Textul Nonliterar Definitie
Josephina
Din aceasta categorie fac parte majoritatea textelor care reprezinta stiri, reclame, retete, textele legislative, instructiunile de utilizare ale anumitor aparate, buletine meteo, texte stiintifice, reclame, prospectele de administrare a medicamentelor, revistele si ziarele. Aceste texte sunt denumite ca fiind nonliterare, datorita faptului ca acestea prezinta si caracteristici nonfictionale, astfel ca acestea reflecta in totalitate realitatea, fiind chiar rezultatul observatiei autorului.
De cele mai multe ori scopul acestor texte este de a informa corect cititorul, cu privire la anumite evenimente care au loc in realitate, dar si de a il convinge, prin caracterul acestora informativ si persuasiv. Mai mult de atat, pentru evitarea eventualelor ambiguitati care pot avea loc, dar si pentru a se asigura accesibilitatea de catre un public cat mai larg, toate cuvintele care au fost folosite pentru redactarea textului utilizeaza sensul propriu, care se regaseste in DEX. Totodata, limbajul este unul corect, dar si precis si accesibil pentru marea majoritate a cititorilor. In functie de natura textului nonliterar se folosesc inclusiv termeni de specialitate. Astfel ca, acest tip de text are si un caracter obiectiv.
Asadar, prin prezentarea aspectelor realitatii, care au fost observate de catre autor, se poate obtine informatie esentiala. Acest lucru duce la lipsa de expresivitate a textului, iar corectitudinea limbajului este una stricta.
După scopul comunicării textele pot fi: descriptive, narative, informative și argumentative (fiecare tip de text conține ntr-o măsură mai mică sau mai mare o anumită cantitate de informații), iar după stilul n care sunt redactate pot fi: beletristice, științifice, juridic administrative, publicistice, eseistice și epistolare.
Textul descriptiv poate fi un text literar de tip tablou sau portret, caracterizat prin subiectivitate și printr-o expresivitate sporită , sau de tip nonliterar, descriind un anumit aspect al realității ntr-un limbaj obiectiv, impersonal și prin acumularea unei sume de detalii.
Textul narativ este de obicei un text literar epic n care emițătorul și transmite indirect sentimentele prin intermediul acțiunii și personajelor; și unele texte nonliterare pot avea caracter narativ, n special cele din domeniul publicistic.
Textul informativ este prin excelență un text nonliterar care ntr-un limbaj concis oferă informații despre un anumit aspect al realității. Dintr-un asemenea text lipsesc și mărcile afectivității și ale expresivității.
Textul argumentativ este un text personalizat deoarece exprimă punctul de vedere al emițătorului. Pornește de la o ipoteză pe care o dezvoltă cu argumente finaliznd-o cu o concluzie. Limbajul este elevat și ideile sunt legate prin conectori.
Textul beletristic este textul luat dintr-o operă literară, are caracter particular fiind rezultatul imaginației unui singur scriitor, este singurul care folosește cuvinte din toate compartimentele lexicului, folosește valori denotative și conotative și predomină funcția expresivă a limbajului.
Textul științific are caracter general pentru că exprimă adevăruri universal valabile, preferă neologismele, este concis impersonal, lipsit de expresivitate, folosește numai cuvinte cu sens propriu, iar elementul verbal poate fi completat de anumite simboluri, cifre, numere.
Textul juridic administrativ: n acest stil sunt redactate compunerile cu destinație oficială precum cererea, procesul verbal, CV-ul și articolele de legi; caracter obiectiv, impersonal, termeni cu sens propriu, numai funcție informativă, utilizează clișee lingvistice și de regula are o anumită așezare n pagină.
Textul publicistic: prin caracterul de regulă impersonal se aseamănă cu științificul și prin prezența rara a unor elemente expresive cu beletristicul; utilizeaza clișee lingvistice; are att funcție informativă ct și funție conativă (persuasivă); cunoaște specificități de limbaj n funcție de tema articolului sau de tipul publicației.
Textul eseistic este n majoritatea cazurilor un text argumentativ, aici ncadrndu-se textele de critică literară. Apar neologisme, limbaj elevat (academic), posibile trimiteri la alte domenii artistice.
c80f0f1006