Neurostiinta La Clasa
Jackie Bullinger
Cel mai recent conflict din zona educației e despre un proiect susținut de Ministerul Educației care a fost criticat, ntr-o scrisoare deschisă, de trei experți pentru că are informații greșite, limbaj colocvial și pentru că are n spate un om care n-are pregătire de specialitate.
Pe site-ul proiectului, profesorii se pot nscrie și vor avea acces la mai multe ghiduri n care li se recomandă exerciții pe care să le facă mpreună cu elevii, ca să le explice anumite concepte din neuroștiință. Aceste ghiduri sunt nsoțite de episoade ale podcastului Mind Architect.
Situația era neclară. Nu știam dacă profesorii care au semnat scrisoarea chiar propuneau folosirea unui limbaj plin de termeni științifici, foarte greu de nțeles pentru elev, dacă podcastul e ascultat sau nu la clasă și dacă proiectul primește bani publici de la Ministerul Educației.
Am vorbit cu Andrei Miu, profesor universitar de neuroștiințe cognitive la Universitatea Babeș-Bolyai și semnatar al scrisorii deschise trimisă către Ministerul Educației, și cu Paul Olteanu, vocea din spatele podcastului Mind Architect și unul dintre inițiatorii proiectului Neuroștiință la clasă, ca să nțelegem mai bine care-i situația.
După ce el și colegii lui au ascultat toate episoadele din Mind Architect de pe site-ul proiectului, Miu spune că problema nu e că podcastul ar avea informații simplificate, ci că prezintă lucruri care nu au nicio legătură cu realitatea.
După cum explică și profesorul, nu e vorba despre o simplificare, ci de o informație greșită despre creierul omului. Altfel spus, oamenii nu au un creier reptilian și copiii nu ar trebui să creadă n asta.
Profesorul Miu spune că esența neuroștiinței este ca oamenii să nțeleagă că interacțiunea și comunicarea dintre structurile nervoase sunt caracteristicile principale ale creierului. Nu există o parte din creier care să fie responsabilă de un singur lucru sau de o singură emoție.
ntr-adevăr, o problemă a sistemului de educație din Romnia e că elevii sunt puși să nvețe pe de rost informații tehnice care cel mai probabil n-o să i ajute niciodată. n general, limbajul informal, mai relaxat, e cel folosit de educatori care chiar reușesc să facă, de exemplu, din matematicăNumberphile este unul dintre cele mai vizionate canale de matematică de pe youtube.com ceva interesant, n loc de ceva foarte plictisitor.
Altă critică pe care a primit-o scrisoarea trimisă Ministerului Educației e că n ea se spune că Paul Olteanu nu e specialist, dar și-a propus să explice lucruri dintr-un domeniu extrem de complicat.
Mulți dintre cei care au podcasturi sau canale de YouTube unde promovează știința și o explică pe nțelesul tuturor nu sunt oameni care au pregătire de specialitate n domeniile despre care vorbesc, dar lucrul pe care l au n comun este că apelează la specialiști ca să verifice informațiile pe care le transmit. Ei știu să comunice, oamenii de știință și experții știu adevărul științific. Nu sunt două tabere diferite, ci mai degrabă două grupuri care pot să facă o echipă perfectă,să ajute știința să ajungă la mai multă lume.
Miu menționează faptul că podcastul n-ar fi avut probleme dacă cei care l produc s-ar fi consultat cu oameni de știință. Problema constă n faptul că, uneori, un nespecialist care citește cărți de popularizare a științei nu poate să nțeleagă un fenomen la un nivel care să i permite să-l explice și să decidă care e esența și care sunt detaliile.
Paul Olteanu spune că Mind Architect nu face asta. Informațiile din episoade nu sunt verificate de specialiști, dar sunt preluate din cărți de popularizare a științei care sunt scrise de specialiști. Realizatorul podcastului nu e nici el specialist n domeniu (și nici nu pretinde că este).
Dacă vrea, un profesor poate să dea play la clasă la episodul suport. n ghiduri sunt selectate intervalele din episod care sunt relevante pentru o anumită plajă de vrstă, intervale selectate de consilieri școlari cu pregătire n psihologia copilului. Noi nu le-am făcut de capul nostru, pentru că eu nu am expertiză ca să spun ce poate să nțeleagă un copil de clasa a III-a și ce poate să nțeleagă unul de clasa a XI-a. Episodul de podcast e cea mai puțin relevantă parte din proiectul Neuroștiință la clasă.
Paul Olteanu a explicat și n ce constă parteneriatul cu Ministerul Educației. Cei din spatele proiectului Neuroștiință la clasă nu primesc niciun ban de la stat. Singurul ajutor primit de la Minister este faptul că el dă legitimitate demersului.
n plus, el subliniază o greșeală din scrisoarea deschisă a profesorilor care spuneau că la nceputul podcasturilor oamenii sunt ncurajați să intre pe site-ul Mind Architect, acolo unde pot să cumpere abonamente, deci Ministerul promovează o inițiativă privată.
Olteanu menționează și că, ntr-adevăr, podcastul este mai simplificat n primul sezon, dar că discuția avansează și se nuanțează. Cu toate astea, materialele sugerate n proiectul Neuroștiință la clasă sunt doar episoade din primul sezon al podcastului.
n comunicatul de presă transmis de autorii proiectului ca răspuns la scrisoarea deschisă a celor trei experți se clarifică alt aspect important. Neuroștiință la clasă e un proiect care se concentrează mai mult pe dezvoltare personală bazată pe neuroștiință aplicată, dect pe predarea unor concepte extrem de complicate din neuroștiință.
Dar scrisoarea vorbește despre niște erori științifice, iar cei care le semnalează sunt experți din domeniu. Deci nu e vorba de părerea lor, ci de lucrurile pe care le-au studiat și pe care le cunosc, despre adevăruri științifice.
Pe scurt, ce s-a ntmplat e că niște experți au atras atenția că ntr-un produs susținut de Ministerul Educației există niște greșeli. Dacă nu ai pregătirea lor, e imposibil să-i contrazici. Greșeala din scrisoarea lor e că au presupus că podcastul va fi ascultat de toți copiii care vor face parte din proiect, lucru care nu e adevărat.
Paul Olteanu a spus că nu a fost contactat de ei nainte de publicarea scrisorii, iar, din site-ul proiectului, nu se nțelege clar cum ar arăta o oră bazată pe proiectul Neuroștiință la clasă. De aici a pornit și critica adusă limbajului folosit de Paul Olteanu n podcast. Dar asta e doar o opinie. Poți să fii de acord că la școală trebuie să se folosească doar un limbaj elevat sau poți să te enervezi pentru că ți aduci aminte ct de plictisitoare au fost orele din care nu nțelegeai nimic, tocmai din cauza unui vocabular complicat fără niciun motiv.
Această discuție nu schimbă valabilitatea argumentelor legate de calitatea științifică. Pe de altă parte, faptul că unele materiale folosite n proiectul lui Paul Olteanu au greșeli nu nseamnă că inițiativa nu ar fi una onorabilă. Nu se ntmplă des ca mediul privat să se implice voluntar ntr-un proiect care are ca scop ajutarea elevilor și mbunătățirea nvățămntului.
Lucrul care ar trebui să te intereseze indiferent dacă ți place sau nu inițiativa Neuroștiință la clasă e că Ministerul Educației, Sorin Cmpeanu, a spus că specialiștii din cadrul Ministerului n-au fost interesați de acuratețea informației. Motivul? Neuroștiința nu este o disciplină din programa școlară.
Statul a fost interesat doar să vadă dacă un proiect care ajunge la copii respectă legea educației. N-a contat și, din răspunsul dat de Cmpeanu, pare că ncă nu contează faptul că elevii o să primească niște informații greșite.
Initiat de Mind Architect si avand la baza episoadele din podcastul realizat de Paul Olteanu, proiectul raspunde unei nevoi generalizate, identificate in randul cadrelor didactice, elevilor si parintilor deopotriva, de a aborda subiectul cunoasterii de sine cu scopul de a oferi claritate in gandire, de a forma minti active si personalitati increzatoare.
Materialele auxiliare pregatite de initiatorii proiectului impreuna cu partenerii educationali ai acestora pot fi descarcate gratuit de catre profesori de pe webiste-ul programului, NeurostiintaLaClasa.ro.
Neurostiinta ne ajuta sa intelegem mai bine modul in care creierul si mintea noastra se dezvolta, cum invata si sa ne folosim de aceste cunostinte pentru a dezvolta noi abilitati de gestionare a sinelui si a relatiilor cu ceilalti.
Astfel, programul Neurostiinta la Clasa, care imbina cunostinte de neurostiinta, inovatie pedagogica si stiinte sociale, ofera profesorilor instrumentele necesare pentru a imbunatati procesul de invatare al elevilor.
Programul Neurostiinta la Clasa se adreseaza cadrelor didactice din invatamantul primar, gimnazial, liceal si universitar, incepand cu clasa a III-a, care isi doresc sa ii ajute pe elevi sa devina mai constienti de sine si sa duca vieti mai implinite.
La nivel global - sistemul educational din prezent se confrunta cu mari probleme. In plus - departe de a oferi o educatie adecvata celor mici - sfarseste deseori prin a epuiza profesorii si a indeparta elevii de scoala. Constatand aceste neajunsuri - Patricia A. Jennings isi foloseste experienta vasta in calitate de educator - instructor pentru profesori si om de stiinta - aratand ca procesul predarii poate fi unul foarte placut - calm si plin de foloase - atat pentru cei care il desfasoara - cat si pentru elevii lor.
La nivel global, sistemul educational din prezent se confrunta cu mari probleme. In plus, departe de a oferi o educatie adecvata celor mici, sfarseste deseori prin a epuiza profesorii si a indeparta elevii de scoala. Constatand aceste neajunsuri, Patricia A. Jennings isi foloseste experienta vasta in calitate de educator, instructor pentru profesori si om de stiinta, aratand ca procesul predarii poate fi unul foarte placut, calm si plin de foloase, atat pentru cei care il desfasoara, cat si pentru elevii lor.
c80f0f1006