Gramatica Romana Pdf

[Kristeen Cheek]

GramaticaLimbii Romne este un proiect online, cu scop educativ, care și propune să reunească ntr-un singur site și să ofere gratuit, tuturor celor interesați de limba romnă, toate elementele necesare studiului gramaticii limbii romne.

Morfologia este partea gramaticii care studiază cuvntul ca unitate gramaticală, adică sub aspectul formei, al modificărilor flexionare (n cazul cuvintelor variabile și al conținutului), al valorilor gramaticale exprimate prin diversele forme.

Sintaxa este este ramura gramaticii care studiază propoziția, fraza, unitățile de propoziție, regulile de mbinare a cuvintelor n propoziții și a propozițiilor n frază, precum și raporturile dintre părțile de propoziție și raporturile n frază.

Gramatica limbii romne constituie un ansamblu de reguli care descriu formele corecte de modificare a cuvintelor romnești și a mbinărilor acestora n propoziții. Obiectul de cercetare este, așadar, structura gramaticală a limbii, respectiv morfologia și sintaxa.

Prima ntrebare este evident retorică, dată fiind trecerea a peste 42 de ani de la apariția ediției anterioare (1963). Ruptura ntre ceea ce oferea gramatica academică n vigoare și nnoirile teoretice, descriptive și interpretative ulterioare ajunsese imensă; aceeași ruptură impresionantă exista și ntre gramatica romnească și ceea ce ofereau alte țări europene ca tip de gramatică academică.

nceputul secolului al XIX-lea coincide cu ncercările unor autori ca Ienăchiță Văcărescu, Toader Școleriu, Ion Budai-Deleanu, Ion Heliade Rădulescu de a simplifica grafia tradițională chirilică, care era inadecvată limbii romne și care masca latinitatea și relația dintre limba romnă și limbile romanice occidentale, pregătindu-se, prin intermediul alfabetelor de tranziție (mixte, chirilice și latine), trecerea la alfabetul latin (Șuteu 1976: 47ff, 1981: 89-91, Stan 2011). Alfabetele de tranziție au fost alcătuite după 1828 (reforma ortografică a lui Ion Heliade Rădulescu) și au fost utilizate circa 30 de ani.

Trecerea la alfabetul latin a creat nsă o nouă problemă: unii dintre adepții scrierii cu litere latine (Timotei Cipariu, August Treboniu Laurian, Aron Pumnul) erau convinși că ortografia are rolul de a reflecta originea latină a limbii romne, de aceea au propus sisteme ortografice care să oglindească fie etimoanele latinești ale unor cuvinte romnești, fie forma pe care anumite cuvinte o aveau n primele texte romnești. De exemplu, pentru cuvinte ca auzi, bătrn, prnz se propuneau grafiile auḑi, bětran, prandiu, care trimiteau direct la etimoanele latinești audire, veteranus, prandium (vezi Șuteu 1976: 49, Vasiliu 1979: 19). Se crea astfel o ruptur nedorită ntre scriere și rostire.

Eliminarea acestei rupturi și a etimologismului n general a fost scopul reformelor ortografice succesive impuse de Societatea Academică Romnă, devenită Academia Romnă. Prima ortografie oficială, cu obligativitate n toate școlile romnești, a fost votată de Academie n anul 1881 (Șuteu 1981: 91, Stan 2011). Pentru acest prim pas n trecerea de la o ortografie etimologică la una bazată pe principii fonetice un rol important l-a avut Titu Maiorescu. A urmat o serie de reforme ortografice care au dus, treptat, la generalizarea principiului fonologic n ortografia limbii romne: n 1904, n 1932, n 1953 și, ultima, n 1993 (Hristea 1981: 99, Șuteu 1981: 91-97, Stan 2011). Regulile ortografiei actuale reflectă această ultimă reformă din 1993, care a reglementat scrierea cu n interiorul cuvintelor și folosirea formelor sunt, suntem, sunteți ale verbului a fi.

Multe dintre problemele cu care ne confruntăm astăzi n ortografia romnească au ca sursă dificultățile trecerii de la alfabetul chirilic la cel latin și, mai ales, dificultățile trecerii de la principiul etimologic (pe care l vom prezenta n următorul articol) la cel fonologic (care va fi discutat mai jos).

Preocupările pentru ortografie, apărute odată cu prima gramatică romnească păstrată (cea a lui Dimitrie Eustatievici, din 1757) și consecvente ncepnd din secolul al XIX-lea, se reflectă n numeroase instrumente normative (gramatici, ndreptare, dicționare). Consultarea tuturor acestor instrumente este utilă pentru cunoașterea istoriei ortografiei romnești, nsă pentru a fi la curent cu normele ortografice actuale trebuie să apelăm la instrumentele normative n vigoare n acest moment, apărute sub egida Academiei Romne. Principalul instrument normativ este Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii romne, ediția a II-a, revăzută și adăugită, coordonat de Ioana Vintilă-Rădulescu și apărut n 2005. n continuare, ne vom referi la acest dicționar prin sigla DOOM. Norma de punctuație actuală este cuprinsă n ndreptarul ortografic, ortoepic și de punctuație, ediția a V-a, 1995, la care ne vom referi n continuare folosind sigla OOP. n afara acestor două instrumente normative oficiale, poate fi consultat și Dicționarul normativ al limbii romne ortografic, ortoepic, morfologic și practic, 2009 (pentru care folosim sigla DIN), realizat de Ioana Vintilă-Rădulescu, n conformitate cu DOOM (dicționar pe care l-a coordonat). n plus față de DOOM, DIN conține un număr mare de casete explicative care sintetizează regulile ortografice, ortoepice și morfologice.

Dicționarul cunoscut sub sigla DOOM este prin excelență Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii romne, care conține normele academice ale limbii romne literare actuale n domeniile enumerate n titlu.

El răspunde unuia dintre cele trei obiective prioritare ale Academiei, ncă de la nființare, de a stabili ortografia romnească, precum și misiunii, formulate mai aproape de noi, prin Legea Academiei, de a se ngriji de cultivarea limbii romne și de a stabili regulile ei ortografice obligatorii.

Prima ediție, DOOM, a avut ca redactoare responsabilă pe regretata Mioara Avram. Prin el s-a statuat stabilizarea aproape definitivă a normelor scrierii romnești, care cunoscuseră n decursul istoriei numeroase oscilații.

DOOM se distinge, printre dicționarele ortografice ale celorlalte limbi de cultură, prin amploarea articolelor și mai ales prin dezvoltarea laturii morfologice, foarte importantă pentru o limbă cu o bogată flexiune ca romna.

Celelalte dicționare academice romnești, și n primul rnd DEX/Dicționarul explicativ al limbii romne, precum și uzul oficial, nvățămntul, majoritatea publicațiilor, se conformează normelor DOOM.

n luna octombrie 2021 va apărea, n aceeași coordonare, ediția a III-a, DOOM, mbogățită n continuare, n acord cu dezvoltarea limbii romne din ultimele decenii, și adaptată unor observații pertinente ale specialiștilor n cursul receptării ediției precedente.

Rămne n vigoare dezideratul ca, n pofida unor opinii personale contrare, normele ortografice academice ale limbii romne să fie general respectate și aplicate, ncepnd cu reglementarea legală a scrierii și cu din a.

Gramatica este un ansamblu de reguli privitoare la modificarea cuvintelor și la mbinarea lor n propoziții și fraze. Din această definiție rezultă că există două feluri de reguli gramaticale, care reprezintă cele două părți constitutive ale gramaticii: morfologia și sintaxa. Morfologia cuprinde regulile privitoare la forma cuvintelor și la modificările formale ale cuvintelor studiate pe părți de vorbire; Sintaxa cuprinde reguli privitoare la mbinarea cuvintelor n propoziții și fraze.

3a8082e126