Fantomas Filme

[Niklas Terki]

Os cinco episdios terminam em cliffhanger, geralmente com Fantmas fazendo uma fuga de ltima hora, ou, como no final do segundo episdio, Fantmas explodindo a casa da Senhora Beltham com Juve e Fandor, os dois heris, ainda dentro. Cada episdio era dividido em 3 a 5 partes.

Os 5 episdios, perfazendo um seriado, so considerados clssicos dos filmes mudos. Outro trabalho de Louis Feuillade, Les Vampires, fazia referncias a Fantmas e contava a histria de um sindicato do crime e no de vampiros verdadeiros. Devido semelhana estilstica com os outros seriados policiais de Feuillade, Les Vampires (1915) e Judex, frequentemente eles so considerados em conjunto, como uma trilogia.[5]

Em 1920, um seriado de 20 episdios de Fantmas foi dirigido por Edward Sedgwick estrelado por Edward Roseman, tambm sob o ttulo Fantmas, com poucas semelhanas com a srie francesa. Na histria, o inimigo de Fantmas o detetive Fred Dixon interpretado por John Willard. Foi lanado parcialmente na Frana (apenas 12 episdios) com o ttulo de Les Exploits de Diabolos. A novelizao do seriado foi escrita por David White para a editora Black Coat com o ttulo Fantmas in America em 2007.[6]

Unul dintre cele mai populare personaje din istoria criminalității ficționale franceze, Fantmas a fost creat n 1911 și a apărut ntr-un total de 32 de volume scrise de cei doi colaboratori, apoi n 11 volume scrise de Allain singur, după moartea lui Souvestre. Personajul a stat la baza mai multor filme, adaptări de televiziune și adaptări pentru benzi desenate. n istoria criminalității ficționale, el reprezintă o tranziție de la răufăcătorii romanelor gotice din secolul al XIX-lea la criminalii n serie din perioada modernă.

Cărțile și filmele care au venit n succesiune rapidă au anticipat metodele actuale de producție de la Hollywood, n două privințe:[1] n primul rnd, autorii și-au mpărțit activitățile ntre ei; "metoda [lor] de lucru a fost să elaboreze intriga generală n comun apoi să scrie capitole alternative, independent unul de celălalt, ntlnindu-se pentru a lega cele două jumătăți ale poveștii, mpreună, n capitolul final".[1] Această abordare a permis autorilor să realizeze aproape un roman pe lună. n al doilea rnd, drepturile de ecranizare ale cărților au fost imediat solicitate. Un astfel de sistem a asigurat că studioul de film ar putea produce continuări fiabile.

Fantmas a fost introdus la cțiva ani după Arsne Lupin, un alt hoț bine-cunoscut. Dar, spre deosebire de Lupin care refuză crima, Fantmas nu are astfel de scrupule și este prezentat ca un sociopat, care se bucură ucignd ntr-un stil sadic.

El este un personaj crud, care nu are milă și nu este loial nimănui, nici chiar propriilor săi copii. El este un maestru al deghizării, apărnd mereu sub o identitate asumată, de cele mai multe ori ale unei persoane pe care a ucis-o. Fantmas face uz de tehnici bizare și improbabile n crimele sale, cum ar fi șobolani infestați cu ciumă, șerpi gigantici și camere care se umple cu nisip.

n cărți, se afirmă că prin 1892, omul care a devenit mai trziu Fantmas și zicea arhiducele Juan North și opera n Principatul german de Hesse-Weimar. Acolo i s-a născut un copil, Vladimir, dintr-o relație cu o femeie nobilă neidentificată. n circumstanțe nedezvăluite, el a fost arestat și trimis la nchisoare.

Prin 1895, Fantmas a fost n India. Acolo, o femeie europeană neidentificată a dat naștere la o fetiță, Hlne, al cărui tată ar putea fi Fantmas sau un prinț indian care era acolit al acestuia. Fata a fost crescută n Africa de Sud.

n 1899, el a luptat n Al Doilea Război al Burilor din Africa de Sud, sub numele de Gurn. El a luptat n Transvaal ca sergent de artilerie sub comanda lordului Roberts. A devenit aghiotantul lordului Edward Beltham din Scottwell Hill și s-a ndrăgostit de mai tnăra sa soție, Lady Maud Beltham.

La ntoarcerea lor n Europa, cu puțin timp nainte de acțiunea din primul roman (c. 1900), Gurn și Lady Beltham au fost surprinși n cuibul lor amoros din Paris, de pe Rue Levert, de soțul ei. Lordul Beltham era pe punctul de a o mpușca pe Maud, atunci cnd Gurn l-a lovit cu un ciocan și apoi l-a ștrangulat.

Fantmas a luat apoi identitatea lui Etienne Rambert și l-a nvinovățit pe fiul aceastuia, Charles, pentru o crimă pe care el a comis-o. Sub identitatea lui Etienne, el l-a convins pe Charles să se ascundă, dar tnărul a fost repede descoperit de detectivul poliției franceze Juve, obsedat de prinderea lui Fantmas. Juve știa că Charles era nevinovat și i-a dat o nouă identitate: jurnalistul Jerme Fandor, care a fost angajat la ziarul La Capitale. Juve l-a arestat ulterior pe Gurn și, la procesul său, a adus un argument convingător că Gurn și Fantmas erau unul și același, deși dovezile erau prea circumstanțiale pentru a face un caz real. n ajunul execuției sale, Gurn/Fantmas a evadat din arest, fiind nlocuit de un actor care și schimbase fața după cea a personajului și a fost ghilotinat n locul lui.

Pionierul filmelor mute Louis Feuillade a regizat cinci filme din seria Fantmas cu Ren Navarre n rolul lui Fantmas, Bron ca Juve, Georges Melchior ca Fandor și Rene Carl ca Lady Beltham. Ele sunt considerate capodopere ale filmului mut. Seria sa ulterioară, Les Vampires, care se referă la sindicatul omonim al crimei (și nu la vampiri) este și ea o reminiscență a seriei Fantmas.

A existat n 1920 un serial american Fantmas cu 20 de episoade, regizat de Edward Sedgwick]] și cu Edward Roseman n rolul lui Fantmas, care are puține asemănări cu seria franceză de filme. n acea serie, inamicul lui Fantmas este detectivul Fred Dixon, interpretat de John Willard. Ea a fost lansată parțial n Franța (numai 12 episoade) sub titlul Les Exploits de Diabolos (The Exploits of Diabolos). O adaptare la forma de roman a acestei serii a fost scrisă de David White pentru Black Coat Press sub titlul Fantmas in America n 2007.[3]

Serialul de televiziune Fantmas format din patru episoade de cte series 90 de minute a fost produs n 1980, cu Helmut Berger n rolul lui Fantmas, Jacques Dufilho n rolul lui Juve și Gayle Hunnicutt n rolul lui Lady Beltham. Episoadele 1 și 4 au fost regizate de Claude Chabrol, iar episoadele 2 și 3 de Juan Luis Buuel, fiul lui Luis Buuel.

n anii 1960, editura mexicană de benzi desenate Editorial Novaro a produs o serie de cărți de benzi desenate sub titlul Fantomas La Amenaza Elegante (n romnă Fantomas, amenințarea elegantă) care au fost populare n ntreaga America Latină. Acesta era destinat să fie aparent același personaj, dar a fost transformat ntr-un personaj eroic, neavnd nicio legătură cu cărțile sau filmele. Nu se știe dacă acest lucru a fost făcut, cu sau fără permisiune legală.

Acest Fantomas a fost un hoț care a comis jafuri spectaculoase doar de amorul artei, și a purtat tot timpul o mască albă, strnsă pe piele, sau o varietate de deghizări, astfel nct adevărata lui față nu a fost niciodată văzută. Personajul a fost, de asemenea, urmărit de autorități, n cazul său de un inspector al Poliției franceze pe nume Gerard. Masca sa din această versiune - care a fost n mod clar inspirată de masca neagră purtată de personajul italian de benzi desenate Diabolik - și utilizarea ei pare să fi fost influențată de imaginile populare generate de luptele mexicane. Se pare că seria a fost influențată și de filmele din seria James Bond, deoarece Fantomas, echipat cu tehnologii avansate create de către un savant pe nume profesorul Semo, a avut tot felul de aventuri n ntreaga lume și chiar s-a luptat cu alți criminali, mai cruzi.

El era, de asemenea, milionar, care deținea mai multe societăți sub diferite identități, și avea sediul secret n afara Parisului și era asistat de mai multe agenți, inclusiv 12 "Zodiac Girls", femei frumoase care l asistau personal, cunoscute numai prin numele lor de cod - semne zodiacului. Deși seria a fost anulată cu ani n urmă (Novaro nu a avut succes n 1985, iar un personaj recreat de rivalul Grupo Editorial Vid, n Mexic, n anii 1990 nu a avut o viață lungă), personajul din aceste benzi desenate este cunoscut att n America Centrală, ct și n America de Sud.

Romanele și filmele ulterioare cu Fantmas au fost extrem de apreciat de avangarda franceză a timpului, n special de către suprarealiști. Blaise Cendrars a numit seria "Eneida modernă"; Guillaume Apollinaire a spus că "din punct de vedere al imaginației, Fantmas este una dintre cele mai bogate lucrări care există." Pictorul Ren Magritte și poetul și romancierul suprarealist Robert Desnos au realizat ambii lucrări cu aluzii la Fantmas.

Filmele au fost, de asemenea, foarte populare n Uniunea Sovietică. n 2007, autorul rus Andrei Șari a publicat cartea Sign F: Fantomas in Books and on the Screen, care a analizat special acest fenomen.

Az eredetileg 1911-ben kisregnyknt indul, ksőbb sszesen 43 rszess nvekedett Fantomas krimisorozatnak tbb filmes feldolgozsa volt a 20. szzad sorn. Tbbek kztt Fejős Pl magyar filmrendező is forgatott egy Fantomas filmet, 1932-ben. Az 1960-as vek Fantomas filmjei elsprő sikert hoztak Eurpban. Magyarorszgon s a keleti blokk orszgaiban hihetetlen npszerűsgre tettek szert.

A kt szerző a kvetkező kt vben iparszerű mennyisgben, egyben a sznvonal cskkense nlkl ontotta a Fantomas regnyeket. Kzsen felvzoltk a cselekmnyt, az egyes rszleteket kln-kln kidolgoztk, majd sszefsltk. A temp rdekben fonogrfra rgztettk a szveget, amit profi gprk rtak t. 1911 s 1913 kztt a kt szerző kzsen 32 Fantomas kisregnyt rt, az utols rsz Fantomas hallval lezrja a trtnetet, valamint kiderl, Juve felgyelő valjban Fantomas ikertestvre.

Pierre Souvestre 1914-ben tdőgyulladsban fiatalon meghalt, majd hamarosan kitrt a vilghbor. 1925-ben Allain jraindtotta a sorozatot. Noha igen termkeny munkssgnak a Fantomas knyvek csak csekly tredkt tettk ki, 1925 s 1948 kztt jabb tz kisregnyt adott ki, majd hosszabb sznet utn, 1963-ban rta meg az utols Fantomas művet.

c80f0f1006