Sinonime

[dumitriu]

Sinonim
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Sinonimele sunt cuvinte cu forme diferite dar care au același sens.
Ele sunt folosite pentru a nuanța și a preciza ideea expusǎ în cadrul
unei comunicări. Sinonimele au diferite grade de echivalențǎ între
ele. În general nu existǎ echivalențǎ perfectǎ a cuvintelor existente
într-o limbǎ.[1]
Sinonimele pot fi clasificate în trei categorii:
sinonime totale (absolute sau perfecte) Acestea corespund semantic în
toată sfera lor de înțelesuri.
sinonime parțiale (relative sau imperfecte), adică cele ale căror
sensuri nu se suprapun în mod absolut. Ele se întâlnesc în special la
cuvintele vechi și polisemantice:
sinonime aproximative. Acestea sunt comune în stilul scriitorilor,
stabilind apropieri sau coincidențe de termeni, atribuind valori,
semantice figurate, metaforice cuvintelor uzuale mărind sfera
semanticǎ a cuvintelor prin conotații imprevizibile cu o mare
expresivitate.
Sinonimia poate fi descoperită între:[2]
două cuvinte;
un cuvânt și o expresie;
două expresii.
Într-un dicționar de sinonime se aplică, în general, două principii:
[3]
sinonimia pe sensuri, și, în interiorul fiecărui sens,
sinonimia marcată stilistic, diacronic și regional

Cuprins
1 Serii sinonimice
2 Pseudo-sinonimia
3 Note
4 Legături externe
[modifică] Serii sinonimice
Un cuvânt poate avea mai multe sinonime, formându-se astfel o serie
sinonimică. [4]
Seriile sinonimice sunt constituite din: [5]
alomorfe și alofone/alografe, variante morfo-fonetice și grafice care
corespund formelor preluate din limbi diferite (reproducând fonetismul/
scrierea din limbile respective) sau în care se alătură forme
împrumutate și creații interne, unele obținute pe căi diferite
(adecuare – adecvare, afirmație – afirmațiune, complement –
compliment, complementare – complementizare, coordinare – coordonare,
dominare – dominanță, funcție – funcțiune, transformare –
transformație).
formele diferite ale unor termeni rezultate din încadrarea oscilantă
la un gen gramatical sau altul (la singular sau la plural), fără
modificări semantice (component –componenți/componentă – componente,
constituent – constituenți/constituentă –constituente, membru – membri/
membră – membre).
[modifică] Pseudo-sinonimia
Pseudo-sinonimia constă în folosirea echivocă a unor termeni
interpretați ca sinonime, fie datorită lacunelor profesionale, fie din
absența voită a intenției de precizie în utilizarea unui termen, într-
un cadru mai general al discuției științifice, considerându-se
suficientă recunoașterea semelor de bază din structura semantică a
termenului în cauză.[5]