RADACINI SPIRITUALE VECHI - PARTEA a II-a
Charles Greiner
Mioritei. Aici,
moartea reprezinta starea de Samadhi, unirea cu
Absolutul. Eliade arata ca "numerosi
autori romani au recunoscut... aceasta nostalgie a
reintegrarii cosmice", apreciind ca
"intr-adevar, balada reprezinta, pentru cultura
romaneasca, in acelasi timp o problema
de folclor si de istorie a spiritualitatii populare si
un capitol central in istoria ideilor". El
respinge "interpretari fanteziste, ca de exemplu cea a
lui Th.D. Sperantia, care vede in
Miorita Ėun mit sau o legenda ritualaČ Ėde origine
egipteanaČ, facand parte Ėdin cultul
cabirilorČ"(De la Zalmoxis..., p.227-228). "Diaconu
vedea in balada... Ėun rest de poezie...
infatisand impreunarea sufletului ciobanesc cu
imensitatea cosmicaČ, un strat poetic
anterior adaptarii sufletului daco-roman la valorile
crestine" (ibid., p.231). Lucian Blaga
"descifra in balada semnificatii mai profunde, care nu
erau sesizabile decat de la un
anumit nivel speculativ". Concluzia lui Eliade e ca
"balada Miorita este ea insasi
rezultatul unui proces creator... care, la o anumita
epoca, a efectuat transmutatia unui
comportament ritual primar intr-o capodopera poetica,
incarcata de semnificatii noi si
purtatoarea unui mesaj mai bogat si mai ĖelevatČ"
(ibid., p.233).
Citatele ce urmeaza provin din varianta data de Vasile
Alecsandri. De la bun inceput
suntem preveniti ca ne aflam
"Pe-un picior de plai,/ Pe-o gura de rai".
Spre deosebire de cei ce au vazut aici doar o metafora
poetica, Eliade observa ca "intri
in cu totul alta lume" care "nu are nimic de-a face cu
riturile funerare... In Miorita
universul intreg este transfigurat. Suntem introdusi
intr-un cosmos liturgic, in care se
savarsesc Mistere. Lumea se reveleaza ĖsacraČ...
concepte specific crestine nu sunt
atestate in Miorita" (p.246). Citim mai incolo:
"Sa le spui curat/ Ca m-am insurat
C-o mandra craiasa/ A lumii mireasa...
Soarele si luna/ Mi-au tinut cununa...
Preoti muntii mari,/ Pasari lautari
Pasarele mii/ Si stele faclii!"
Craiasa este energia feminina Kundalini; a Lumii
Mireasa e Adi Shakti, simbolul Fecioarei
Divine (Gauri), corespondent cosmic al lui Kundalini.
Soarele si luna reprezinta canalele
laterale, iar cununa e Sahasrara. Preotii-munti sunt
simbolurile geografiei sacre, de
fapt, aspectele divine masculine ce guverneaza
chakrele, in timp ce pasarile reprezinta
puterile lor feminine (Shakti). Stelele sunt
corespondentele cosmice ale chakrelor, iar
faclia e simbolul energiei spirituale
atotpatrunzatoare (Paramchaitanya).
Eliade (ibid., p.247 si nota 49) arata: "Ca o nunta au
fost interpretate de misticii si teologii
crestini agonia si moartea lui Christos. Este
suficient sa amintim un text de Sfantul
Augustin in care Christos Ėca un nou mire... vine in
patul nuptial al crucii, si urcand in el
savarseste nuntaČ (cf. Sf.Augustin, Sermo suppositus,
120, S (In Natali Domini, IV)". Este,
deci, o transcendere a eroului baladei catre nemurire,
o invingere a mortii, dobandirea
prin Yoga a starii de unire permanenta cu Dumnezeu.
Aceasta ii permite, arata Eliade,
"sa triumfe asupra propriului destin" (ibid., p.248).
Lovinescu semnaleaza o serie de fragmente ale
cunoasterii cosmologice continute in
legendarul romanesc, dar nu e in stare sa le
interpreteze corect (Dacia..., p.49-50).
Explicatiile noastre sunt incadrate de acolade { }:
"Focul {Kundalini} vine de la Dumnezeu {ca reflectare
a Sfantului Duh}. Dumnezeu sta in
el; el e Dumnezeu. Pamantul {Muladhara, v. mai sus} se
sprijina pe patru piloni {cele
patru petale ale Muladharei} si o osie {coloana
vertebrala; canalul central, Sushumna}.
Osia se reazema pe un Balaur care se incolaceste in
jurul ei {Kundalini incolacita in jurul
sau, in osul sacru de la baza coloanei vertebrale}.
Pamantul e vegheat la cele patru
colturi de patru Serafimi {cele patru calitati sacre
ale zeitatii ce guverneaza Muladhara:
puritate, inocenta, intelepciune, bucurie}. In centru
e un Munte pe care sta Dumnezeu
{muntele sacru, sediul lui Kundalini, cunoscut in
geografia sacra}. In centru este o
fantana {Kundalini ca "apa vie"; v.mai jos}. Cerul
{Sahasrara, Imparatia Cerurilor} este
sustinut de sapte piloni {cele sapte chakre} paziti de
sapte ingeri {cele sapte zeitati ale
chakrelor}. Cei sapte ingeri vegheaza asupra lungimii,
latimii, adancimii, inaltimii si
centrului Cerului {calitatile chakrelor se regasesc
integrate in Sahasrara/Cerul}.
Pamantul este inconjurat de Apa Sambetei {osul sacru,
contine apa vie a lui Kundalini}.
Apa Sambetei este matca tuturor apelor {aici este
originea celor trei canale, ca niste
rauri}. Acolo e Cetatea lui Dumnezeu {osul sacru} si
Marul rosu {rosul e culoarea lui
Ganesha, stapanul Muladharei}. Apele lumii ies din
Marul rosu, se raspandesc in lume si
se intorc la Marul rosu {Kundalini se ridica pe
canalul central si coboara pe cele
laterale}. Marul rosu este Osia Pamantului. El se
gaseste acolo unde e Buricul
Pamantului".
In legatura cu aceste ultime propozitii, Lovinescu
citeaza dintr-o "colectie de ghicitori":
- Unde este Buricul Pamantului?
-- In mine insumi; sau:
- Acolo unde sunt eu.
Pe Buricul Pamantului e un Munte Sfant. Pe Munte e o
Manastire de maici {Kundalini e
reflectarea Mamei Divine care e Sfantul Duh}. Dumnezeu
trimite prin ele mesaje in Lume
{activarea lui Kundalini, inseamna conectarea cu
Dumnezeu; toti profetii aveau energia
Kundalini/Duhul Sfant activ in ei, de aceea puteau
primi mesajele lui Dumnezeu}. Acolo
se gasesc Sfanta Miercuri, Sfanta Vineri, Sfanta
Duminica" {fiecarei zile a saptamanii ii
corespunde o chakra si o divinitate: marti pentru
Muladhara, miercuri pentru
Swadisthan etc., luni pentru Sahasrara}. Lovinescu
recunoaste in aceste sfinte "aspecte
feminine de arhangheli planetari" (Dacia..., p.67).
Dupa opinia noastra ele sunt
"puterile" feminine (shakti) ale celor sapte chakre
(chakrele avand, desigur, si
corespondente planetare).
Am vazut ca energia Kundalini este manifestarea la
nivel uman a Puterii Divine
Primordiale (Adi Shakti), care este Mama Sfanta. Ea se
pogoara asupra fatului, la varsta
de doua-trei luni. Trezirea ei e numita de indieni: "a
doua nastere", termen folosit si de
Iisus in convorbirea cu Nicodim (Ioan 3.3,5).
"Coborat-a coborat/ Maica Sfanta pe pamant.
I-a venit vremea sa nasca/ Si umbla din casa-n casa".
La o lectura simplista vom vedea in aceasta simpla
relatare a istoriei biblice despre
nasterea lui Iisus, precum si recunoasterea Fecioarei
Maria ca Avatar (incarnare divina
pogorata pe pamant). Dar "casele" pot reprezenta
chakrele, pe care le parcurge Mama
Sfanta Kundalini, harazind a doua nastere.
Lostrita, descantec de facere usoara cules de prof.
Vasile Popa de la liceul "Nicu Gane"
din Falticeni (apud Interpretarea ..., p.79-83) este
in intregime o alegorie a trezirii
energiei Kundalini:
"A fost odata/ O lostrita de aur
Chicata/ In apa sarata,
In apa bahlita,/ De maluri malita.
Apa intunecata,/ De stanci incongiurata".
Lostrita de aur aflata in apa sarata e simbolul lui
Kundalini (feminina ca si lostrita).
Sarea reprezinta elementul Pamant (de maluri malita),
deci Muladhara sacrum ce
contine initial energia in stare latenta. Apa
intunecata, de stanci inconjurata e osul
sacru in care e inchisa Kundalini.
"Lostrita se chinuia,/ Tot in sus sarea,
Rau se farama,/ Si nici ca putea
Din balta sa iasa/ La apa aleasa,
Din iaz sa s-arunce/ La apa mai dulce".
Energia Kundalini doreste sa se ridice pe Sushumna
(tot in sus sarea), sa iasa din osul
sacru (din balta sa iasa). Balta, iazul, pot avea aici
si o alta semnificatie: canalul central
este intrerupt pe portiunea abdominala (Vidul, Bhava
Sagara adica Oceanul iluziilor; v.
mai jos "apele ce mint"). Intr-adevar, parasimpaticul
prezinta o discontinuitate intre
nervul vag si plexul solar. Tendinta sa e sa ajunga in
Imparatia Cerurilor (Sahasrara) -
"apa aleasa". Performanta nu e posibila decat cu
ajutorul Mamei Divine (Adi Shakti) care
ii va permite accesul la cele trei canale (trei tei)
ale Copacului Vietii, deschizand
chakrele (frunza-nfrunzita si floarea-nflorita):
"Dar norocul ei/ Ca pe sub trei tei
Cu frunza-nfrunzita,/ Cu floarea-nflorita
Precista trecea,/ Mari c-o vedea,
Si se-nduiosa/ Si asa graia:
- Lostrita, lostrita,/ Draga copchilita,
Nu te chinui/ Nu te necaji,
Gura n-o casca,/ Sufletul nu-ti da,
Ca eu oi vraji,/ Stancile-oi urni,
Si tu ii scapa,/ Si te-i bucura.
Cei ce practica Yoga Spontana (Sahaja Yoga) stiu ca,
in zilele noastre, activarea lui
Kundalini se poate obtine - gratie lui Shri Mataji
Nirmala Devi - in rastimpul a cateva
minute, fara asceza, fara chinuitoarele posturi
(Asana) si fara exercitii de respiratie
(Pranayama): "nu te chinui, nu te necaji, gura n-o
casca, sufletul nu-ti da". Cata
deosebire fata de Yoga clasica!
Referindu-se la trezirea lui Kundalini prin metoda
clasica, Lovinescu consemna pe buna
dreptate, despre trezirea lui Kundalini: "Operatia
izbandita (este cea mai grea
ĖperformantaČ din lume) aduce deconditionarea,
perfectiunea, starea de zeu, in
crestinism de inger" (Interpretarea..., p.189).
Eliberarea energiei Kundalini aduce cu sine starea de
bucurie, de beatitudine ce
caracterizeaza extazul sfintilor: "si tu ii scapa, si
te-i bucura".
Maicuta se frange,/ Stancile le-atinge;
Stancile surate,/ Stancile curate,
Se uita mirate/ Si se dau deoparte.
Lostrita ca trece/ Catre apa rece".
Mama (Maica, in slavona; Mataji, in sanskrita)
Preacurata (Precista, in slavona; Nirmala in
sanskrita) va urni stancile.
"Aceste doua stanci ĖsurateČ sunt fara indoiala cele
doua stanci sau munti, care se bat
cap in cap in basme, in momentul lor de inclestare, pe
care o ĖdesfaceČ Maica Domnului,
sau stancile Symplegade, care opresc la Dardanele
trecerea navei Argo spre Colchida,
unde se afla Lana de Aur. E puterea Cheilor
intrebuintata in toata stralucirea ei de catre
Mama cereasca" (Interpretarea..., p.81). Recunoastem,
cu usurinta, pe Kundalini (nava
Argo) si Sahasrara (Lana de Aur; v. mai sus
simbolismul aurului).
Stancile sunt ego-ul si superego-ul. Ele devin
"curate" numai dupa ce au fost atinse de
Mama Divina. In urma acestei purificari aplicate
chakrei Agya, ego-ul si superego-ul se
dau deoparte lasand sa treaca "lostrita", deci
Kundalini, reflectare in fiinta umana a
Mamei Sfinte, dar si simbol al lui Iisus, nascut de
aceasta (pestele e simbolul christic al
mantuirii), ambele manifestari divine fiind stapane
asupra chakrei Agya.
"Stancile curate,/ Se uita mirate/ Si se dau deoparte.
Lostrita ca trece/ Catre apa rece,
Lostrita se duce/ Catre apa dulce".
Lostrita trece catre "apa rece" - evident, briza
racoroasa sau apa vie (v. alegoriile
respective), deci Kundalini a trecut de Agya si a
ajunsa in Sahasrara, unde se manifesta
in acest fel. "Ape reci de munte - substitut in lumea
noastra a apelor ceresti" (ibid., p.81).
Puterea Cheilor (aici si cu sensul de "trecatoare
printre munti", deci Agya) incrucisate
(canalele laterale se incruciseaza in Agya, la nivelul
chiasmei optica, intersectia nervilor
optici), formeaza swastika clavigera, simbol al Fiului
Divin.
Descantecul urmeaza astfel:
"Dar cum a scapat/ De lacul sarat,
Cu ape ce mint/ Lostrita de-argint,
Si Maria noastra/ Sa scape, sa nasca,
Pruncul sa s-arate/ Pe maluri curate,
Viu si sanatos/ Ca de la Hristos".
Pruncul este Atman (Sinele, Spiritul uman), iar
malurile curate semnifica Sahasrara,
Imparatia Cerurilor, limanul intregii lucrari,
destinatia ultima a lostritei-Kundalini. Aici e
vorba de "a doua nastere" (Ioan 3.3,5) alt nume dat
Realizarii Sinelui (activarea lui
Kundalini, atingerea starii de Yoga).
Finalul, reafirma necesitatea lucrarii divine a Mamei
Universale, ca solutie suprema
(leac):
"Descantecul de la mine,/ Leacul de la Maica Precista".
Spicuim din concluziile lui Lovinescu la acest
"descantec": "Terminologia e de cea mai
inalta calitate initiatica... ne arata transcendenta
ezoterismului in care se integreaza
descantecul... Descantecul trece de la universal la
individual si de la general la
particular... Ceea ce arata ca se cunoaste de catre
detinatorii traditiei, asa-zise
populare, analogia dintre macrocosm si microcosm"
(ibid., p.82).
Lovinescu (Dacia..., p.55) descifreaza in legenda
mesterului Manole, miracolul trezirii lui
Kundalini. Sotia lui Manole, Florica, reprezinta aici
pe Shakti, zidita in fundatia edificiului
- Muladhara sacrum, nodul vital. Ea trebuie sa permita
afirmarea celor sapte centre, pe
care Lovinescu le identifica prin cei sase mesteri
plus Manole, ca Sahasrara. Scarile
simbolizeaza coloana vertebrala (inclusiv ascensiunea
lui Kundalini, am adauga noi).
Aripile pe care si le fauresc sunt o aluzie la suflul
resimtit ca manifestare a lui Kundalini.
Fantana in care se transforma contine, desigur, Apa
Vie (v. mai jos).
REPREZENTARI ALEGORICE
In traditia multor popoare, corpul energetic subtil
este considerat a fi Arborele Vietii, pe
cand energia subtila Kundalini este reprezentata
alegoric de un sarpe, e asemanata cu
un foc, sau e numita apa vie, iar manifestarea sa este
perceputa ca un suflu de origine
divina (Duhul lui Dumnezeu in Vechiul Testament;
Sfantul Duh in Noul Testament; Ruh in
Coran; Paramchaitanya, in scrierile sfinte indiene,
Pneuma, in limba greaca, Spiritus in
latina etc.).
ARBORELE VIETII
Pomul, axul vertical, axis mundi, sunt tot atatea
metafore pentru sistemul energetic
subtil al lui Kundalini. La fel crucea (simbol al
copacului) cu trei dimensiuni (trei canale):
are sase varfuri plus centrul, deci sapte chakre.
Tema Arborelui Vietii nu-i este straina lui Lovinescu
(Interpretarea..., p.67,105):
"Obiectul central, cu deamanuntul studiat in basmul
romanesc, este Pomul Vietii... Este
Arborele Unitatii." De unde concluzia: "Ambianta
romaneasca precrestina era de natura
Primordiala".
"Cei trei copaci ai Paradisului, Pomul Vietii, de o
parte si de alta cu Arborele Cunoasterii
Binelui si Raului bifurcat, sau cei trei curenti
subtili principali leaga lumea noastra de
lumea cereasca" (loc. cit.).
Iata cum ni se dezvaluie simbolismul corpului subtil
in Povestea viei: De trei ori cate
noua ani a umblat Dumitru in cautarea Arborelui Lumii.
"Cand a dat sa intre in ograda s-a
izbit de Pomul Lumii. Nu se vedea dar il simtea... A
sarit in sus. Cum a sarit, parca intr-o
clipa i s-au deschis ochii, altii decat cei pe care ii
avea. A vazut Pomul Lumii... intors cu
varful in jos, cu radacinile in aer... Si a inceput sa
planga de bucurie". Lovinescu
comenteaza: "Asadar putem strabate toate zarile,
aqrabu min chabliward, cum spune
Coranul, Ėmai aproape decat vena jugularaČ... Este
semnificativa indicatia ca Axul Lumii
trebuie cautat in maracinisul nostru, in partile cele
mai parasite, mai incalcite din fiinta
noastra, mai paraginite, cum le arata casa si ograda
lui Dumitru. Fiind ascuns, nu devine
vizibil decat atunci cand il pipai pentru prima oara,
cand Ėluminile s-au deplasatČ in tine,
cum spun cabalistii, si-l vezi cu varful in jos si cu
radacinile in Tarie, asa cum se
oglindeste in lumea noastra" (Interpretarea...,
p.120-121). Constient de rostul existentei
umane, autorul explica in alt loc (p.95-96): "Tatal
ceresc... l-a facut pe om, a carui misiune
este sa elibereze scanteia olimpica din centrul sau...
Initierea in Mistere avea aceasta
ca principala tinta... Operatia este numita in Kabala
ĖMakifimČ, deplasare a luminilor,
ceea ce era inferior se transmuta in superior... Omul
autonom devine un arbore inversat,
cu radacinile in cer".
Cele de mai sus concorda perfect cu conceptele yoghine:
corpul subtil, energetic, este
reprezentat in Yoga asemenea unui arbore
rasturnat, cu coroana in pamant si
cu radacinile in aer;
canalul evolutiei spirituale,
Sushumna, corespunde sistemului nervos
parasimpatic sau autonom;
cei de trei ori cate noua ani de
cautari semnifica activarea succesiva a celor
trei canale si a celor noua chakre;
sistemul subtil este invizibil: nu
poate fi evidentiat anatomic (desi ne folosim de
repere anatomice pentru a
pozitiona aproximativ centrele energetice si
canalele); in schimb, manifestarea
energiei subtile se simte (v. alegoria suflului
divin);
saltul, care determina deschiderea
ochilor, reprezinta trecerea la o noua stare
(Yoga) prin ascensiunea energiei
Kundalini, si presupune dobandirea unei noi
constiinte (constiinta
vibratorie), dar si schimbarea opticii asupra lumii,
modificarea prioritatilor;
deschiderea altor ochi decat cei
pe care ii avea, este totodata o aluzie la
activarea chakrei Agya ("al
treilea ochi", v. mai sus).
bucuria imensa resimtita este o
consecinta cunoscuta a dobandirii starii de
Yoga.
ALEGORIA SARPELUI
O formula araba spunea: "kana el-insana hayyatan fi-l
qidam", adica "omul a fost
altadata sarpe" (apud Interpretarea ..., p.150).
Despre simbolul sarpelui, Ernst Junger (Approches,
drogues et ivresses, p.322) facea
urmatoarele reflectii: "Cand sarpele se infasoara si
de desfasoara in fata ochilor nostri,
este mai mult decat o intalnire episodica. Zarathustra
iubea sarpele; il considera ca cel
mai intelept dintre animale. Nu se poate sa se fi
gandit la sarpele lumii empirice,
animalul pe care-l cunosc si-l descriu anatomistii si
biologii. A trebuit sa presimta o alta
inteligenta si o alta fiinta decat aceea ce apare in
natura. In sarpe traiesc, de fapt,
viclenia si intelepciunea mamei Natura, dar nu mai
viguros decat in orice alta creatura.
Aceasta nu explica spaima si veneratia pe care le
suscita in orient si in occident, rangul
care-l ridica deasupra capetelor zeilor si regilor
si-i repartizeaza un loc la picioarele
crucii... Ce lucreaza aici este un principiu diferit
si mai puternic, care pana in timpul
nostru a prezervat si conservat puterea sa imediata de
surpriza... Nu este puterea
originara, ci o putere adusa prin evolutie... In
acest, sens sarpele este un
stalp-frontiera" (apud Intrepretarea..., p.143-144).
Pasionat de alchimie, Lovinescu (ibid.,
p.146) compara sarpele cu "mercurul radical,
reprezentat printr-un triplu sarpe" (de
fapt, cele trei canale).
Mai sus am avut ocazia sa vorbim de relatia dintre
Kundalini, Insula Serpilor,
sarpele-zeita Glikon. Revenim cu alte exemple din
istoria antica a acestor locuri.
Caduceul lui Hermes ce apare pe monedele dacice cu
legenda ARMIS sau SARMIS BASIL,
simbolizeaza perfect sistemul subtil: o tija verticala
(Sushumna, coloana vertebrala), in
jurul careia sunt infasurati doi serpi (canalele
laterale, Ida si Pingala), intretaindu-se in
puncte nodale (chakrele, ce au proiectii pe toate cele
trei canale). "Armis si Sarmis
par sa fie identice cu Hermes. Valerius Flaccus, unul
din preotii insarcinati cu pastrarea
cartilor sibiline, vorbeste in Argonauticele sale de
un rege scit Armes, adorat ca zeu,
care devenise celebru prin iscusinta sa de a fura
cirezile de boi si turmele de oi ale,
vecinilor sai... anecdota similara cu mitul lui
Hermes, furand boii lui Phoebus. Capitala
Daciei era Sarmisegetuza" (Dacia..., p.46). Credem ca
aici se afla cheia enigmei ce-l
preocupa pe Eliade (Istoria..., p.171): "Cat despre
ĖHermesČ, care, dupa Herodot, era
cinstit exclusiv de catre ĖregiČ, adica de
aristocratia militara, el este greu de
identificat". Pista unei divinitati solare, cercetata
de savantul roman "nu lamureste
deloc teologia ĖregalaČ mentionata de Herodot". Iata
insa ca monedele amintite mai sus
pun in evidenta relatia dintre casta sacerdotala
regala (Sarabos tereos) si
Hermes-Sarmis: SARMIS BASIL (regele).
Dansatoarele trace se remarcau prin aceea ca "in maini
tineau serpi consacrati lui
Sabazios, pumnale sau tirsuri" (Istoria..., p.170).
Tirsul, toiag pe care erau incolaciti
curpeni de vita de vie, simbol al lui
Dionysos-Sabazios, reprezinta o alta alegorie a lui
Kundalini, inrudita cu sarpele si caduceul.
Este bine cunoscut faptul ca stindardul dacilor
reprezenta un lup cu corp de dragon
(Vasile Parvan, Getica, p.519 sq.). Preluarea
stindardului prevazut cu draco in armatele
romane ale Imperiului de Jos se datora, foarte
probabil, unei influente a dacilor sau
partilor (De la Zalmoxis..., p.29).
Folosirea sarpelui-dragon pe stindardul dacilor ar
putea dovedi ca, la origini, erau un
popor de initiati in secretele energiei Kundalini
simbolizata de acesta. Citam in acest
sens pe Eliade (De la Zalmoxis..., p.144, nota 24):
"Merkelbach arata ca animalul figurand
pe stindarde trebuie sa fie pus in relatie cu miturile
de origine ale anumitor popoare din
antichitate. Altfel zis, urmand stindardul, armata
reactualizeaza evenimentul mitic al
intemeierii natiunii".
In reprezentarile artistice, sarpele edenic apare
incolacit in jurul trunchiului Arborelui
Vietii.
Mitologia crestina ni-l prezinta pe Sfantul Gheorghe,
calare pe un cal de foc, infigand
lancea si tintuindu-l de pamant pe Dragon. Lovinescu
comenteaza: "Sfantul Gheorghe si
Balaurul, antagonisti in ochii celor ce privesc din
afara... sunt in realitate complementari
pe verticala" (Interpretarea..., p.87). Si aici este
evidenta identitatea balaurului
(dragonului), animal fabulos, cu Kundalini. Calul de
foc (focul fiind alta alegorie a lui
Kundalini, v. acolo) e simbolul lui Kalki, stapanul
Sahasrarei (fontanela craniana), locul
pe unde energia divina patrunde in foetusul uman (v.
mai sus). Lancea desemneaza
napustirea lui Kundalini prin coloana vertebrala
(lancea) si fixarea acesteia in sacrumul
Muladharei (balaurul e tintuit astfel de Pamant,
elementul Muladharei). De altfel,
Lovinescu, vorbind de sadirea semintei ca "imitatie a
fulguratiei primordiale a Soarelui
spiritual creator de lumi", il aminteste pe Sf.
Gheorghe calare pe cal. Corespondentele cu
cele aratate de noi nu lipsesc. Gheorghios (gr.)
semnifica "lucrator al pamantului".
"Apollo omorand pe Python, fiul malului, prin sadirea
unui pom determina un ax vertical
pe intinderea Gaiei, facand sa rasara la suprafata un
punct pe un plan de existenta, care
printr-o amplificare vibratorie va face sa treaca o
latenta de la potenta la act" (ibid.,
p.87). Or, stim ca energia Kundalini e de natura
vibratorie. Amplificarea ce transforma
latenta in potenta, duce la Realizarea Sinelui, la
trezirea constiintei vibratorii.
Privitor la simbolica sarpelui, Lovinescu
(Interpretarea..., p.142-170) analizeaza balada
populara Mistricean, pe marginea careia face
urmatoarele comentarii (observatiile
noastre, intre acolade { }): "Sarpele e fiinta
principala din balada romaneasca pe care o
studiem". Comparandu-l cu "Axis Mundi, verticala care
strabate si uneste toate lumile
prin centrul lor" arata ca este calea necesara prin
care Dumnezeu se coboara in lumea
noastra {pogorarea lui Kundalini in fat}... Tot pe
acelasi drum se inalta la ceruri
{ascensiunea lui Kundalini prin Sushumna}. Dar aceasta
coborare este sacrificiala {nu
coborarea, ci ascensiunea, caci in Yoga clasica ea
presupune asceza}, punctul de impact
al verticalei cu orizontala... caverna de metamorfoze
{osul sacru}, pentru ca in el Divinul
se conditioneaza fara limitari {Kundalini}". Alte
interpretari ale autorului fiind eronate,
le vom trece cu vederea.