"Mulţi români au devenit ortodocşi practicanţi în Occident"

[PNTCD]

http://www.napocanews.ro/2010/06/%E2%80%9Emulti-romani-au-devenit-ortodocsi-practicanti-in-occident%E2%80%9C.html

Migraţia românilor în ţările europene în căutarea unui trai mai bun a
determinat cu timpul şi organizarea unei vieţi bisericeşti pentru
fraţii plecaţi dincolo de graniţe. Construirea lăcaşurilor de cult sau
reamenajarea unor spaţii liturgice, apropierea românilor prin
bisericile din comunităţi, catehezele copiilor sunt doar câteva dintre
marile provocări ale traiului în afara graniţelor ţării. Despre
specificul pastoraţiei în diasporă şi despre problemele românilor din
comunităţile din Germania şi din alte părţi ale Europei, am stat de
vorbă cu Înalt Preasfinţitul Mitropolit Serafim al Mitropoliei
Ortodoxe Române a Germaniei şi a Europei Centrale şi de Nord.

MăreşteCum se simt românii ortodocşi printre alte confesiuni creştine?

În Germania nu există discriminare între culte. Este o atmosferă
foarte destinsă. Aş spune, chiar, că e o libertate reală. Românii se
simt acolo foarte bine. Depinde, însă, de regiunea în care trăiesc.
Protestanţii din Germania nu sunt foarte ataşaţi de Biserică. Pe de
altă parte, catolicii sunt mult mai tradiţionalişti. Dacă avem
credincioşi stabiliţi în Bavaria sau în alte landuri care sunt
preponderent catolice, unde tradiţia creştină este mult mai vie decât
în celelalte părţi ale Germaniei, atunci şi românii sunt influenţaţi
pozitiv de atmosfera generală în care trăiesc. Dacă trăiesc în nord,
unde preponderent sunt protestanţi şi care nu sunt prea apropiaţi de
bisericile lor, atunci şi românii de aici sunt influenţaţi de spiritul
locului.

Care sunt provocările pastoraţiei în diaspora?

Suntem împrăştiaţi pe întreg teritoriul Germaniei şi nu avem lăcaşuri
de cult proprii. Trebuie să împrumutăm întotdeauna de la catolici sau
protestanţi. De multe ori ni se pun la dispoziţie anumite spaţii
liturgice fără să plătim. Uneori plătim şi chirie. Este o stare de
provizorat şi facem eforturi de 16 ani pentru a depăşi această
situaţie în cât mai multe locuri prin construirea de biserici sau
cumpărarea unor lăcaşuri de cult. În Mitropolia Germaniei şi a Europei
Centrale şi de Nord s-au cumpărat aproximativ 10 biserici. Misiunea
noastră acolo se desfăşoară permanent. Avem 53 de parohii în
Arhiepiscopia Germaniei şi 75 de parohii în toată Mitropolia. În
Germania sunt aproximativ 500.000 de români, toţi cu problemele lor.

Cât de ataşaţi faţă de Biserică sunt românii din Germania?

Fiecare credincios se manifestă după credinţa pe care o are. Dacă a
fost ataşat de Biserică în România, îşi continuă ataşamentul şi acolo.
Unii descoperă Biserica acolo. Condiţiile în care trăiesc în Germania
sunt altele decât în România, cel puţin psihologic. Financiar o duc
mai bine, însă intervine problema comunicării cu ceilalţi, a
relaţiilor interumane. Românii sunt mai afectivi, mai sentimentali, au
mai multă nevoie decât germanii de contacte, de relaţii cu cei din
jur. Pentru noi, românii, este foarte importantă comunicarea. Această
comunicare şi aceste contacte cu oamenii le găsesc la biserică, în
comunitatea din care fac parte. Biserica îi ajută şi din punct de
vedere spiritual, dar îşi ajută să-şi menţină identitatea de român, îi
ajută să nu uite limba. În diaspora, Biserica trebuie să îmbine
asistenţa religioasă cu această misiune. Ca şi în România,
credincioşii vin la biserică împinşi de dorinţa lor de a se găsi
întreolaltă şi de a se ruga lui Dumnezeu pentru nevoile zilnice. Şi
acolo sunt tot felul de probleme ca şi la noi. Omul se duce la
Biserică în primul rând pentru că are nevoie de Dumnezeu şi trăieşte
sentimental că, dacă mergi la biserică, dacă te rogi, Dumnezeu te
ajută. Biserica, slujbele religioase înseamnă un mare suport spiritual
în viaţa credinciosului. Cu atât mai mult atunci când eşti izolat de
ai tăi, de familia ta şi de cei dragi. Foarte mulţi dintre români nu
erau ortodocşi practicanţi în România. Mulţi români ortodocşi au
devenit practicanţi în Occident şi din această nevoie, de a avea un
suport spiritual şi moral venit din partea Bisericii şi de la
confraţi.

Ce relaţii există între Biserică şi statul german?

Faptul că Mitropolia noastră a fost recunoscută ca şi corporaţie de
drept public, ceea ce înseamnă la noi cult public recunoscut de Stat,
spune totul. Până mai deunăzi eram asociaţie religioasă, or, asociaţii
sunt cu miile în Germania. Am primit cel mai înalt statut de
recunoaştere din partea autorităţilor bavareze. Landul Bavaria este
cel mai mare din Germania, cu 12 milioane de locuitori, de zece ori
mai puternic din punct de vedere economic decât toată România. Am avut
înţelegere din partea autorităţilor bavareze. Nu ne-ar fi dat
niciodată titlul de cult public dacă

n-am fi fost deschişi, dacă n-am fi avut relaţii cu ei, dacă n-am fi
răspuns invitaţiilor din partea catolicilor, evanghelicilor sau a
altor protestanţi de a participa la diferite manifestări. Asta a
contat cel mai mult. Pentru germani este foarte important să fii
deschis dialogului. Nu te obligă să faci nimic. Te invită să vorbeşti
despre propria identitate şi asta facem de fiecare dată când suntem
invitaţi la o conferinţă. Le-a plăcut foarte mult deschiderea noastră,
încât avem foarte multe invitaţii. După aceşti ani în care le-am
arătat deschiderea şi respectul nostru, am primit şi răsplata
meritată. Acest lucru este foarte important, pentru că noi suntem o
minoritate în rândul ortodocşilor din Germania. Comunităţile greceşti,
sârbeşti sau ruseşti sunt mult mai mari decât cea românească.

"În Germania, Biserica nu este separată de Stat"

În semn de mulţumire pentru ajutorul oferit comunităţii româneşti din
Germania, premierul Bavariei, Horst Seehofer, a primit pe 27 mai 2010
titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţii "Lucian Blaga" din
Sibiu, la iniţiativa Adunării Eparhiale a Arhiepiscopiei Germaniei şi
la propunerea Decanatului Facultăţii de Teologie Ortodoxă "Andrei
Şaguna" din Sibiu. Au fost prezenţi Înalt Preasfinţitul Laurenţiu,
Mitropolitul Ardealului, şi decanul facultăţii amintite, Înalt
Preasfinţitul Părinte Serafim, autorităţi locale şi centrale, precum
şi reprezentanţii universităţii sibiene. "Premierul Horst Seehofer a
venit special la Sibiu pentru a primi acest titlu universitar. Îşi
planificase de multă vreme o vizită în România. A venit la Bucureşti
şi a legat această vizită de evenimentul de la Sibiu. Deşi este doar
de un an primul-ministru al Bavariei, Horst Seehofer s-a remarcat ca
un politican, un om de stat, cu vederi şi convingeri creştine. Este un
catolic practicant care încearcă în politica lui să promoveze valorile
creştine ca valori fundamentale pentru societate şi pentru relaţiile
dintre oameni. De aceea, între Biserică şi Stat există relaţii
excelente, şi asta de zeci de ani de zile. În Germania, Biserica nu
este separată de Stat. Şi acest lucru este valabil pentru toate
cultele", ne-a spus IPS Mitropolit Serafim.

Ştefan MĂRCULEŢ, Sursa: www.ziarullumina.ro

http://www.napocanews.ro/2010/06/%E2%80%9Emulti-romani-au-devenit-ortodocsi-practicanti-in-occident%E2%80%9C.html