Petitia: "Mentineti caracterul laic al Colegiului "Andrei Şaguna" din Brasov"
Victor N
"Colegiul "Andrei Şaguna" trebuie să-şi păstreze tradiţia de peste un
secol şi jumătate de unitate de învăţământ laică.
Biserica Ortodoxa Romana doreste sa transforme colegiul intr-un
seminar teologic."
linkul unde poti semna petitia:
http://www.petitieonline.ro/petitie-p67226048.html
Victor
Nic Tulban
iata ce spune parintele Cristian (din Piata Sfatului) despre intemeierea Liceului:
(lucrurile le stiam de cand chiuleam in biblioteca Liceului, in clasa IX si X, in "compania" lui Ioan Popasu și Andrei Barseanu), dar nu apuc sa scriu acum.
dau si sursa:
http://www.agnos.ro/blog/2010/05/02/o-zi-memorabila-a-mitropolitului-andrei-saguna-la-brasov/
Nu sustin cauza unui liceu confesional, dar nici nu rezist sa se sustina altceva decat realitatea.
In plus, Biserica nu a dorit transformarea Liceului in seminar, ci modificarea caracterului acestuia intr-unul confesional, cum a vrut si Mitropolitul care l-a ridicat si care i-a dat numele.
(exista o diferenta considerabila intre un liceu confesional si seminarului teologic, nu am vreme sa detaliez acum)
Nic
Iar Şaguna s-a ţinut de cuvânt şi i-a sprijinit pe braşoveni în toată zbaterea lor pentru acest liceu, care, drept recunoştinţă, astăzi îi poartă numele.
Şaguna avea, în ceea ce priveşte proiectul acestui gimnaziu de la Braşov, două preocupări importante: dorea ca gimnaziul să corespundă tuturor cerinţelor legilor în vigoare şi să aibă caracter confesional, iar clădirea proiectată pentru gimnaziu să poată fi construită cu ajutorul celor două biserici, fără a le îngreuna şi alte întreprinderi de interes naţional-bisericesc.
După ce fruntaşii braşoveni au dat asigurări de buna funcţionare a noului aşezământ de cultură şi învăţătură, concepând chiar un „Legământ” în 1 septembrie 1851, protopopul Ioan Popasu 1-a invitat pe episcopul Şaguna să pună piatra de temelie la noua clădire şi să dea binecuvântare acestui edificiu. Istoria profesorului Bârseanu este plină de mărturisiri asupra acestui eveniment, în care s-au implicat cu toată fiinţa lor românii braşoveni.
Astfel, în 1 septembrie 1851 Şaguna sosi la Braşov, fiind întâmpinat cu nespusă bucurie de fruntaşii români. „Gazeta Transilvaniei” din 21 septembrie 1851 descrie această primire şi primele zile petrecute de înaltul ierarh în Braşov. Nu poţi să nu remarci bucuria plină de căldură şi speranţă cu care Şaguna a fost întâmpinat, fie la capela din Cetate, fie la biserica Sf. Nicolae din Şchei sau în celelalte parohii, unde a poposit în vizitele sale canonice din împrejurimile Braşovului.
Ziua de 17 septembrie 1851 este acea zi memorabilă pe care Şaguna a ales-o pentru punerea pietrei fundamentale a Gimnaziului românesc din Braşov. Profesorul Bârseanu ne introduce în atmosfera acelei zile coborâtă parcă din cărţile de poveşti: „Era o zi împărătească, cum zice românul. Parcă însuşi cerul se bucura de fapta frumoasă şi măreaţă ce avea să se întâmple în acea zi şi de aceea se îmbrăcase în veşmântul său cel mai pompos”.
La ora 8 dimineaţa începu slujba la Biserica Sf. Nicolae din Prund, oficiată de episcopul Şaguna, înconjurat de un sobor impresionant de preoţi. După Sfânta Liturghie, întregul sobor şi întreaga asistenţă s-a îndreptat în procesiune spre locul unde avea să se oficieze slujba de punere a pietrei fundamentale. Documentele vremii menţionează impozanta procesiune: „în frunte mergea tinerimea şcolară, după dânsa urma preoţimea cu praporii bisericii, cântând imnuri evlavioase în lauda Părintelui ceresc, care învrednicesc pe românii braşoveni a se putea bucura de o asemenea zi de mult dorită; în sfârşit urma o mare mulţime de popor, bărbaţi şi femei, tineri şi bătrâni, îmbrăcaţi în haine de sărbătoare şi mulţumind în inimile lor Tatălui luminilor, care le făcuse parte de o zi aşa însemnată”.
La locul din Groaveri, unde avea să se înalţe edificiul, convoiul a fost întâmpinat de muzica militară a regimentului Bianchi şi de marea mulţime de oameni: funcţionari civili şi militari, reprezentanţii diferitelor confesiuni din oraş şi alţi invitaţi care veniseră în număr mare.
Documentele vremii amintesc locul de punere a pietrei de temelie în mijlocul edificiului, unde se află azi scările de la intrare în liceu. După terminarea slujbei de sfinţire a apei şi stropirea cu apă sfinţită a temeliilor noului edificiu s-a citit „molitva pentru clădire”, în care se invocă ajutorul Duhului Sfânt pentru noua construcţie şi Duhul înţelepciunei şi al temerii de Dumnezeu pentru cei ce vor învăţa în acest aşezământ de cultură.
Este greu să refaci în cuvinte emoţia acelor clipe trăite de toţi românii la Braşov.
Mihai Munteanu
--
----------------------------------
Mihai Munteanu
http://picasaweb.google.com/skioru
----------------------------------
Andrei Pena
Mihai Munteanu
Nic Tulban
Andrei Pena
Nic Tulban
Mihai Munteanu
Sursa: DEX '98 | Adăugată de mihvar | Greșeală de tipar | Permalink
Mihai Munteanu
Andrei Pena
Nic Tulban
Victor N
Adevarul e ca si pe mine m-ar bucura o activitate mai intensa in
grupul nostru. Cred ca sansele sa fim mai multi activi scad pe zi ce
trece!
Nu stiu daca o sa reusim sa facem ceva daca nu exista si o vointa
politica. Plimbarea asta dintr-o adminstratie in alta nu-mi miroase a
bine ...vorba lui Andrei cu srl-ul. Cam tot ce-a fost bun in tara asta
s-a plimbat un pic de colo-colo dupa care a ajuns "unde trebuie!"
Vezi exemplul "casei pionierilor" unde era si un frumos parc
dendrologic. Poate gandesc prea departe...
Vic
On 4 iun., 13:51, Nic Tulban <nic.tul...@gmail.com> wrote:
> Andrei, daca nu actionam pentru a initia eforia, cu certitudine Mitropolia
> nu va actiona decat in sensul pomenit de tine in ultima fraza.
> Chiar daca nu ai propus nimic, faptul ca ai pomenit de acest lucru ma face
> sa-mi pun serios problema actiunii. Iar daca nu actionam, cred ca nu avem
> nici puterea de a comenta.
> Hai sa o lasam o saptamana si sa vedem dupa daca germineaza ceva. Intre timp
> sper sa fim mai multi decat noi trei in discutia asta.
> Nic
>
>
> > Nu ma luati tare. :-D
> > Eu n-am propus nimic. Dar o eforie, asociatie, tutela, numiti-o cum vreti,
> > formata din sagunisti capabili sa atraga sponsorizari sau sa finanteze prin
> > eforturi proprii, reprezentanti legitimi ai parohiei Sf. Nicolae sau ai
> > Mitropoliei de la Sibiu, oameni de cultura din Brasov si de aiurea, legati
> > de liceu (avem si in promotia noastra cel putin un exemplu), care
> > sa completeze biblioteca, sa investeasca suplimentar in logistica, sa ofere
> > burse elevilor, eminenti sau saraci, sa asigure gazduire pentru profesori
> > veniti din alte parti sau pentru elevi din zone mai indepartate (bunicul
> > meu, venit din Bran, a stat in gazda in Schei pe toata perioada liceului, la
> > pret "subventionat") si sa administreze pro bono averea liceului (viitoare,
> > ca poate reinvie obiceiul sanatos al donatiilor) ar fi o idee buna. Oricum
> > mai buna decat o scoala "confesionala" pe care sa o viziteze Patriarhul cand
> > si cand.
> > Andrei
>
>
> > Acum ca am inteles ce e o eforie, ideea propusa de Andrei mi se pare si mie
> >> OK. Cred ca comunitatea din jurul Liceului Saguna are un nivel cultural
> >> suficient pentru ca asa ceva sa mearga si treaba sa nu decada in lupte
> >> politice balcanice...
> >> Mihai
>
> >> ideea asta cu eforia nu imi pare rea deloc. Incercam, Andrei?
> >>> Nic
>
>
> >>> Pana la urma, totul se reduce la o chestiune de incredere. Acum 160 de
> >>>> ani, mitropolitul (episcop la vremea aceea, adica in 1851, daca nu ma insel)
> >>>> Saguna era si in elita culturala, si in cea politica. Alte vremuri, alti
> >>>> oameni, alt context politic.
> >>>> Daca intr-adevar s-ar reinfiinta o eforie, care sa patroneze spiritual
> >>>> liceul (si poate si material), si care sa-l lege si mai mult de comunitatea
> >>>> locala, probabil ca Biserica si-ar gasi locul acolo. E sigur ca un om ca pr.
> >>>> Vasile Oltean (al carui baiat a fost elev al liceului in promotia de dupa
> >>>> noi) ar fi binevenit in orice formula de eforie.
> >>>> Dar nu cred ca e cazul ca in 2010 sa subliniem asa de abrupt caracterul
> >>>> ortodox al scolii. La 1850, functiona ca diferentiere nationala si culturala
> >>>> intr-un oras multietnic. Astazi imi pare desuet.
> >>>> Trebuie facuta insa diferentiere intre invatamanul confesional si cel
> >>>> religios, pentru ca e o confuzie care a generat atitudini paranoice, unele
> >>>> chiar in spiritul luptei de clasa. Cel confesional are atributele celui
> >>>> laic, dar sub patronajul unei biserici. Cel religios e altceva.
>
> >>>> Andrei
>
>
> >>>> Mita,
> >>>>> Pune-te in postura unui traitor in acea vreme (acum 150 ani). La acea
> >>>>> data, in relatia dintre enorias si biserica, nu se punea in nici un caz
> >>>>> problema unei implicari de forma! Romanul era partea bisericii, fara
> >>>>> discutie, de aceea a sustinut un asemenea proiect (si din aceasta cauza am
> >>>>> dat acel amlpu citat).
> >>>>> Chiar daca liceul ramanea in acte doar al statului, el tot nu era al
> >>>>> Comunitatii - cea care l-a ridicat. Asta e reala problema a liceului.
> >>>>> (comunitatea nu este polarizata azi nici in jurul bisericii (ca atunci),
> >>>>> nici in jurul statului - practic e cvasiinexistenta :( ).
>
> >>>>> Nic
>
>
> >>>>> Aha, deci stiam bine. Comentariul meu nu era pro biserica, nici contra
> >>>>>> ei. Atrageam atentia ca era musai de ajutorul ei, cel putin de forma, pt ca
> >>>>>> acest liceu sa poata functiona in perioada de dinainte de 1918. De aceea, mi
> >>>>>> se pare exagerata cererea bisericii srl de restituire, pt ca asa cum se stie
> >>>>>> si cum ne spune si Andrei, liceul a fost ceat si sustinut prin efortul
> >>>>>> intregii comunitati romanesti. Deci ar trebui sa ramana al comunitatii, asta
> >>>>>> neinsemnand ca negam rolul pe care biserica l-a avut.
> >>>>>> Mihai
>
> >>>>>>> Sper sa nu dezinformez, dar din cate stiu eu, singura modalitate de a
> >>>>>>>> avea un liceu romanesc in Austro-Ungaria era ca acesta sa fie patronat de
> >>>>>>>> biserica.
> >>>>>>>> Mihai
>
> >>>>>>>> iata ce spune parintele Cristian (din Piata Sfatului) despre
> >>>>>>>>> intemeierea Liceului:
>
> >>>>>>>>> (lucrurile le stiam de cand chiuleam in biblioteca Liceului, in
> >>>>>>>>> clasa IX si X, in "compania" lui Ioan Popasu și Andrei Barseanu), dar nu
> >>>>>>>>> apuc sa scriu acum.
>
> >>>>>>>>> dau si sursa:
>
>
> citiţi mai multe »