![\"\"]()
Fraţilor, trebuie să ştiţi că un creştin care
merge la biserică are 14 reguli canonice de bună cuviinţă, dacă
vrea să-i folosească sfânta biserică. Dacă nu le împlineşte, se
duce la biserică spre osândă.
Am să vă spun regulile de
bună cuviinţă pentru un creştin care merge la sfânta
biserică.
Dacă vreţi să fiţi fii cu adevărat ai Bisericii
lui Hristos celei dreptmăritoare, care ne naşte pe noi prin apă şi
prin Duh la Botez, de aproape 2000 de ani, în Biserica lui Hristos,
care este stâlp şi întărire a adevărului, să ştiţi regulile de
mergere la biserică, după cum urmează :
1. Prima
condiţie canonică pentru a merge la Sfânta Biserică este să te
ierţi cu toţi. Dacă merge mama la biserică, sau tata, să zică:
” Iertaţi-mă, măi băieţi ! Iartă-mă, soţie!”
2. A doua condiţie canonică. Când mergi la Biserică să
duci un mic dar din casa ta. Măcar o lumânărică, măcar un
bănuţ, o prescură, un pahar de vin, ce poţi. Că prin acel mic dar
pe care-l duci tu la biserică se binecuvintează toată averea ta,
căci îl dai jertfă lui Dumnezeu.
3. A treia condiţie
canonică. La biserică este bine să mergi mai de dimineaţă, ca să
poţi apuca Evanghelia Învierii de dimineaţă şi Slavoslovia. Şi
totodată dacă te duci mai devreme, te poţi închina liniştit, nu-i
lume multă la biserică, te duci la locul tău fără să deranjezi
slujba.
4. A patra condiţie canonică. Totdeauna bărbaţii
în biserică trebuie să stea în partea dreaptă, iar femeile în
partea stângă. Şi în ordinea aceasta trebuie să stea în
biserică: bărbaţii bătrâni în frunte, cei mai puţin cărunţi
la spate, cei mai tineri în spatele lor, flăcăii şi băieţii tot
aşa. La fel şi femeile. Iar între bărbaţi şi femei, să lăsaţi
o cărare în biserică, ca să meargă cine vine să se închine şi
să ducă darul la Sfântul Altar.
5. A cincea condiţie
canonică este să nu vorbiţi în biserică, că este mare păcat.
Dacă este mare nevoie să vorbeşti, vorbeşte în şoaptă sau prin
semne.
6. A şasea condiţie canonică. Dacă mergi la
biserică, să nu ieşi până nu se termină slujba. Numai, Doamne
fereşte, dacă eşti bolnav, sau dacă păţeşti ceva. Dar altfel
să nu ieşi, că, dacă ieşi înainte de terminarea Liturghiei,
eşti asemenea cu Iuda, care a ieşit de la Cina de Taină, unde erau
la masă Mântuitorul cu Apostolii şi s-a dus şi L-a vândut pe
Hristos. Aşa arată Sfântul Ioan Gură de Aur.
7. A şaptea
condiţie canonică pentru cei ce merg la biserică. Când vă
închinaţi la sfintele icoane, să nu sărutaţi sfinţii pe faţă ,
că-i păcat. Nu-i voie. Dacă sfântul este pictat în picioare, îi
săruţi picioarele, dacă este pictat pe jumătate, îl săruţi la
partea de jos.
8. A opta condiţie canonică. Să ştiţi
că după ce dă preotul binecuvântare de Sfânta Liturghie, nimeni
nu mai are voie să se închine la icoane în biserică sau să mai
ducă daruri la altar, că este mare păcat.
Când auzi că zice
preotul : ” Binecuvântată este Împărăţia Tatălui şi a Fiului
şi a Sfântului Duh, totdeauna, acum şi pururea şi în vecii
vecilor „, este gata ! De atunci fiecare stă la locul lui
liniştit, nu se mai duce să se închine. Chiar de-ai venit cu un dar
în biserică, cu lumânare şi cu prescură, le dai la urmă.
Că din timpul acela preotul intră în Sfânta Liturghie şi nu mai
are timp să ia darul. Că dacă te duci şi el se opreşte de la
Liturghie, îi rămân o mulţime de rugăciuni şi are păcat. Deci
darurile se dau la biserică până se dă binecuvântarea de
Liturghie.
De atunci înainte nu mai este voie nici să te
închini la icoane, pentru că îi tulburi pe cei care vor să asculte
Sfânta Liturghie.
9. A noua condiţie canonică. Creştinii
trebuie să stea în genunchi când se sfinţesc preacuratele daruri,
când se cântă : ” Pe Tine Te lăudăm, pe Tine bine Te
cuvântăm… !” Alţii stau în genunchi şi la Evanghelie. Nu-i o
greşeală. La Axionul Maicii Domnului şi la Tatăl nostru, atunci se
stă. Şi după ce se cântă Tatăl nostru se face sărutarea păcii.
Aşa se făcea înainte. Acum în unele biserici s-a uitat.
Cei
ce au dezlegare şi vor să se împărtăşească cu Preacuratele
Taine, trebuie să-şi ceară iertare de la toţi, de la cei mai
bătrâni până la cei mai tineri. Dacă sunt bărbaţi, se duc la
cei mai bătrâni oameni din frunte şi de la care au avut vreo
supărare, Doamne fereşte, să ceară iertare : ” Iartă-mă, frate
! Iartă-mă, cumetre sau vecine !”
La fel şi femeile să se
ducă la cele mai bătrâne şi să ia iertare, să le sărute mâna,
iar acelea să le sărute pe frunte. Această rânduială se face
înainte de a merge la Sfânta Împărtăşanie. Şi apoi iei o
lumânărică aprinsă şi la iconostas o dai în mâna
paraclisierului; nu mergi cu ea înaintea preotului, în faţa
Sfântului Potir.
Pentru că în faţa Sfântului Potir, când
mergeţi, nu aveţi voie să fiţi cu lumânarea aprinsă, nici să
mai faceţi Sfânta Cruce, că-i mare primejdie. Mulţi, făcând
cruce, s-a întâmplat că au lovit Sfântul Potir, pe preot, şi au
vărsat Sfintele. S-a întâmplat în multe biserici.
Eu am
păţit-o. A venit unul de la Sasca Mare la împărtăşanie; eram
stareţ la Mănăstirea Slatina, şi m-a lovit peste Sfântul Potir
şi, dacă nu-l ţineam, îl zvârlea în mijlocul bisericii. Aveam
Sfintele în el. Şi tot mi-a vărsat cele nouă cete îngereşti.
Trei au căzut din acelea. Am avut de făcut canon şi rânduială.
Un băieţan când şi-a făcut cruce, a dat peste Sfântul Potir.
Şi dacă nu-l ţineam strâns mi-l vărsa tot şi nu mai puteam să
fiu preot din cauza asta . A încremenit şi el. Şi doar le-am spus,
că erau sute de oameni cu lumânări aprinse : ” Nu mai faceţi
cruce când ajungeţi în faţa Sfântului Potir, şi lumânările
lăsaţi-le colo la iconostas !”
Când mergi în faţa
Sfântului Potir pui mâinile cruciş pe piept. Şi atunci preotul ia
cu linguriţa Preasfintele şi Preacuratele Taine şi ţi le dă să
le mănânci.
10. A zecea condiţie canonică. După ce-ai
primit Preacuratele Taine ale lui Iisus Hristos, treci la uşa
diaconească, ca acolo să-ţi dea anaforă şi un păhăruţ de vin.
Apoi treceţi la strană sau în pridvor, să vă citiţi molitfele
sau rugăciunea de mulţumire după Sfânta Împărtăşanie.
Trebuie să ştiţi că nimeni nu are voie să se împărtăşească
dacă nu şi-a citit rugăciunile de împărtăşire ( molitfele ).
Apoi, cele de mulţumire.
Cel ce s-a împărtăşit, nu mai are
voie să sărute mâna preotului. Până nu stai la masă nu mai ai
voie să săruţi nici sfintele icoane, nimic, că ai primit pe
Hristos atunci. După masă poţi să săruţi mâna şi sfintele
icoane.
După împărtăşanie n-ai voie să scuipi trei zile şi
trei nopţi. Aşa-i după rânduială canonică. Dar măcar până a
doua zi, măcar 24 de ore să ţineti minte. Dar, trei zile arată
cartea. Aşa este după Sfânta Împărtăşanie.
Cei
căsătoriţi, care vor să se împărtăşească cu Preacuratele
Taine, trebuie să păzească curăţia în familie, măcar trei zile,
iar după ce s-au împărtăşit să ţină măcar două zile. Iar în
posturi, trebuie să trăiască toate zilele în curăţie.
11. A unsprezecea condiţie canonică. Cel ce a venit la
biserică dintr-o familie, se cheamă apostolul familiei. El trebuie
să ia sfânta anaforă pentru toţi cei de acasă.
Cei de acasă
n-au voie, Doamne fereşte, în Duminici şi sărbători, să
mănânce ceva, până nu vine cel de la sfânta biserică, să le
aducă sfânta anaforă, să se împărtăşească cu sfânta anaforă
în locul Preacuratelor Taine. Că sfânta anafora pe greceşte se
cheamă antidoron, adică contra chip, ţine locul Preacuratelor Taine
pentru cei ce nu pot să se împărtăşească.
Duminica şi în
sărbători, în timpul Sfintei Liturghii, n-ai voie să faci
mâncare, că este mare păcat. Fă mâncarea de sâmbătă seara şi
pune-o undeva la rece, că aveţi acum frigidere, şi o încălzeşti
când veniţi de la biserică. În caz de mare nevoie, după ce ieşi
de la Sfânta Liturghie, ai voie să faci mâncare. Dar în timpul
Sfintei Liturghii, când preotul leagă cerul cu pământul şi scoate
părticele pentru milioane de suflete, tu să nu te apuci atunci să
faci mâncare, că-i mare păcat !
Aşa a fost la strămoşii
noştri. Întrebaţi bătrânii, că aşa ţineau înainte ! Nu se
făcea mâncare Duminica. Este mare păcat. Nu-i voie să faci focul
şi să faci mâncare când preotul face dumnezeiasca Liturghie pentru
atâtea milioane de creştini, unde mijloceşte iertarea atâtor
suflete, şi pentru cei din iad şi pentru cei din ceruri şi pentru
cei de pe pământ.
12. A douăsprezecea condiţie
canonică. Cel ce a fost la sfânta biserică, când a zis preotul :
” Cu pace să ieşim ! Întru numele Domnului” şi a făcut
otpustul, adică sfârşitul Liturghiei, face trei închinăciuni în
mijlocul bisericii şi merge acasă.
De la biserică să nu se
oprească până la uşa lui. Nu cumva să-l ducă diavolul de la
biserică la crâşmă sau la joc, că atunci e vai de el. A început
cu Dumnezeu şi termină cu diavolul. Că aşa face vrăjmaşul : ”
Da, oare să mă duc pe la cutare cumătru?; dar, să mă duc până
la cutare?; dar, să merg oleacă la crâşmă? „.
Bucuria
diavolului că te-a scos din raiul lui Dumnezeu şi te duce în iad,
căci crâşma este gura iadului. Aşa o numesc toţi Sfinţii
Părinţi.
Dracul, când ai intrat în crâşmă îţi bate trei
cuie. Primul cui, când ai pus piciorul pe pragul crâşmii; al
doilea, când ai stat pe scaun la masă, în crâşmă; şi al
treilea, când ai luat primul pahar. Pe urmă eşti al lui; te ţine
el acolo, nu scapi degrabă. Ţi-a bătut trei cuie.
Deci, de la
uşa bisericii du-te direct acasă !
13. A treisprezecea
condiţie canonică. Când mergi acasă, zi o rugăciune la sfintele
icoane şi când toţi stau la masă, tu să le povesteşti ce ţi-a
rămas şi ţie în cap de la biserică. ” Uite, a fost Apostolul
cutare, Evanghelia cutare; preotul a ţinut predica cutare; uite aşa
a cântat dascălul, aşa frumos a fost !”, ca să audă şi cei ce
n-au putut merge la biserică, din motive binecuvântate.
14. A paisprezecea condiţie canonică. După ce ai stat şi tu
la masă, să te odihneşti două ore. Apoi trebuie să te duci în
Duminici şi sărbători să faci vizite şi să cercetezi pe cei
bolnavi şi săraci.
Dacă ştii un bătrân bolnav sau o femeie
bolnavă sau un copil, sau cineva care zace de mulţi ani, du-te şi-l
cercetează, că auzi ce spune Hristos în ziua Judecăţii :
„Bolnav am fost şi nu m-aţi cercetat” (Matei 25, 36).
Dacă
nu poţi duce un dar cât de mic la cel bolnav, du-te şi-i spune un
cuvânt de mângâiere : ” Rabdă, frate ! Roagă-te lui Dumnezeu
că te iubeşte ! Dumnezeu, pe care-L iubeşte, îl ceartă. Şi dacă
ai să rabzi în lumea asta, n-ai să mai rabzi dincolo. Aşa a
răbdat Iov, aşa a răbdat Lazăr !”
Deci regula a
paisprezecea este să cercetăm pe bătrâni şi pe cei bolnavi în
Duminici şi sărbători.
Acestea sunt pe scurt cele paisprezece
reguli de bună cuviinţă pentru creştinii care merg la sfânta
biserică în Duminici şi în sărbători.
Parintele Cleopa
Ilie