de sefi, dar, cu regret, ei nu trag con
luziile de rigoare. Se pare ca lor, ca si celor ce l-au instalat pe Hriscev
in fotoliul de rector al A.S.E.M., in vara anului 1994, nu le pasa nici cit
e negru sub unghie de faptul ca invatamintul national se distruge. Din
aceste considerente, probabil, s-a si tinut in mare secret isprava cu S.R.L.
"U.F.E." - despre "fondarea" ei Senatul A.S.E.M. nu a fost pus la curent,
poate doar citiva oameni de acolo au stiut despre acest nou
S.R.L.-universitar. "Surpriza" a iesit la suprafata abia in ziua de 24
aprilie
curent, cind, in ultima sedinta a Senatului, un reprezentant al Ministerului
invatamintului a informat asistenta despre aceasta (ultima?) "opera" a dlui
Hriscev. Membrii Senatului au ramas de-a dreptul socati auzind de crearea a
inca unei universitati private de profil economic in R.Moldova! Cit priveste
faptul ca in ziua de autorizare a activitatii S.R.L. "U.E.F." a fost arestat
grupul Karamalak-"Bulgaru", o fi fiind la mijloc o simpla coincidenta. Si nu
cum s-a zvonit prin tirgul nostru - ca acest Karamal
k-"Bulgaru" ar fi "krisa" activitatii ilegale de antreprenoriat a dlui
Hriscev (pe numele corect Hristev, de bulgar basarabean). Nu ne vine a crede
ca un milion de dolari S.U.A, plus un milion de lei R.M. - prejudicii
financiare, aduse statului de catre grupul Hriscev pe parcursul primilor
trei ani de activitate in fruntea A.S.E.M. si depistate de catre Curtea de
Conturi anul trecut - nu ar fi la noi de ajuns pentru ca violatorii legii sa
fie cel putin destituiti din functiile respecitive. Chiar daca - dupa
cum considera unii - ar merita sa se afle alaturi de conationalul sau, in
racoroasa institutie de pe str.Mateevici.
Dr Vasile SOIMARU,
deputat in Parlamentul Republicii Moldova
30 aprilie 1998
Dumnezeu si bunatatea omeneasca mi-au fost sprijin la nenorocire
Va scriu pentru a impartasi o mare durere prin care am trecut, dar
si pentru a spune o vorba buna despre cei care m-au ajutat la nevoie. Am un
singur fiu, Victor, casatorit deja, care ne este drag si mie, si sotului
meu. L-am educat cinstit, iubitor de munca, saritor la nevoie, sincer, bun
la suflet. Nu bea, l-a ferit Dumnezeu si de alte vicii. Dupa absolvirea
Colegiului de constructii a drumurilor din Chisinau, lucreaza in satul
natal. Nora nu lucreaza. Unicul nepotel, Denis, are 6 anisori. S-a nas
ut invalid. Din maternitate si pina la virsta de 1 an si 2 luni s-a aflat cu
ambele picioruse in ghips. Un chin groaznic! Dupa doua operatii grele la
ambele picioruse, nepotelul a prins a merge. E dragalas si ager la minte.
Fiul cu nora si nepotul traiesc intr-o camera de stat, cota de pamint nu au.
Fiul nu primeste salariu deja de trei ani (daca nu socotim 200 kg de cereale
primite anual). Intr-un cuvint, copiii mei abia se tin pe pamint. Noroc ca
eu lucrez si primesc salariu macar o data la 3-4 luni.
Dar cea mai mare durere avea sa se intimple la 12 octombrie 1997. Ma
aflam cu nepotelul la tratament, in Chisinau. Fiul se invoise de la serviciu
sa-si repeada sotia in comuna ei de bastina, Razeni, sa o ajute pe mama-sa.
La intoarcere, s-a intimplat nenorocirea despre care tin sa va povestesc.
Pentru ca-l stropise nitel, un sofer necunoscut l-a batut de moarte, fara ca
fiul sa-i dea o sfirla. Calaul s-a dovedit a fi Viorel al lui Pavel
Andronic, nascut la 8.IV.1972 in comuna Ghiliceni, r-nul Telene
ti, sef de schimb la punctul de vinificatie Cainari, ce tine de
intreprinderea specializata "Doina" din Chisinau. In prezent, acesta este
acuzat in temeiul art. 91 (1) al Codului Penal al R.Moldova si sper ca
judecata il va pedepsi dupa lege. Ce fel de om e acest Viorel Andronic?!
Stie prea bine ce a facut cu fiul meu si care-s consecintele, insa in nota
explicativa data la politie minte ca fiul meu s-ar fi napustit asupra lui;
ce-i drept, recunoaste ca nu a fost atins, insa, chipurile, ca sa pareze
lovitur
fiului, l-a lovit peste fata. Mai minte si cind spune ca, la coborire din
masina, fiului i-ar fi cazut permisul de conducere si el l-a luat ca sa-i
identifice persoana "atacatorului". In realitate, acest Viorel i-a luat
fiului permisul din cabina. Victor putea sa spuna ca avusese in carnet vreo
300 de dolari. Dar n-a facut-o, fiindca niciodata in viata nu a mintit!
Adronic nu s-a aratat la spital, nu s-a interesat ce ne-a costat pe toti
salvarea fiului... De unde vreti omenie la un individ care nu bate oam
ni prima data? A mai facut-o si la serviciu, dar "s-a rascumparat" cu vin.
Se spune ca deschide cu piciorul usa la sefi de cel mai inalt rang. Cu vinul
rezolva tot.
...Trei minuni dumnezeiesti mi-au salvat fiul. Pisicuta ce i s-a
culcat pe burta, dupa ce-l adormisera trei injectii cu tranchilizante. Un
telefon, care nici pina in noaptea ceea, nici dupa ea nu a functionat. Bunul
Domnul stie cum de a auzit cumnatul, la ora 3 de noapte, acel semnal scurt
si a ridicat uimit receptorul, abia deslusind vocea fiului nostru aflat pe
moarte. In fine, un preparat extrem de necesar, "Protamin sulfat", care nu
putea fi gasit la nici o farmacie din Chisinau cind era nevoie
e el, dar pe care sora mea Nadejda l-a gasit ca prin minune, rugind in
genunchi o farmacista sa caute, poate s-a ratacit vreo cutie pe undeva... Si
farmacista a gasit leacurile ce ne trebuiau! Medicii se tot mirau ca li se
aducea imediat tot ce comandau...
Mi-au sarit in ajutor bunele mele rude, care au facut imposibilul,
imprumutind bani si procurind medicamentele necesare. Eu am aflat despre
toate abia peste 5-7 zile, cind pericolul cel mai mare trecuse. A fost si
aceasta o minune, nu-i asa? Alt miracol a fost medicul chirurg Viorel
Taranu, de la Spitalul de urgenta din capitala. L-a operat, impreuna cu
brigada sa, pe fiul nostru, l-a salvat de la moarte. Il voi pomeni pe acest
om de bine in veci, impreuna cu toate rudele, si voi aprinde in biserca,
de sarbatori, cite o luminare pentru sanatatea si fericirea sa si a familiei
sale!
Va rog din tot sufletul sa publicati macar ceva din acest ravas. Sa
stie si altii ce lectii grele poate sa-ti dea viata. Si sa mai afle ca greul
poate fi trecut cu credinta in Cel-de-Sus si cu bunatate omeneasca.
Cu adinc respect,
Lilia DANESCO, pedagog din Pervomaisc,
r-nul Cainari
"Noi, instructorii unitatii de pompieri nr.60 din or.Soroca, sintem goi,
desculti, amagiti la salarizare..."
Stare exceptionala la Soroca
Stimata Redactie a "MESAGERUL"-ui, ne adresam Dvs., caci nu mai avem
nici o speranta sa fim ajutati de cei care trebuie s-o faca. Va aducem la
cunostinta un caz de incalcare grosolana, de catre conducerea
Departamentului protectiei civile si situatii exceptionale, a legislatiei
privind salarizarea angajatilor serviciului de pompieri. Noi, instructorii
unitatii de pompieri nr.60 din or.Soroca, sintem goi, desculti, amagiti la
salarizare. Inspectorii militari primesc salarii de 500-600 lei, iar noi, i
structorii - cite 90-100 lei lunar. Lucram in acelasi colectiv, indeplinim
acelasi volum de lucru atit inspectorii, cit si instructorii, dar diferenta
intre salariile noastre e strigatoare la cer. In legile la care ne-am
referit - adoptate in anii 1994-1995 - sint prevazute clar anumite inlesniri
pentru angajatii unitatilor de pompieri, insa, cu parere de rau, in
realitate aceste prevederi sint, pur si simplu, calcate in picioare!
Ne-am adresat de mai multe ori la Departamentul protectiei civile si
situatii exceptionale cu plingeri privind nerespectarea modu-lui de
salarizare a instructorilor, am cerut in repetate rinduri respectarea
legislatiei despre munca pompierilor. Insa domnii de la acest Departament nu
ne aud, nu vor sa stie ca noi, instructorii, murim de foame cu o leafa de
nici 100 lei pe luna. Va rugam sa publicati in MESAGERUL aceasta scrisoare
despre marea noastra durere, poate vom fi auziti si de conducerea Depar
amentului, de catre generalul Gamurari, de catre seful contabilitatii
Pivtorac, de alti sefi. Nu mai putem indura mizeria si injosirile in care
traim, chiar daca muncim cinstit, in sudoarea fruntii.
In numele colegilor de serviciu si de suferinte, instructor
M.NEAMTU,
or.Soroca
In R.Moldova, Justitia e legata la ochi, la propriu si la figurat
Dupa o mica pauza, reluam rubrica mult asteptata de cititorii
nostri - "Avocatul <M> pentru cititori". Caci, asa cum problemele si
necazurile continua sa curga girla peste aceasta palma de pamint, unde
Justitia e legata la ochi, la propriu si la figurat, zeci si sute de
cetateni nedreptatiti, atit de autoritatile locale, cit de cele de la
Centru, se adreseaza dupa un sprijin moral Redactiei. In numarul de fata, va
ofera raspunsuri la intrebari juristul Evlampie DONOS, dr in drept, membru
al Biroului
Permanent al Partidului Fortelor Democratice.
Maria ZAHARIA din or. Drochia ne scrie ca dupa moartea sotului -
invalid de gradul I - a beneficiat de compensatii lunare. De cind s-a
schimbat conducerea raionului, dinsei nu i se mai platesc aceste
compensatii.
Raspunsul nostru:
In legatura cu sesizarea Dvs. a fost informata Sectia asistenta
sociala din Drochia, care, in urma verificarii faptelor, va lua masurile de
rigoare.
Dl Pavel BURLACU din Radoaia - Singerei, invalid de gradul II, ne
marturisste ca e internat in spital si ca nu are bani pentru medicamente.
S-a adresat presedintelui de colhoz sa i se dea indemnizatiile pentru copii,
dar i s-a raspuns ca nu sint bani. Nu l-a ajutat nici primarul satului, desi
pe la Radoaia, o stie tot satul, au fost expediate din capitala ajutoare
umanitare. "Cind venea rindul meu - afirma dl Burlacu - se terminau si
ajutoarele umanitare, si carbunii prevazuti pentru pensionari si i
valizi". Dar, cum se spune, o nenorocire nu vine niciodata singura. Pentru
a-si ingriji sotul bolnav, mai aflam din scrisoare, sotia, care lucra la
gradinita din sat, si-a luat concediu pe cont propriu. Din aceasta cauza,
femeia a fost concediata de la serviciu...
Raspunsul nostru:
Consideram ca autoritatile locale si, in special - primaria, sint
datoare sa reactioneze adecvat la situatia grea in care se afla familia Dvs.
In primul rind, conform legii in vigoare, alocatiile pentru copii trebuie sa
fie platite in termenul stabilit. In ceea ce priveste concedierea de la
serviciu, ea fiind nelegitima, sotia Dvs. poate contesta ordinul de
concediere in instanta judiciara.
Sint frecvente, in scrisorile sosite la Redactie, intrebarile
privind proprietatea asupra pamintului. Astfel, dl Ion SIRBU din
Cupcini-Edinet ne intreaba daca are dreptul la cota de pamint, dat fiind
faptul ca dinsul, la infiintarea colhozului, a dat 8 ha de pamint, cal si
caruta. De asemenea, a lucrat in aceasta gospodarie 15 ani.
Raspunsul nostru:
Persoanele care au dat pamint in gospodariile colective, dar nu mai
lucreaza in ele, beneficiaza de dreptul la cota echivalenta de teren, daca
acestea traiesc in localitatea respectiva.
O intrebare legata de Codul funciar ne adreseaza si Alexandru
CEMIRTAN din Cotiujenii Mari-Soldanesti. Dl Cemirtan, care a iesit la pensie
conform limitei de virsta, vrea sa stie daca are dreptul la cota echivalenta
de pamint.
Raspunsul nostru:
Referitor la intrebarea Dvs., va informam ca persoanele domiciliate
in localitati rurale, angajate in sfera sociala, avind o vechime in munca de
20 de ani - femeile si 25 - barbatii, care au pierdut capacitatea de munca,
au dreptul la 50 la suta din cota echivalenta de teren.
Unii au foloase, iar noi tragem ponoase...
Stimati deputati in noul Parlament al R.Moldova, vi se adreseaza un
grup de depunatori inselati ai fostei banci a sindicatelor "Bancosind", care
a dat faliment in decembrie 1997. Sintem in majoritate pensionari, oameni in
virsta si cu multe nevoi. Imploram domniile voastre sa faceti tot posibilul
ca sa ne fie restituiti banii depusi la "Ban-cosind". Credem ca aceasta e
posibil, deoarece Banca Nationala, inainte de a retragee licenta de
activitate a bancii falite, a transferat preventiv pe conturile
ale toate finantele acesteia - peste 30 mln de lei, inclusiv banii
depunatorilor - persoane fizice. Mai mult: dupa retragerea licentei si
inchiderea "Bancosind"-ului, Banca Nationala, incalcind legea despre
institutiile financiar-bancare, a luat toti banii din fondul de rezerva care
se pastrau la Banca Nationala.
In ultimii trei ani, din cauza controlului slab si neeficient din
partea Bancii Nationale, in "Bancosind" s-au operat sustrageri de sume
banesti colosale, in primul rind prin acordarea unor credite nejustificate.
Prin acordarea creditelor neachitate unor firme "fantome", create special
pentru "spalarea" banilor bancii, si unor persoane fizice selectate pentru
asemenea misiuni, au fost sustrase mijloace banesti in valoare de peste 9
mln lei. De exemplu, firmei "Andi-S.A.", in baza unei scrisori false
de garantie de la Banca "Moldincombanc", pe data de 28 iunie 1996 i s-a
acordat un credit de 1 mln 950 mii lei, care pe urma a fost transformat in
numerar, iar directorul acestei firme, A.Semeniuc, a disparut din R.Moldova.
Adresa indicata in contractul de credit este falsa - o casa cu nr. 72 pe
str.Decebal in or.Chisinau nu exista!
Prin asemenea metode au fost acordate credite nerambursate
urmatoarelor firme: "Stimu-W-S.R.L." - 948.000 lei, "Flaut-S.R.L." -628.000
lei, "Afin - S.R.L. - 545.000 lei, "Ordon-Lotos S.R.L." - 537.500 lei,
"Arsenal S.A." - 260.500 lei, "Asociatia Framax" - 121.405 lei,
"Teatru-Show" - peste I mln lei, etc., etc. Acelasi scenariu a fost utilizat
la spalarea banilor prin unele persoane fizice, carora li s-au acordat
credite fara gaj. De exemplu: M.Saitova - 480.000 lei, L.Berezovschi -
440.000 lei, T.
erezovschi - 371.000 lei, F.Donos - 440.000 lei, I.Lazarev - 169.200 lei si
multi altii.
In total, creditele neachitate catre "Bancosind" ating, la momentul
de fata, cifra de 12,8 mln lei.
Amintim ca Banca Nationala controla regulat activitatea fostei banci
"Banconsind", despre aceste controale fiind intocmite actele de revizie
corespunzatoare.
In afara de aceasta, in luna decembrie 1997, prin intermediul unui
oarecare Fisman si prin Hotarirea Ju-decatoriei Economice a R. Moldova, in
scopul compensarii datoriilor bancii fata de unele firme, de la "Bancosind"
au fost arestate hirtii de valoare (actiuni ale diferitelor intreprinderi)
cu pretul nominal de 6 mln 800 mii lei, ca mai apoi acestea sa fie vindute
la un pret de nimic - aproximativ 500 mii lei! Ne-respectarea legislatiei in
institutiile bancare, falimentul suspect al unor banci stir
esc mult prestigiul financiar al R.Moldova si stopeaza procesul de atragere
a investitiilor straine la noi.
Va rugam mult, domnilor deputati: faceti tot posibilul ca Banca
Nationala sa ne restituie banii depusi de noi, alegatorii Dvs., in B.C.A.
"Bancosind". Nu permiteti ca unii sa aiba foloasele, iar noi sa tragem
ponoasele!
Cu stima si speranta,
Grupul de initiativa
al depunatorilor inselati
de catre "Bancosind"
din Chisinau.
Distrugindu-ne economia, agrarienii ne-au distrus credinta in ziua de miine
Sint abonat de doi ani la MESAGERUL si vreau sa va spun ca imi plac
foarte mult articolele publicate in gazeta Dvs. Va spun sincer: astept cu
mare nerabdare MESAGERUL, ca sa pot afla ce se mai intimpla prin republica
si in lume.
M-am bucurat nespus de mult cind am iesit de sub ascultarea
tovarasilor cu stea rosie in frunte. Mi-am zis atunci: in sfirsit, avem si
noi norocul sa respiram liber, vom avea conducatorii nostri, din neamul
nostru crestin, cu dreptate si credinta in Dumnezeu! Insa, majoritatea
guvernantilor nostri, scuipind pe promisiunile facute in timpul campaniile
electorale, au lasat la voia intimplarii grijile republicii si nevoile
populatiei. An de an o ducem tot mai greu si mai greu, lipsurile apar din
toat
partile. Copii cresc, isi fac familii, vor sa-si construiasca o casuta. Dar
de unde: nici tu lemn, nici tu ciment, nici sticla pentru geamuri, nici
cuie, nici ardezie, nicaieri nu-i nimic! Ce-i de facut? Lucram in
gospodariile satesti cu anii si nu primim nici un ban, pentru ca productia
se pierde mai mult pe cimp, din lipsa de combustibil si transport, in plus -
nu avem unde s-o vindem. Cimpul care ne hraneste nu-i lucrat, nici semanat
pina in momentul de fata si la ce ne putem astepta la toamna? Gradinit
le de copii sint inchise din lipsa de produse alimentare, inventarul ce
apartinea gradinitelor a disparut fara urma, la fel ca si inventarul din
casa brigazii de tractoare si cel din cantina scolii... Iar toate acestea
erau bunurile de care se foloseau copiii nostri si specialistii ce cresteau
recolta in cimp!
Anul trecut in livada s-au pierdut zeci de tone de mere culese si
sute de tone de mere ramase pe pomi. La intrebarea de ce se intimpla asa cu
roada noastra, ni se raspundea: n-avem transport si nici nu avem unde le
duce. Pensiile nu le primim cu lunile, in timp ce conducatorii isi primesc
cu regularitate salariile cu mult mai mari. In timpul domniei lui Mircea
Snegur au fost furate si micile rezerve de bani, depusi de populatie la
casele de economii. Conducerea republicii a promis ca pensionarilor s
copiilor mici li se vor da cite 1000 de lei, dar am ramas numai cu
promisiunea. Tot mai multi oameni se imbolnavesc, au nevoie de medicamente,
dar ce poti face fara bani? Avem noroc de ajutoarele umanitare, din care ni
se mai repartizeaza cite ceva, dar cit au sa ne ajute strainii?
De ce pleaca tineretul din sate la lucru in Rusia, in Ucraina, in
Grecia, in Turcia? Oare de viata buna lasa ei casuta si familia? Oare la noi
nu-i chip sa-si gaseasca de lucru? Sint sigur ca da - daca guvernantii ar
avea grija sa asigure tineretul cu locuri de munca. Unii conducatori, cum au
ajuns la putere, s-au grabit sa nimiceasca anumite intreprinderi si
gospodarii agricole. Isi inchipuiau ca distrug comunismul... Nu s-au gindit
treaz, ca acolo e o mare avere a statului, a intregului popor: de
ilda, fermele de vite si de pasari, care ii asigurau pe tarani si pe oraseni
cu produse de tot felul. Iar la aceste ferme, in fiece comuna, lucrau sute
de oameni, care garantau bunastarea familiilor lor, dar si a altor oameni.
Acum o multime de lume a ramas fara lucru. In loc sa se gindeasa la tehnica
agricola, la piese de schimb si la combustibil - baza agriculturii -,
agrarienii se certau in Parlament, amintind de personajele din fabula
"Racul, Broasca si o Stiuca". Nu stiau care-i mai mare si care fura m
i mult! In campania electorala multi vin cu promisiuni si cu zimbete sirete
de vulpe, iar dupa votare se aseaza in fotolii, discuta "aiurea in tramvai",
dar bietul popor asteapta ca, poate, luna asta sau cea care vine, isi vor
aduce aminte si de el si de nevoile lui. Acestia-s "crestinii" nostri, cu
crucea in sin si cu carnetul de comunist in buzunarul sting, linga inima.
Distrugindu-ne economia, ei ne distrug si credinta in ziua de miine.
Dea Domnul ca noul Parlament sa fie cu adevarat pentru popor, dar
tare mi-i frica sa nu se molipseasca unii deputati de la fotoliile in care
au stat deputatii din vechiul Legislativ. Mai ales acei ce au pus la bataie
mii de lei pentru a veni la putere in noul Parlament. Pe la noi, unii spun
ca era bine daca ar fi candidat in alegerile parlamentare si Ivan Turbinca.
Sa fi ajuns si el deputat si zilnic, dimineata, inainte de a-si incepe
activitatea, parlamentarii sa treaca un fel de profilaxie prin tu
binca sa nazdravana...
UN CITITOR
din comuna Vertiujeni-Camenca
Am fost concediata in mod nelegitim. Ajutati-ma!
Draga MESAGERULE!
Va rog sa ma ajutati, deoarece am ajuns la limita disperarii. Sint
mama a trei copii, lucrez la Univeristatea Agrara din Chisinau, in calitate
de intendent. Mai bine zis, am lucrat pana mai ieri, fiindca, de curind am
aflat ca sint concediata. Am ramas fara lucru, pentru ca nu am indeplinit
ordinele abuzive ale administratorului Gheorghe Donica, care favorizeaza
protectionismul si nepotismul. Daca cineva incearca sa se opuna, i se spune,
verde in ochi, sa plece. Asa am patit-o si eu. Am fost concedi
ta, subit, pe 30 aprilie curent, fara a fi preintimpinata, in locul meu
fiind angajata o ruda de a dlui Donica. M-am adresat dupa ajutor si la
Sindicatele de ramura. Sper sa mi se faca dreptate.
Ana PODLESNOVA,
Chisinau.
Nota redactiei: Sintem informati, de Federatia Nationala a
sindicatelor din agricultura si alimentatie ("Agroinsind") ca, cele sesizate
de Dvs., vor fi verificate la fata locului. Daca faptele se adeveresc, veti
fi restabilita in functie, conform legislatiei in vigoare.
Cui ii pasa?
Ambitionind in dorinta fireasca de a studia si de a ne afirma
plenar, noi, tineretul studios, in afara de aptitudini, vointa, vrere certa,
avem nevoie (de ce nu?) de un anturaj adecvat, de o atmosfera benefica, de
sprijinul profesorilor, de surse de informatie, si, bineinteles, de
conditii.
Fiecare dintre cei care au avut norocul (sau nenorocul?) de a ne
vedea studenti, fiind intrebat unde isi face studiile, iti raspunde nu fara
o mindrie disimulata: la Universitatea de Stat din Chisinau, la
Universitatea de medicina etc., etc.
In acest context, cei de la Facultatea de Stiinte Politice s-ar
parea sa fie, indeosebi, priveligiati. Or, Facultatea de Stiinte politice
este una de prestigiu, unde fac carte tineri avizi de cunostinte. Ramine sa
presupunem ca studentii de la Stiinte Politice si-au ales deja drumul in
viata. Nu avem decit sa credem ca studentii buni de azi vor deveni
specialisti competenti pe viitor, care vor fi obligati sa decida destinul
populatiei dintre Prut si Nistru.
Dar cui ii pasa de noi? Nimeni nu-si pune intrebarea: unde si in ce
conditii locuiesc acesti studenti? Cui ii pasa oare (iertata sa-mi fie
repetarea) ca, desi aceasta facultate are deja patru ani de existenta,
studentii ei sint cazati intr-un camin dintre cele mai vechi din oras -
caminul nr. 2, str.Tighina 2/2. Numai apropiindu-te de camin ti se arunca in
ochi geamul spart de la intrare si miasmele insuportabile care doboara chiar
si pe cei mai rezistenti indivizi, de parca ai intra in closetele pu
lice neprivatizate. Departe de mine gindul ca de vina ar fi femeile de
servici, ci starea deplorabila a retelelor de canalizare.
Stind de vorba cu un student care are nenorocul sa stea de mai multi
ani in acest camin, acesta ne-a destainuit ca starea caminului este
dezastruoasa: lavoarele sint infundate, dusurile - merg numai la indicatia
intendentului, o data pe saptamina, fara a mai vorbi de WC-uri, caci ti-i
mai mare rusinea sa intri acolo (teama mi-i ca Dumnezeu nu i-a harazit pe
responsabilii de la Universitate cu acest dar etico-moral). Dar daca vine
vorba de bucatarie, unde se mai afla ratacite cite un aragaz si cite o
masa, desigur defecte, atunci, aici nu putem vedea decit pereti cu tencuiala
coscovita, incit e de-ajuns sa ridici vocea ca esti binecuvintat, in moalele
capului si in numele tatalui, cu ratia zilnica de tencuiala domestica.
Camerele caminului sint "gonflabile", gazduind cite patru-cinci (la nevoie
si mai multi) studenti. De altfel, aceste conditii hoteliere "de lux",
studentii le datoreaza intendentului, care isi omeneste rudele si prietenii,
oferindu-le camere separate. Cit priveste mobilierul, nu insist
supra acestei teme, ramine la discretia cititorului sa-si imagineze cam cum
ar putea fi (ceva mai buna, desigur, decit dupa un dezastru nuclear).
Idila ar fi incompleta daca nu am mentiona prezenta abundenta a
sobolanilor (la propriu, nu la figurat) de tot felul.
Nu mai punem intrebarea unde si ce maninca acesti studenti? E
suficient sa va informam ca studentii au nefericirea de a se bucura de
prezenta gazului in conducte doar de 2-3 ori pe saptamina. Deci, nu mai este
cazul sa vorbim despre regimul alimentar al studentilor, sanatatea acestora,
etc., etc.
Caci, cui ii pasa de ei?!
Stau si ma intreb: cum pot acesti studenti (si nu numai ei) sa si
locuiasca si sa mai si invete(?!) in astfel de conditii? O situatie similara
intilnim si la alte institutii de invatamint din oras. De patru ani, decanul
facultatii promite studentilor ca, incepind cu viitorul an, vor studia
intr-un bloc nou si vor avea si camine noi. Promisiuni, promisiuni...
Si, totusi, este cineva caruia sa-i pese de noi?
Adriana ROSCA
Studenta la anulI
Azerii cred in Allah si... in Aliyev
In curind, pe 28 mai, o fosta republica sovietica, acum
Azerbaigeanul suveran, va sarbatori aniversarea a 80-a de la proclamarea
independentei. S-a produs acest eveniment istoric in 1918, ca sa fie repetat
in 1991, dupa puciul anti-perestroika, de la Moscova, care a pus cruce
imperiului sovietic. Printr-o intimplare, ceva mai inainte de jubielul
independentei acestui stat caucazian, la 10 mai, Presedintele azer, Heydar
Aliev, a implinit 75 de ani. Cum Azerbaigeanul e, orice s-ar spune, o tara
orient
la, nu ne-ar fi mirat daca la Baku aceste doua aniversari ar fi fost
declarate sarbatori nationale, evenimente marcante in viata intregii
natiuni... Pentru a se pune semnul egalitatii intre existenta poporului si
personalitatea ce se afla in fruntea lui. Insa nu a fost chiar asa - se vede
ca, spiritualiceste, Azerbaigeanul nu e chiar atit de oriental, cum isi
inchipuie multi la noi.
In afara de trecutul sovietic, de Azerbaigean ne leaga o alianta
economica mai recenta - G.U.A.M. (Georgia, Ucraina, Azerbaigean, Moldova),
despre care, ce-i drept, dupa formarea ei, in toamna anului trecut, nu se
stie de ce se cam tace. Dar cum traiesc in prezent azerii, aflati si ei pe
drumul spinos al refacerii economice si spirituale? Pentru a ne limpezi
imaginea despre ziua de azi a acestei tari, am recurs la niste informatii
din prima sursa. Materialul de mai jos l-am solicitat dlui dr in stii
te TanIrverdi Mustafayev, etnic azer, specialist coordonator la
Departamentul relatiilor nationale al R.Moldova, presedintele Centrului de
cultura "Azeri" al azerilor stabiliti cu traiul in republica noastra.
"Ar trebui s-o incep cu o scurta prezentare de ansamblu a patriei
mele etnice, dar imi vine greu sa fac chiar si acest lucru elementar. Sa
vedeti de ce. In enciclopedii scrie ca suprafata Azerbaigeanului e de 87 mii
km patrati. Insa, la ora actuala, aproape o patrime din teritoriul
Azerbaigeanului - Karabahul de Munte si raioanele din jurul lui - sint
ocupate de armata armeana. Se pretinde ca populatia tarii ar fi de 7,5
milioane locuitori. Dar din cauza razboiului armeano-azer, din cauza
instabilit
tii social-economice, a saraciei si a deznadejdii, numai in primii trei ani
de dupa proclamarea independentei, se estimeaza ca au parasit Azerbaigeanul
vreo doua milioane de bastinasi...
Din pacate, in prezent exista multe neclaritati in ceea ce priveste
destinul poporului azer si al tarii lor. Una e cert: azerii, in majoritatea
lor absoluta, sint musulmani. O revenire masiva la credinta in Allah s-a
produs in Azerbaigean in ultimul deceniu, inclusiv datorita redeschiderii
moscheelor si a scolilor teologice, inchise de comunisti, si a construirii
de noi lacase sfinte. In aceasta ordine de idei, e imposibil sa nu amintesti
de Presedintele Heydar Aliyev, de al carui nume e legata rena
terea nationala si spirituala a azerilor. Mai mult: de acest nume sint
legate, practic, realizarile inregistrate in ultimul timp de Azerbaigean -
atit in domeniul relansarii, cit si in cel al democratizarii societatii.
Heydar Aliyev este foarte respectat in tara, poporul crede in el, in
politica pe care o promoveaza spre binele patriei si a cetatenilor.
Zilele acestea H.Aliyev a implinit 75 de ani. Desi e o data rotunda,
in tara nu au avut loc nici un fel de festivitati, ele fiind interzise de
chiar dl Presedinte, pentru a ingradi elogiile, complimentele, linguseala.
Aproape jumatate de secol, H.Aliyev, detinind diferite functii de conducere,
a contribuit substantial la dezvoltarea economica si culturala a patriei
sale. El conduce Azerbaigeanul mai bine de 18 ani: mai intii in calitate de
prim secretar al Partidului comunist, apoi - ca Presedinte a
Azerbaigeanului independent. Fireste, pot fi auzite destule critici la
adresa lui Aliyev: ca in tara exista coruptie, ca nu s-a rezolvat definitiv
problema conflictului din Karabah, ca mass media de opozitie s-ar afla mereu
in pericol. Insa multi analisti considera ca daca nu venea la putere Aliyev,
in 1993, azi nu se stie daca mai vorbeam de statul Azerbaigean, or, aceasta,
fiti de acord, e esential pentru un popor..
Pina la alegerea lui Aliyev ca Presedinte, in decurs de numai citiva
ani, in Azerbaigean au avut loc trei lovituri de stat. In afara Karabahului,
in inca doua zone ale tarii se autoproclamau republici autonome. Si iata ca
la numai jumatate de an dupa venirea la putere a noului Presedinte au fost
blocate pornirile separatistilor, apoi a fost semnat acordul de incetare a
focului pe frontul armeano-azer, unde murisera deja peste 20 mii de flacai.
Gratie demersului energic al lui Heydar Aliyev, la summi
ul O.S.C.E. de la Lisabona (decembrie 1996) a fost adoptata o rezolutie prin
care comunitatea mondiala recunoaste integritatea teritoriala a
Azerbaigeanului.
Liderul de la Baku a cistigat simpatia omologilor sai din
superputeri ca S.U.A., Franta, Marea Britanie, Rusia si, fireste, Turcia, de
care pe azeri ii leaga inrudirea de destine istorice, lingvistica,
religioasa, spirituala in genere. Datorita autoritatii lui Heydar Aliyev in
prezent Azerbaigeanul are un cuvint decisiv la alegerea "marelui traseu al
petrolului" de la Marea Caspica spre Europa si Orientul Mijlociu. Se
preconizeaza ca in urma acordurilor privind exploatarea zacamintelor de
petrol si
xportarii lui, veniturile Azerbaigeanului se vor cifra la zeci de miliarde
de dolari intr-un viitor apropiat.
Economia tarii, marcata de insemnate reforme, atrage tot mai multi
investitori straini. Astfel, anul trecut, nivelul investitiilor directe a
sporit cu 120 la suta fata de anul 1996, ceea ce e un indice record daca e
sa-l raportam la indicii similari din tarile membre in C.S.I. La ora actuala
volumul investitiilor straine directe in economia Azerbaigeanului constituie
3 miliarde dolari, iar cel al investitiilor de portofoliu depaseste cifra de
40 miliarde. De-a dreptul impresionanta e scaderea ratei
nflatiei - de la 1300 la suta in 1993 pina la 4 la suta in 1997! Desi mai
modest, totusi, in ultimii doi ani s-a inregistrat un spor al productiei (cu
2-3 la suta) si o crestere a veniturilor populatie (cu 35 la suta).
Azerbaigeanul dezvolta relatii de prietenie, de colaborare economica
si culturala cu zeci de tari din lume. Recent, a fost numit primul
Ambasador azer in R.Moldova - dr Nazim Ibrahimov, care isi are sediul la
Kiev, cumulind aceasta inalta functie si pentru relatiile cu Ucraina si cu
Polonia. Raporturile moldo-azere cunosc in prezent o noua calitate, datorata
intrevederilor dlui Petru Lucinschi cu Heydar Aliyev, prilejuite de vizita
oficiala a Presedintelui R.Moldova in Azerbaigean, in toamna anului
trecut. Am avut si eu norocul sa fac parte din delegatia moldoveneasca ce a
vizitat Azerbaigeanul si cu aceasta ocazie m-am convins o data in plus de
simpatia si interesul pe care il manifesta pentru R.Moldova atit conducerea
de la Baku, cit si azerii de rind".
Consemnare
de Vlad POHILA
Trei ani rom'nii se vor ocupa de respectarea in lume a drepturilor omului
Romania a fost aleasa, la data de 7 mai, ca membra a Comisiei pentru
drepturile omului in cadrul Consiliului Economic si Social al Organizatiei
Natiunilor Unite ECOSOCN, obtinind 41 din cele 54 de voturi exprimate de
statele ce fac parte din ECOSOC. Cel de-al doilea loc a revenit Letoniei.
Comisia pentru drepturile omului este principalul organism subsidiar al
Consiliului Economic si Social al O.N.U., prin care se realizeaza politica
organizatiei in domeniul drepturilor omului. Mandatul Romaniei in
omisia pentru drepturile omului are o durata de trei ani si va incepe la 1
ianuarie 1999. In aceasta calitate, Romania va actiona pentru promovarea si
respectarea drepturilor omului in lume, pentru o si mai strinsa conlucrare
cu tarile democratice, in vederea realizarii universale a drepturilor si
libertatilor fundamentale ale omului.
Tarile Baltice isi intaresc unitatea
In capitala letona s-a desfasurat intrevederea de lucru a
presedintilor Letoniei, Lituaniei si Estoniei, in cursul careia au fost
discutate probleme cu privire la cooperarea dintre cele trei state baltice
in domeniul politicii, economiei si culturii. O atentie deosebita a fost
acordata integrarii in structurile Uniunii Europene si NATO, a raporturilor
cu tarile vecine, in special cu Rusia. In finalul summit-ului, Guntis
Ulmanis, Valdas Adamkus si Lennart Meri au semnat un comunicat comun,
document i
care, intre altele, este consemnata vointa celor trei presedinti de a intari
si in continuare unitatea tarilor baltice, de a adera la Uniunea Europeana
si la NATO. Observatorii locali considera ca prin aceasta, Ulmanis, Adamkus
si Meri doresc sa arate ca, in pofida unor divergente din ultimul timp in
relatiile dintre Letonia, Lituania si Estonia, cooperarea regionala ramine
un important factor al stabilitatii. La conferinta de presa, organizata dupa
incheierea intrevederii, seful statului leton, Guntis Ulm
nis, a declarat ca doreste o cit mai grabnica normalizare a relatiilor cu
Rusia. El a afirmat ca autoritatile letone au intreprins deja pasi concreti
in scopul curmarii asa-numitului conflict verbal ruso-leton, declansat dupa
cunoscutele mitinguri ale pensionarilor rusofoni si veteranilor letoni ai
armatei naziste. In acelasi timp, Guntis Ulmanis a reconfirmat ca politica
presiunilor economice si politice, promovata de Rusia, va avea doar efecte
negative pentru rusi. Omologii sai, Valdas Adamkus si Lennart
eri, au declarat ca Lituania si Estonia sprijina Letonia in aceasta
problema.
Patimi in jurul conflictului din Kosovo
In provincia iugoslava Kosovo, luptele dintre politie si etnicii
albanezi separatisti au dus la inchiderea cele mai importante autostrazi
est-vest din regiune, situata la 12 km de Prishtina, capitala provinciei. In
zona erau stationate transportoare blindate ale politiei sirbe, iar pe
lateralele autostrazii erau amplasate echipe de tragatori de elita.
Localnicii albanezi au declarat presei ca un convoi al politiei a fost silit
sa se retraga in viteza, fiind supus unui foc intens. Nu exista date desp
e eventuale victime. Autostrada este impracticabila pentru traficul civil
inca de vinerea trecuta, cind in zona s-au dat lupte sporadice. Intre timp,
presedintele Adunarii Uniunii Europei Occidentale (U.E.O.), spaniolul Lonis
Maria de Concci, a cerut ministirilor de externe si ai apararii din tarile
membre ale organiztiei reunite pe Insula Rhodos sa aiba in vedere o
interventie in Kosovo, in situatia unei escaladari a violentei in aceasta
provincie sirba. In opinia presedintelui U.E.O., o astfel de interven
ie nu ar trebui sa aiba loc insa decit in cazul unei agravari a situatiei
din regiune si in absenta oricarei posibilitati de a gasi o solutie politica
negociabila. O atitudine ferma a U.E.O. ar fi de natura sa dea un semnal
clar Belgradului in acest sens si ar favoriza solutionarea politica a
crizei, a estimat Lonis Maria de Concci.
In mileniul urmator oamenii vor trai mai mult
Organizatia Mondiala a Sanatatii (O.M.S.) a progrnozat in raportul
sau anual ca speranta de viata in secolul urmator va creste, urmind ca in
anul 2025 durata medie de viata sa ajunga la 73 de ani. De asemenea, numarul
copiilor care mor la virsta de 5 ani se va reduce de la 10 milioane in
prezent, la 5 milioane. Un progres atit de spectaculos, precizeaza raportul,
se va produce datorita accesului sporit la rezervele de apa, precum si
imunizarii. Pe de alta parte, la Geneva au loc lucrarile Adunarii O
M.S., care se vor intinde pe parcursul intregii saptamini, si in urma carora
va fi desemnat noul lider al acestui organism al Natiunilor Unite. Se crede
ca cel mai posibil va fi aleasa doamna Grohhard Lembronnkland, fost prim
ministru al Norvegiei, si persoane de la care se asteapta reformarea
organizatiei. La Geneva, sint asteptati, Presedintele Cubei, Fidel Castro,
si prima doamna a S.U.A., Hillary Clinton, care va primi un permiu pentru
intrega activitate in slujba femeilor si copiilor.
Comunitatea internationala ajuta Ucraina sa scape de pericolul Cernobilului
Banca Mondiala pentru Reconstructie si Dezvoltare, a carei reuniune
anuala s-a incheiat la Kiev, a decis sa acorde Ucrainei suma de 132 milioane
de dolari pentru consolidarea sarcofagului care acopera reactorul nuclear de
la Cernobil, explodat in accidentul din 1996. Specialistii afirma ca
sarcofagul are puncte slabe, pe unde au loc scaparari radioactive. Suma face
parte din fondul finantat de 25 de tari, in conformitate cu prevederile
intelegerii semnate in 1995 de Ucraina si G7, prin care Ucraina
ste obligata sa inchida in intregime aceasta centrala nucleara pina in anul
2000. In pofida protestelor Occidentului, Kievul are insa intentia de a
reactiva la 18 mai reactorul nr.3 al centralei, similare celui care a
explodat. Presedintele ucrainean, Leonid Kucima, a afirmat in repetate
rinduri ca centrala de la Cernobil va fi inchisa numai dupa ce vor intra in
functiune doua noi obiective nucleare. Cele doua proiecte necesita
investitii de 1,2 miliarde de dolari, iar aceasta chestiune a ramas
principalul
unct de divergenta intre Ucraina si B.E.R.D.
Lumea pe scurt
O organizatie caritabila din Marea Britanie i-a criticat pe liderii
occidentali si institutiile financiare internationale pentru ca nu au facut
suficient pentru a reduce datoriile tarilor in curs de dezvoltare.
Organizatia a indemnat institutiile care acorda imprumuturi de natura sa
radieze datoriile care nu mai pot fi platite. Aceasta organizatie, ce
opereaza in peste 70 de tari, a dat exemplu opt state despre care afirma ca
necesita o asistenta speciala: Tanzania, Mozambic, Malawi, Etiopia, Bolivia,
Nicar
gua, Jamaica si Bangladesh. l La summitul G8 de la Birmingham, programat
pentru sfirsitul acestei saptamini, Presedintele rus Boris Eltin va avea
convorbiri cu premierul britanic Tony Blair, cu cel nipon, Ryutaro
Hashimoto, si cu Presedintele S.U.A., Bill Clinton. Purtatorul de cuvint al
Kremlinului a subliniat ca intilnirea cu seful Executivului american este
prima intre cei doi, dupa summitul G8 de la Denver, din iulie anul trecut.
La aceasta intilnire ruso-americana va fi evocata, in principal, problema
ezarmarii. l Presedintele Azerbaigeanului, Heydar Aliyev, a declarat ca
titeiul din Marea Caspica va fi transportat exclusiv pe traseul Baku -
Georgia - Turcia, cu terminal la Marea Mediterana. Potrivit Televiziunii
Publice Ruse, Aliyev a facut aceasta declaratie la intilnirea pe care a
avut-o cu Presedintele Turciei, Suleyman Demirel care a facut o escala la
Baku in drum spre Almati, unde a participat la reuniunea sefilor de stat din
Organizatia Islamica de colaborare economica. l Liderii grupurilor parlam
ntare de la Bratislava au convenit cu premierul Vladimir Meciar transferarea
unor prerogative prezidentiale Parlamentului, in cazul in care a saptea
icercare consecutiva de a-l alege pe Presedintele tarii va esua. Urmatorul
scrutin prezidential din Slovacia e prevazut pentru 29 mai a.c.
Recenzia de mai jos ar fi trebuit s-o inseram la rubrica noastra
traditionala "Ex libris". O publicam sub alt generic avind in vedere
caracterul ei polemic, atitudinea critica a recenzentului fata de schita
istorica a dlui dr Andrei Groza, pentru a mentiona, din capul locului, ca
tiparind asemenea materiale nu sintem ghidati de minie si partinire. Cum nu
consideram, totusi, recenzia dlui dr hab. Ion Dron "litera de Evanghelie",
asteptam si alte opinii (eventual - si reactia autorului vizat), pe care
le vom gazdui neaparat.
O scriere istorica indrazneata, dar, din pacate, desucheata
"...Dragostea ce avem pentru patria noastra ne indeamna pe de o
parte sa laudam neamul din care ne-am nascut (...), iar pe de alta parte,
dragostea de adevar ne impiedica, intr-aceeasi masura, sa laudam ceea ce ar
fi, dupa dreptate, de osindit".
Dimitrie Cantemir
Recent, la editura "Civitas" din Chisinau, a aparut lucrarea "O
istorie necunoscuta a romanilor (Secolele III-XIV)", semnata de dr in
istorie Andrei Groza (Chisinau, 1997, 64 p.). Frunzarind aceasta carte,
ramii stupefiat cam la fiece pagina!.. Astfel, din chiar "Cuvintul inainte"
aflam ca "La inceputul secolului al X-lea romanii aveau cel mai mare stat
din Europa (...)"; "In secolele VIII-XI romanii sint cunoscuti sub numele
rosii (...)"; "(...) Rusia si rusii isi trag numele de la romani (rosii) (
..)"; "Bulgarii de azi si-au insusit numele si o mare si insemnata parte din
istoria romanilor ("bulgarilor")"; "(...) Asa-numitul alfabet chirilic a
fost alcatuit de romani si trebuie numit alfabet romanesc" (p.6) si multe
alte curioase "descoperiri" de felul acesta.
In "Cuvint inainte" se spune ca autorul ar fi "studiat izvoare
scrise, lucrari stiintifice, a analizat date si evenimente istorice, le-a
contrapus, le-a verificat pe fundalul istoriei universale". E greu de
inteles ce si cum a "studiat", "contrapus" si "verificat" dl A.Groza, de
vreme ce, chiar si dupa cea mai atenta lectura a cartii d-sale, ramine fara
raspuns intrebarea principala ce si-o (ne-o) pune: "... Cum s-a intimplat ca
slavii de sud si-au creat statul lor in secolul al VII-lea, slavii de r
sarit - in secolul al IX-lea, maghiarii - la inceputul secolului al X-lea,
iar romanii, care locuiau in mijlocul lor, abia in secolul al XIV-lea, cu o
intirziere de 400-600 ani?" Asadar, autorul se (ne) intreaba, dar nu e in
stare sa raspunda, cu toate ca a "studiat izvoare scrise", a "analizat date
si evenimente istorice"...
Faptul ca astazi nu avem date si-gure privind statalitatea romanilor
in Evul Mediu, inca nu inseamna ca ei nu erau incadrati in formatiuni
statale proprii. Pina la formarea statelor Tara Romaneasca si Moldova,
romanii traiau organizati in mai multe tari de tipul voievodatelor si
cnezatelor. Este cunoscut, bunaoara, cnezatul romanilor numit bolohovean,
distrus in secolul XIII de statul (cnezatul) de Halici. Insa existenta sau
lipsa statalitatii nu se identifica obligatoriu cu dainuirea, respectiv, ne
ainuirea unui popor. In istoria civilizatiei mondiale sint cunoscute destule
popoare - unele chiar mai numeroase si mai vechi decit romanii - care nu au
avut vreodata ori nu au in prezent state proprii. De exemplu: biharii (84
mln - in India, Nepal, Bangladesh), hudjaratii (40 mln; India, Pakistan),
yoruba (23 mln; Nigeria, Benin, Ghana, Togo), kannara (32 mln; India),
malaiali (30 mln; India), kurzii (15-20 mln; Iran, Irak, Turcia), marathi
(57 mln; India), siamezii (28 mln; Tailanda), sundii (21 mln; Indo
ezia), tamilii (55 mln; India, Singapore, Sri Lanka), oromo (16 mln;
Etiopia) s.a. Credem ca ar fi fost mai rational daca autorul ar fi studiat
cauzele formarii si afirmarii ori distrugerii unei sau altei formatiuni
statale in conditii istorice si spatii geografice concrete, fara a prezenta
istoria "necunoscuta" a romanilor ca una "cunoscuta" ori ca o "descoperire
senzationala".
Tocmai aceasta nazuinta de a epata cu orice pret, de a face
dezvaluiri impresionante (dar prea putin plauzibile) e si motivul ca in
lucrarea dlui A.Groza intilnim o sumedenie de im-precizii si nebulozitati.
Astfel, la p.16 citim ca fosta provincie romana Myssia (Moesia, numita in
greaca si Myssia) ar proveni "de la cuvintul "missi" - "asa erau numiti
nomazii de origine turcica". Afirmatia nu-i decit o reluare din vreun "opus
savant" extrem de suspect, iar in ultima instanta - o ineptie, fiindca trib
rile turcice nomade nu au cotropit paminturile noastre, nici spatiul
Carpato-Danubian in ansamblu, mai inainte de invazia hunilor (secolul IV).
Insa, deja in anul 15 d.Ch. paminturile aflate intre Dunare si Balcani sint
constituite in provincie romana. Numele Mysia (in latina - Moesia) pro-vine,
intr-adevar, de la denumirea populatiei tracice autohtone, cunoscuta aici
inca din timpul Regatului odrisilor (secolele V-IV a.Ch.). In secolul I
a.Ch. teritoriile misilor/mizilor/mezilor intrau in componenta statul
i dac condus de Burebista.
La p.22 se afirma ca "romanii din imperiu (este vorba de Imperiul
Bizantin, care a existat din secolul IV pina in 1453 - I.D.) in toata
perioada data (adica in secolul VII-IX - I.D.) ramin elementul conducator si
determinant in stat". A sustine asa ceva, in lipsa unor argumentari
stiintifice, este pur si simplu riscant. Autorul mai pretinde ca "Avarii si
slavii (nu se concretizeaza despre ce fel de slavi este vorba - I.D.) din
acest stat (din Bulgaria Mare - I.D.) imprumuta de la romani scrisul lati
, religia (...)" (p.23), insa nu prezinta nici macar un exemplu, nici un fel
de dovezi.
La p.25 se spune ca romanii de "pe malul sting al Dunarii" s-ar fi
numit pe timpuri rosii (rosi)" (?! -I.D.). Nu exista absolut nici o sursa
antica, fie bizantina, fie de alta origine, unde s-ar spune ca romanii ar fi
fost numiti rosi (rosii). Pentru a se convinge de aceasta, Andrei Groza
facea bine sa fi consultat, cel putin, unele surse enciclopedice care stau
la indemina oricarui ceccetator, ca, de exemplu, cartea "Proishojdenie
russkogo naroda" de V.V.Mavrodin (Leningrad, 1978) ori "Istoria" de
eontos Diakonov (Moscova, 1988, p. 211-212).
In unele izvoare narative si de itinerar arabe, din secolele
XIII-XIV, romanii din preajma oraselor Tirnova si Akkerman (Cetatea Alba)
sint numiti al-avlac, adica vlahi/valahi, ori al-burgal (Drevneisie
gosudarstva na teritorii SSSR. - Moscova, 1991, p.72,88). Acest fapt nu
inseamna insa ca romanii erau peste tot numiti numai bulgari. Locuitorii
romani din Taratul al II-lea Bulgar (1186-1396) erau doar supusi ai acestui
Tarat si puteau fi uneori identificati gresit cu bulgarii. Romanii erau
cunoscut
acelorasi arabi si sub etnonimul valadj inca din secolul X (V.M.Beilis.
Narodi Vostocinoi Evropi v kratkom opisanii Mutahhara al-Makdisi (X v.) //
Vostocinie istociniki po istorii narodov Iugo-vostocinoi i Tentralnoi
Evropi. II. - Moscova, 1969, p. 304-311), prin urmare, nu trebuie sa credem
ca romanii erau numiti bulgari de catre toate popoarele si in toate sursele
din secolele III-XIV.
Termenul ros (pluralizat de dl A.Groza rosi, desi ar parea mai
fireasca forma rosi) n-are nimic in comun cu etnonimul roman si ramine doar
o dezvaluire fantezista a autorului. Acest termen nu are cum "provine,
probabil, de la culoarea rosie" (p.26). Oricit de regretabil ar fi, dar
trebuie s-o spunem pe sleau: A.Groza demonstreaza un diletantism nepermis
pentru o scriere pretins stiintifica. Cit de nazdravane sint "etimologiile"
propuse de autor privind originea unor denumiri geografice precum: Mures
(Muros) - "riul din Muntii Rosii", Tirgul Mures - "Tirgul din Muntii Rosii",
Sintana de Mures - "Sintana din Muntii Rosii", Lunca Muresului - "Luna din
Muntii Rosii", virful Rusca - virful "Rosu"...
Nu rezista criticii nici afirmatiile autorului precum ca limba
bulgara din timpul lui Chiril si Metodiu (secolul IX) nu ar fi fost un idiom
slav (p.29). Dar cum pot fi calificate altfel decit aberante spusele lui
Andrei Groza precum ca in secolele IX "in componenta statului roman este
inclusa si peninsula Crimeea (de la numele lui Crumus - Crimeea, in limba
rusa, respectiv, - Cram)" (p.31)? La p.32 intilnim o alta aberatie (de ce
n-am spune-o pe nume?), privind "(...) o legatura directa intre denum
rea Rum, capitala Imperiului Roman - Roma si numele primului conducator al
statului roman - Crumus" (?! - I.D.)! Krum a fost un han al bulgarilor, care
a domnit intre 802 si 814 si n-a fost un "prim conducator" nici al "statului
roman" si nici chiar al "statului bulgar". Pe aceeasi pagina mai gasim o
afirmatie eronata - ca "in deceniile 2-3 ale secolului al IX-lea (...)
dusmanul principal al statului roman devin (sic) francii". Insa e stiut
faptul ca francii nu au dus razboaie impotriva stramosilor nostri,
i au luptat doar cu vecinii lor, cu avarii din Pannonia, bunaoara.
Gasim in lucrarea recenzata si alte asertiuni de-a dreptul absurde.
In anul 860, pretinde A.Groza, romanii-rosii (p.35), timp de mai multe zile
"asalteaza Constantinopolul" (? - I.D.). Fara vreo dovada documentara (dar
si fara mustrari de constiinta) d-lui mai scrie precum ca "romanii l-au
omorit pe Askold, feciorul cneazului din Kiev" (p.36). Dar de unde o mai fi
scos autorul si nastrusnica "teza" potrivit careia in anul 893 "regele
Boris", "la Marea Adunare Nationala (...) a legiferat limba romana
drept limba oficiala pentru lucrarile statului si pentru culte" (p.37)? Care
rege Boris si ce fel de Mare Adunare Nationala, domnule profesor de istorie?
Are miros de nerozie si afirmatia ca in secolul IX "Biserica romana practic
devenise independenta" (p.38). Raminem cu impresia ca Andrei Groza nu a
citit ori ignora intentionat cel mai elementar curs de istorie a Bisericii
Ortodoxe Romane.
Simeon - tarul Bulgariei (893-927) - este amintit in calitate de
"roman" etnic (? - I.D.), iar fortele militare "ale romanilor", pe timpul
acestui tar bulgar, nu se stie de ce, sint "dislocate" la Kiev, la Novgorod
si in "alte orase" din Rusia medievala (p.40). Seamana a trasnaie si spusa
autorului conform careia, "detasamentele" romanilor ("rosiilor"), in anul
914, "pustiesc si ard multe orase de pe litoralul Marii Caspice" (p.43).
Este nastrusnica si afirmatia precum ca bizantinii, in secolul X, a
scos ochii "la 15 mii de prizonieri romani", au nimicit "literatura scrisa
in latina si romana" (p.46). Dar de unde o mai fi luat autorul si ineptia
precum ca Igor, cneazul Kievului (a domnit intre 912-945 - I.D.) "raminea
supus Patriarhiei romane" (p.47)?
Mai intilnim pe paginile "schitei istorice" a lui A.Groza si alte
nazdravanii de felul: "Simeon (tar al Bulgariei intre 893-927 - I.D.) (...)
era roman" (p.45); "romani din regiunile rasaritene cu centru in Crimeea"
(p.48); "romani (...) din bazinul riului Cubani" (p.49); "cetateni ai
statului romanesc - Rum" (p.49); "Sveatoslav (...), cneaz roman" (p.50);
"statul romanesc - Rum"; (p.51, 56); " In anii 1000 sau 1001 reprezentantul
papei il recunoaste ca rege al Panoniei pe cneazul roman Stefan (in l
mba ungara - Istfan)" (p.53); "Vladimir (...) imparat al tuturor romanilor
(in anii 980-1015 - I.D.)" (p.53,56); "In anul 1018 este cucerita capitala
statului roman" (p.54; este vorba de orasul Tirnova din Bulgaria - I.D.);
"numele romanilor-rosiilor din Carpati a dat nume cnezatului din Crimeea,
iar apoi si unei tari intregi - Rusia" (p.57). O eroare crasa e si afirmatia
precum ca Ioan Asan al II-lea "mai purta" si titlul de "stapinitor al
Moldovei" (p.61). Bulgaria, in timpul domniei acestui tar (1218-124
), nu se extindea nici cu un metru asupra paminturilor Moldovei feudale
(Danciov N.G., Danciov I.G. Balgarska entiklopedia. A-K. - Sofia, 1992,
p.83).
In lucrarea lui Andrei Groza mai intilnim si multe incorectitudini
de ordin gramatical (posibil, si de corectura): abea, in loc de abia (p.5,
8, 51), bizantinieni, in loc de bizantini (p.17, 19, 20, 27), Aragavi, in
loc de Aragvi (p.38), pecinegi/picinegi in loc de pecenegi (p.48, 49, 50,
51), Constantin Porfirogenul, in loc de Constantin Porfirogenetul (p.42)
s.a. La acest capitol, comentariile, credem, sint de prisos - in caz contrar
le-am extinde si asupra carentelor de stil, care nu sint mai put
ne.
In "Argumentul din partea editurii" (institutie care, credem, nu
poarta cea mai mare vina pentru propagarea atitor inexactitati si...
enormitati istorice) sintem preveniti ca "Lucrarea istoricului Andrei Groza
constituie o tentativa extrem de indrazneata, dar si plina de
responsabilitate (...)". Din pacate, in ultimul timp sint editate lucrari de
acest fel, fara ca aparitia lor sa fie anticipata de niste recenzii macar,
daca nu si de revizii stiintifice. Ce sa fie la mijloc: o intelegere cu
totul gr
sita a patriotismului, abuzul de libertate a expresiei sau poate suprematia
intereselor comerciale?
In incheiere, tinem sa subliniem ca prin prezenta recenzie nu am
vrut sa lezam cumva demnitatea autorului, nici macar sa zdruncinam elanul
dlui Andrei Groza in studierea unor spatii albe din istoria neamului.
"Schita" scrisa (alcatuita) de dinsul poate si va fi de folos cuiva, insa
experienta ne demonstreaza ca sint cu adevarat utile cartile bazate pe
argumente, pe documente istorice si nu pe presupuneri si concluzii
fanteziste, prezentate ca adevaruri. Chiar daca aceste fantezii sint rodul
dragoste
de trecutul poporului. Daca insa ele sint conditionate de o cunoastere vaga
a materiei... Ignorantia non est argumentum - spuneau romanii, iar Platon ne
invata: "Nu trebuie respectat nici macar omul mai mult decit adevarul". Nu
stiu cine ar pune la indoiala aceasta maxima.
Ion DRON,
doctor habilitat in filologie
Un manual nou, o gazeta noua...
Editura "Stiinta" pune la dispozitia unui cerc larg de beneficiari
(liceeni, studenti, profesori etc.) cartea Manuel de francais. Textes et
civilisation, pentru clasele X-XII. Noul manual, elaborat in conformitate cu
programa de studiere a limbii franceze in procesul de invatamint
preuniversitar, se distinge printr-o inalta tinuta grafica. Autorii - Lidia
Ranga, Sergiu Malachi, Anastasia Malachi si Doina Romanenco - au structurat
materialul didactic in asa fel, incit elevii obtin, in primul rind, in
ormatii succinte despre gramatica limbii franceze, dupa care urmeaza temele
de civilizatie, care constituie, de fapt, corpul propriu-zis al lucrarii. E
de mentionat ca "Stiinta" ne-a pus la dispozitie o lucrare de pionierat in
Basarabia, acesta fiind, la noi, primul manual elaborat conform principiilor
didactice occidentale, potrivit carora studierea unei limbi straine este
secundata de familiarizarea cu civilizatia poporului care vorbeste
respectivul idiom. Astfel, odata cu studierea gramaticii si a limbii
franceze, elevii au posibilitatea sa ia cunostinta de cultura si de viata
spirituala si materiala a francezilor: situatia geografica a Frantei,
istoria, economia tarii, sarbatorile traditionale si valorile spirituale ale
francezilor, stiinta, pictura, literatura, cinematografia franceza etc.
Acest manual este, concomitent (fie si partial), si un vademecum de
civilizatie romaneasca, dat fiind ca include texte referitoare la cultura,
arta, literatura si istoria romanilor in general si a celor basarabeni in pa
ticular. Compartimentul Texte de lectura include bucati literare originale,
din creatia unor mari scriitori francezi: Voltaire, La Fontaine, Daudet,
Maupassant, Maurois etc. Manualul se incheie cu modele de conjugare si cu
tabloul conjugarii verbelor frantuzesti.
In concluzie, ne exprimam convingerea ca manualul de limba si
civilizatie franceza, la care ne-am referit aici, constituie o reala si
originala contributie la dezvoltarea lingvodidacticii de la noi.
Vasile BAHNARU
* * *
Am primit la redactie nr.3 al publicatiei Juristul Moldovei,
saptaminal al Asociatiei republicane Juristii Moldovei, avind in calitate de
fondatori si cofondatori mai multe institutii de profil din R.Moldova. In
acest ultim numar gazeta tipareste un interviu cu dl P.Railean, presedintele
Judecatoriei economice, si altul - cu dl M.Martinenco, vicepresedintele
Colegiului Consiliului superior al magistraturii. Mai avem posibilitatea de
a citi un scurt crochiu despre dl A.Mardare, judecator la Curtea Su
rema de Justitie, de a lua cunostinta de Legea cu privire la protectia
muncii, care include modificari si completari operate recent, in
conformitate cu "cerintele timpului". Colectivul de redactie al
saptaminalului incearca sa informeze cititorul asupra unui spectru cit mai
variat de probleme ale justitiei: suprematia legii, situatia jurisprudentei
in R.Moldova, colaborarea Asociatiei Juristii Moldovei cu Uniunea Juristilor
din Romania, consultatii juridice, cronica salii de judecata, starea
infractionala,
viata" penitenciarelor etc.
Nu ne ramine decit sa spunem saptaminalului Juristul Moldovei un
cordial "Bine ai venit!" in cohorta publicatiilor periodice din Republica
Moldova.
Victor VASILIU
Emil Loteanu: "Cei care fac film nu mai aduc bucurie spectatorilor"
Cindva, acest nume era pe buzele a milioane de iubitori de cinema nu
numai din necuprinsa tara sovietica, dar si departe de hotarele ei. Acum a
cam fost dat uitarii regizorul acelor filme pitoresti si emotionante precum
"Asteptati-ne in zori", "Poienile rosii", "Lautarii", "Satra", "O drama la
vinatoare" ("Fiara mea cea gingasa si tandra"), "Eminescu"... Si mai densa e
negura uitarii ce s-a lasat peste autorul unor versuri de exceptie, cel
putin pe atunci, la aparitia plachetelor "Chemarea stelelor"
si "Ritmuri".
Sigur ca da: pentru a readuce pe cineva in actualitate, cel mai bine
e sa-ti vorbeasca el insusi. Insa maestrul s-a dovedit a fi extrem de greu
abordabil pentru un ziar de la noi. L-am gasit, totusi... intr-un interviu
acordat unui saptaminal suspect din Moscova - CONTINENT, cu titlul latin,
dar, cu un continut, in esenta, velikorus. Oricum, dialogul ni s-a parut
curios - lui Emil Loteanu i-a placut intotdeauna sa epateze -, drept care am
decis sa reproducem citeva crimpeie si pentru Dvs.
"Am scrise citeva scenarii de film. Unul se numeste "Dragul meu cel
drag", e despre un om-ricsa rus, ce cara diminetile marfuri la piata. Alt
scenariu, "Impotriva tuturor, in afara de Dumnezeu", e despre tigani. Insa
nu e despre acei tigani care cersesc pe la gurile de metrou din Moscova, ci
despre acei romi ce mai poarta valorile spirituale tiganesti si nu beau
votca. Fac aceasta precizare ca un om ce are placerea de a bea si stie cum
se bea. Al treilea scenariu se intituleaza "Toata speranta e la
ei cu streangul in git".
- Dupa titlu, pare a fi o drama filosofica...
- E o drama istorica. Actiunea are loc in Rusia, prin sec.XVII. Un
cneaz ii daruie unui mosier vecin 20 de serbi condamnati la moarte, pentru
ca acesta sa-i trimita la razboi - oricum urmau sa piara. La razboi acesti
tarani se arata niste bravi ostasi, se acopera de glorie si se intorc la
vatra cu capetenia lor - o fata foarte frumoasa... Insa situatia politica ia
o turnura neasteptata si ei sint condamnati la moarte din nou.
- Nu faceti niste aluzii de ordin politic? Ce se intimpla acum in
patria Dvs., in R.Moldova?
- Avem, pe cap de locuitor, mai multe "Mercedes"-uri decit in Europa
de Vest. In acelasi timp, R.Moldova nu are cinematografie, nu are
televiziune, presa nationala. Oamenii afla noutatile zilei stind la taclale.
Avem un pamint bogat, dar e jefuit fara pic de mila. Consider ca ne trebuie
un Charles de Gaulle, care, cind guverna, l-a numit ministru al culturii pe
un mare intelectual, Andre Maurois. Avem nevoie de o personalitate ca Bill
Clinton - cindva, gratie unui torent de energie, el a ridicat sta
ul pe care-l conducea de pe locul 27 pe pozitia 6.
- S-a zvonit ca ati candidat si Dvs. la postul de Presedinte al
R.Moldova...
- Am candidat numai pentru a deschide oamenilor ochii in campania
electorala. Inclusiv, pentru a-i dumeri in legatura cu mitul ca e greu sa
conduci o tara - de aceasta se tot pling guvernantii nostri. Le vine greu?
Sa demisioneze! Se vor gasi altii, pentru care aceasta munca e si o bucurie.
- Se mai spune ca ati refuzat sa luati un ordin de mare prestigiu,
acordat prin decret prezidential...
- Cred ca mentiunile trebuie date cu miinile curate. La noi nu ajung
bani, de exemplu, pentru productia de filme, pentru ca banii sint bagati in
tot soiul de afaceri. Unii conducatori cred ca oamenii de cultura se pot
multumi cu niste ordine si medalii colo...
- Ce parere aveti despre cinematografia din spatiul ex-sovietic?
- Acum filmele noastre ori sint niste imitatii proaste ale celor mai
vulgare pelicule americane, ori sint niste "creatii de elita pentru trei":
unul filmeaza, iar pe doi ii apuca scirba la vederea celor filmate. Cei care
fac film nu mai aduc bucurie spectatorilor".
Traducere si adaptare de Vlad POHILA
Ghid de monumente si situri istorice din R.Moldova
In perioada 15-19 mai a.c., la Chisinau, isi va desfasura
activitatea, sub egida UNESCO, Forul International pentru o cultura a pacii
si un dialog al civilizatiei, impotriva unei culturi a razboiului si a
violentei. Cu aceest prilej, Editura "Stiinta" lanseaza lucrarea "Ghid de
monumente si situri istorice din Republica Moldova", volum elaborat sub
directia Comisiei Nationale a Republicii Moldova pentru UNESCO. Tiparit in
conditii grafice excelente, volumul contine informatii valoroaase cu privire
l
unele dintre cele mai importante, din punct de vedere istoric si artistic,
monumente de istorie si arhitectura din spatiul dintre Prut si Nistru.
Gratie importantei cognitive si informative, lucrareea satisface interesele
si gusturile unui cerc foarte variat de cititori.
La Cernauti, rom'nii sint impinsi tot mai spre margini si devin tot mai
putini
"Autoritatilor ucrainene nu le face nici o placere sa auda ca
Cernautii a fost cindva al Romanilor, pe care vor cu orice pret sa-i
marginalizeze" - scrie saptaminalul "Romanul". Ziarul amintit adauga:
"Romanii sint impinsi tot mai spre margini si devin tot mai putini, mai
parasiti de cei de peste gardul de sirma ghimpata de la Porubnoe". Aceeasi
sursa citeaza pe Al. Bocanet, autorul unei necunoscute istorii a
Cernautilor, care amintea ca "astazi, doar numai prin suburbiile Cernautilor
mai staruie su
letul si viata romaneasca, iar casele batrine si plecate de vreme mai aduc
aminte de timpurile cind romanii stapineau si de fapt si cu numele acest
oras".
Deznationalizare treptata prin scoala
Alexandrina Cernov, conferentiar la Universitatea din Cernauti,
membru de onoare al Academiei Romane, comenteaza in paginile saptaminalului
"Concordia", de la Cernauti, noul proiect al conceptiei invatamintului
pentru minoritatile nationale din Ucraina, care a fost propus de Ministerul
Invatamintului de la Kiev. Ea se opreste in special asupra prevederii
proiectului prin care "in scolile cu predare in limba minoritatilor
nationale, incepind cu clasa a sasea, se instituie invatamintul bilingv sau
tre
erea treptata la predarea tuturor obiectelor in limba ucraineana. Limba
materna si literatura se studiaza ca obiecte separate in toate institutiile
de invatamint general, indiferent de formele de proprietate". "Prin
urmare, - subliniaza Cernov, - daca vom elimina din textul conceptiei toate
formulele sofisticate si demagogice de tipul "statul ucrainean recunoaste
dreptul la pastrarea si dezvoltarea specificului etnic, cultural, lingvistic
si religios, se obliga sa apere drepturile si libertatile lor..." etc
, va ramine scheletul ce contine linia directoare care prevede trecerea
treptata la predarea in limba ucraineana, raminind ca limba si literatura
materna, istoria, cultura etc. sa fie predate ca obiecte facultative.
Acordul final in acest sens il detine fragmentul: "Pentru satisfacerea
cerintelor de invatamint si culturale ale minoritatilor nationale vor fi
organizate scoli generale si serale sau fara frecventa cu studierea limbii
materne, a literaturii si culturii. Elevii, dupa dorinta, isi pot aprofunda
c
nostintele in domeniul limbii materne, literaturii si geografiei tinutului
natal, al culturii in cercurile si orele facultative respective. In sistemul
lucrului extrascolar se vor crea posibilitati suplimentare pentru
satisfacerea cerintelor minoritatilor nationale in domeniul invatamintului".
Invatamintul universitar este prevazut numai in limba de stat. De fapt, -
continua dna Cernov, - daca admitem ca ministerul Invatamintului al Ucrainei
ar realiza toate obiectivele propuse, nu cred ca elevii nostri vor
mai cunoaste limba in masura in care sa poata studia si la Universitate in
limba materna, mai ales in conditiile in care ni le-a creat acest minister
in prezent si le proiecteaza pentru viitor. Obiectivele acestei conceptii, -
subliniaza in final dna Cernov, - sint clare si pot fi formulate mai concis
astfel: deznationalizarea treptata prin scoala".
O noua conceptie a invatamintului pentru minoritatile nationale din Ucraina
Factorii de decizie de la Directia regionala a invatamintului public
din Odesa nu renunta la intentia de a impune scolilor cu predare in limba
romana, din regiune, noua conceptie a invatamintului pentru minoritatile
nationale din Ucraina. Proiectul acestei conceptii elaborat de functionarii
de la Kiev prevede ca limbile minoritatilor nationale sa fie predate doar ca
obiecte de studiu sau facultativ. Prevederile noii conceptii a
invatamintului pentru minoritatile nationale urmau sa fie discutate in c
drul unei consfatuiri regionale a directorilor scolilor cu predarea in limba
romana din regiunea Odesa, care era preconizata sa aiba loc in satul
Ceamasir (azi Prioziornoe), raionul Chilia. Consfatuirea a fost aminata,
desi pentru pregatirea ei la scoala medie cu predare in limba romana din
localitate (director Mihail Petcu) s-au depus eforturi mari, atit din punct
de vedere organizatoric, cit si financiar. Directorul scolii medii
Dumitresti-Chilia, dl Sava Antohi, a afirmat ca gazdele au ramas ofensate de
estul functionarilor din Odesa. Acestia au preferat sa se intilneasca mai
intii cu reprezentantii scolilor din satele bulgaresti din regiune.
Un Centru editorial-tipografic "Print on demand" pentru Chisinau
Primarul municipiului Chisinau, Serafim Urecheanu, si directorul
Companiei americane XEROX Ltd. pentru Europa de Est, Bruno Trachel au semnat
un contract de colaborare privind crearea unui sistem informational al
municipiului si a unui centru editorial-tipografic "Print on demand".
Primaria capitalei este prima primarie din Europa Centrala si de Est care a
semnat un asemenea contract, alaturi de alte autoritati municipale din
Occident, care utilizeaza pe larg tehnologiile XEROX. Potrivit contractulu
, Compania XEROX va livra echipamente si programe in valoare de 2 milioane
dolari S.U.A.. Primaria va rambursa aceste mijloace in decurs de 4 ani. In
cadrul acestei actiuni, Serafim Urecheanu s-a aratat satisfacut de faptul
ca, in viitorul apropiat, "administratia publica locala va fi dotataI" cu
mijloace tehnice ce corespund standardelor europene. Aceasta actiune permite
crearea a cel putin 50 de locuri noi de munca, in special pentru absolventii
facultatilor de informatica. Bruno Trachel, la rindul sau, a
mentionat ca semnarea acestui contract reprezinta o noua etapa in istoria
Companiei XEROX. El si-a exprimat speranta ca si alte tari est-europene vor
lua exemplul R.Moldova.
- Fin -