Re: Ultimul Cartus Movie Download In Hd
Beaulah Mozie
Acest film prezintă răzbunarea morții comisarului Miclovan (Sergiu Nicolaescu) de către comisarul Roman (Ilarion Ciobanu) n perioada anilor 1945-1946. Pe la mijlocul său, filmul se transformă rapid dintr-un film de acțiune cu gangsteri ntr-un film de spionaj cu implicații politice. La finalul filmului, comisarul Roman reușește să-l mpuște pe anticarul Constantin Semaca (George Constantin), liderul grupărilor de crimă organizată din Bucureștiul de după cel de-al Doilea Război Mondial și persoana vinovată de moartea comisarului Miclovan.
Filmul ncepe cu prezentarea schimburilor de focuri ntre comisarul Miclovan (Sergiu Nicolaescu) și oamenii anticarului Constantin Semaca (George Constantin) din filmul Cu minile curate, terminndu-se cu moartea comisarului Miclovan și arestarea lui Semaca de către comisarul Roman (Ilarion Ciobanu). La moartea lui Miclovan, Roman i ia ultimul cartuș aflat n revolverul Smith & Wesson.
n decembrie 1945, Constantin Semaca este judecat de tribunal și achitat din lipsă de probe, fiind apoi pus n libertate, așa cum prevăzuse anterior Miclovan. Anticarul se justifică apropiaților săi că, n timp ce-și inspecta una dintre magazii, a nimerit ntmplător n mijlocul unei lupte ntre gangsteri și comisarul Miclovan, iar sosirea comisarului Roman i-ar fi salvat astfel viața. Mhnit, Roman se duce la mormntul lui Miclovan din cimitir și i spune că a avut dreptate, dar că l roagă să mai aibă puțină răbdare și i va pedepsi pe ucigașii lui.
Atacurile bandelor narmate continuă n București, iar Roman reușește să anihileze o bandă de gangsteri care jefuia trenurile care transportau alimente și mbrăcăminte spre zonele afectate de război din Moldova. ntre timp, n oraș au loc manifestații muncitorești, iar o manifestație autorizată legal a Frontului Unic Muncitoresc din care făceau parte muncitori de la uzina Wolff (unde lucrase anterior Roman) este năbușită n snge de cțiva oameni ai lui Semaca deghizați n polițiști și conduși de Bănică (Colea Răutu), aceștia intrnd cu mașinile n mulțime și trăgnd cu mitralierele n manifestanți. Roman primește de la secretarul de partid (Ion Besoiu) sarcina de a-i prinde pe cei care au tras n manifestanți. ntre timp, comisarul supraviețuiește unei ncercări de asasinat săvrșite de Floacă zis Stampă (Jean Constantin), un ucigaș țigan din Brăila care fusese angajat de Bănică la cererea lui Semaca.
n seara de Crăciun, Roman l arestează pe moșierul Jean Semaca (Amza Pellea), fratele anticarului, la conacul acestuia din Crăciunești, după ce-i găsise un depozit de arme n grajd. Această informație i-a fost furnizată comisarului de Ilie Oarcă (Sebastian Papaiani), fratele fostului coleg de celulă a lui Roman și argat la moșia lui Jean Semaca. n aceeași seară, comisarul face o descindere n barul Ritz, unde fuseseră văzuți trei dintre bandiții care se deghizaseră n polițiști și trăseseră n manifestanți. Neavnd suficienți polițiști, el narmează 50 de muncitori și intră n bar, iscndu-se o bătaie generală n timpul căreia cei trei bandiți fug. Aceștia din urmă se refugiază n căminul de copii al CFR Grivița, dar Roman reușește să-i prindă și să-i aresteze.
ntr-una din zilele următoare, Roman este adus la sediul Siguranței Statului, unde fostul ilegalist Drăgan (Ernest Maftei) i spune că a primit ordin să-l aresteze pentru că și-a depășit atribuțiile, arestndu-l pe Jean Semaca, complicnd astfel foarte grav o acțiune a Siguranței de combatere a unei rețele de spionaj. Semaca ntreținea relații cu un maior din Comisia Aliată de Control (Mircea Anghelescu), iar arestarea sa a stricat socotelile celor de la Siguranță, obligndu-i să-l pună n libertate. Prin urmărirea lui Semaca s-a descoperit o relație curioasă cu o mănăstire n care erau adăpostiți călugări refugiați de la mănăstirile arse din Moldova și Transilvania. Comisarii Siguranței bănuiau că n mănăstire se afla ascuns Reisenauer, specialist n probleme romnești al serviciilor de spionaj germane.
n martie 1946, deghizat n călugăr care provenea de la mănăstirea Pustnicu, care arsese n 1944 n urma unui bombardament și din care nu mai supraviețuise niciun călugăr, Roman primește sarcina de a-l identifica pe Reisenauer printre călugării de la mănăstirea unde se adunaseră călugării refugiați. Mănăstirea fiind n reparații, printre zidarii care lucrau acolo se angajează și Oarcă, cu scopul de a servi ca om de legătură ntre fratele Avacum (numele sub acoperire al lui Roman) și organele de poliție. Roman i descoperă acolo printre călugări pe Rică și Flecu, doi oameni ai lui Semaca care participaseră la jefuirea magazinului de bijuterii Lembert. Arestați, cei doi fac mărturisiri complete cu privire la implicarea lui Constantin Semaca n jaful armat.
Jean Semaca, important binefăcător al așezămntului, sosește ntr-una din zile la mănăstire pentru a participa la o vnătoare de dropii. n mbulzeala iscată cu acest prilej, fratele Serapion vrea să fugă cu o mașină, cu ajutorul unui zidar. Oarcă și dă seama că zidarul era de fapt maiorul de la Comisia Aliată de Control, iar Roman l identifică pe Reisenauer n persoana falsului monah. Roman și Oarcă pornesc cu o altă mașină n urmărirea celor doi, reușind să-i prindă și să-i aresteze. Maiorul străin este eliberat după ce furnizează informațiile dorite de Siguranța Statului. Astfel, comisarul primește sarcina de a-i aresta pe Jean Semaca (acuzat de spionaj) și pe Constantin Semaca (acuzat de crimă și jaf armat asupra magazinului de bijuterii Lembert).
Inițial, cele două filme urmau a fi legate unul de celălalt doar prin personajul comisarului Roman (interpretat de Ilarion Ciobanu). Comisarul Miclovan nu trebuia să mai apară n al doilea film din serie, rolul său ncheindu-se la finalul filmului Cu minile curate. Modificarea semnificativă a scenariului ca urmare a schimbării regizorului (Iulian Mihu trebuia să regizeze inițial filmul, dar el a fost nlocuit n timpul filmărilor cu Sergiu Nicolaescu)[2] a determinat schimbarea subiectului principal, a acțiunii și a unor personaje lor.
Pentru a lega acțiunea din Ultimul cartuș de cea a filmului Cu minile curate sunt introduse cteva personaje insolite care au legături cu cele din primul film, fără a fi menționate acolo. Luptătorul anticomunist care avea lăzi cu arme la moșie este Jean Semaca, fratele anticarului Constantin Semaca.[3] Acesta are relații cu militarii din Comisia Aliată de Control și pregătește o lovitură de stat cu ajutorul unei grupări paramilitare. Printre argații săi se află și Ilie Oarcă, fratele lui Ștefan Oarcă (din Cu minile curate), fostul coleg de celulă și colaborator al lui Roman. Acesta fusese ucis nsă n primul film și nu mai putea apărea aici așa că s-a apelat la inventarea unui frate al acestuia, care să preia rolul de ajutor civil al comisarului. Ambii frați au fost interpretați de actorul Sebastian Papaiani.[4]
De asemenea, doi participanți la jefuirea magazinului de bijuterii Lembert sunt găsiți ntmplător de Roman ascunși la mănăstirea unde el se dusese pentru a căuta un spion străin. Ei sunt siliți să mărturisească implicarea lui Constantin Semaca n acea acțiune, iar astfel se obține dovada necesară pentru emiterea mandatului de arestare a anticarului.
Filmul Cu minile curate (1972) urma să facă parte dintr-o serie de trei filme (Cu minile curate, Panică la mănăstire și Conspirația) programate a fi realizate n lunile următoare, n paralel, de regizorii Sergiu Nicolaescu, Iulian Mihu și Manole Marcus.[5] Aceste filme trebuiau să refacă imaginea Securității, care fusese șifonată după dezvăluirea complicității ei la abuzurile din perioada instaurării regimului comunist n Romnia. Mitul rolului pozitiv al Securității și Miliției urma a fi refăcut printr-o serie de filme cu gangsteri și cu justițiari polițiști. Majoritatea filmelor din această serie au fost realizate n colaborare cu Ministerul de Interne.[6]
Succesul la public al filmului Cu minile curate (1972) și al comisarului Miclovan l-a determinat pe regizorul Sergiu Nicolaescu să-i ceară scriitorului Titus Popovici să renvie personajul, dar scenaristul nu a fost de acord.[7]
Noul film, n care apărea doar comisarul Roman fără a se face nicio referire la Miclovan, urma a fi regizat de Iulian Mihu. Filmul a intrat n faza de producție la 5 iunie 1972, avnd titlul de lucru Panică la mănăstire și ca interpreți ai rolurilor principale pe Ilarion Ciobanu, Cornel Patrichi, Emanoil Petruț, Gina Patrichi, Ernest Maftei și Violeta Andrei, decorurile fiind realizate de Radu Boruzescu, iar costumele de Miruna Boruzescu.[8] Dintre actori, doar Ilarion Ciobanu (comisarul Roman) și Emanoil Petruț (secretarul de partid) mai apăruseră n primul film, ceilalți urmnd să interpreteze personaje noi. O primă etapă de filmări a avut loc n toamna anului 1972 la Sighișoara, cheltuindu-se 1 milion lei din devizul total de 3 milioane.
Motivul alegerii lui Nicolaescu ca nlocuitor al lui Mihu l constituia experiența dobndită de primul la filmul anterior din serie[2], succesul la public (și implicit impactul mesajului propagandistic) nefiind nici el un aspect de neglijat.
Filmul a fost realizat n studiourile Centrului de Producție Cinematografică București, n colaborare cu Ministerul de Interne, acest lucru fiind menționat pe genericul de nceput. La realizarea filmului a colaborat pe post de consilier căpitanul de securitate Mircea Gndilă. Regizorul Sergiu Nicolaescu a schimbat foarte mult scenariul pentru a-l face să fie o continuare a primului film, precum și titlul filmului n cel de Ultimul cartuș.[7] El a renunțat la o parte din actori (Cornel Patrichi, Gina Patrichi și Violeta Andrei) și a ncredințat altor specialiști realizarea decorurilor (Marcel Bogos) și a costumelor (Oltea Ionescu).
7fc3f7cf58