Proaspăt trasata listă a guvernului Cioloş, cabinetul care se revendică din protestele de stradă ale ultimelor săptămâni, este radiografia cea mai fidelă a împărțirii grupurilor de interese ce joacă în acest moment pe scena politică și economică din România.
Cei 21 de miniştri propuşi de către premierul desemnat sunt în egală măsură exponenți ai unor interese politice extrem de precise, cât și reprezentanți ai unei zone opace, definită de sintagma Noul Sistem. Funcţionari europeni, directori de companii, diplomaţi sau profesori – într-un cuvânt, ceea ce corespunde termenului-umbrelă de „tehnocraţi”, aceștia au grijă acum de avuția și parcursul economic al României.
Astfel, Guvernul ce ar trebui răspundă cerinţelor societăţii civile este plăcinta din care şi-au luat hălci Iohannis, PSD, dar mai ales Noul Sistem.
PNȚCD, din nou la butoane
Timidă, dar extrem de bine înșurubată, în Cabinet se profilează o fostă aripă PNŢCD-istă. Un prim exponent este Marius Raul Bostan (desemnat să preia conducerea Ministerului pentru Societatea Informaţională). Acesta este unul dintre foştii lideri ai tinerilor ţărănişti, fondator al Fundaţiei Naţionale a Tinerilor Manageri, precum şi al VMB Partners, deţinând în prezent funcţia de membru al Consiliului de Administraţie al Telekom România. Bostan este implicat în susţinerea site-ului
inliniedreapta.ro, cunoscut pentru articolele agresive la adresa unor categorii sociale şi minoritare.
Alt fost ţărănist, Costin Grigore Borc (propus la Economie), a fost secretarul personal al seniorului ţărănist Corneliu Coposu. Borc ar trebui acum să ocupe postul de vicepremier al noului guvern, alături de Vasile Dâncu. Costin Borc a fost asistent special al preşedintelui Ion Iliescu (din partea Partidului Naţional Ţărănesc Creştin Democrat) şi consilier al premierului ţărănist Radu Vasile. Borc vine pe linia „lucrului bine făcut”, sintagma din care şi-a făcut şi Iohannis campania electorală în 2014. De altfel, Costin Borc afirma, într-un interviu pentru
wall-street.ro, că „s-a pierdut respectul pentru banul muncit din greu, pentru lucrul bine făcut, pentru lucrurile care trebuie făcute să reziste”. Actualmente, Costin Borc este director general al CRH România – fosta Lafarge. Recent, jurnalistul Ion Cristoiu a amintit, într-o declaraţie pentru PSnews.ro, că Grigore Costin Borc a fost implicat în privatizările controversate, din anii ’90, vizând industria cimentului.
Surse politice au declarat, luni, pentru PSnews.ro, că aripa PNŢCD (reprezentată de Marius Bostan şi de Costin Borc) ar fi fost introdusă în guvernul Cioloş în urma unor posibile jocuri făcute de Cătălin Harnagea, fost director al SIE între 1997 şi 2001.
Omul președintelui, prietenul fostului premier Tăriceanu
Pe de altă parte, în noul guvern găsim şi un om al lui Klaus Iohannis, în persoana lui Lazăr Comănescu, actual consilier prezidenţial pe politică externă. Acesta a fost propus pentru portofoliul Externelor, în locul lui Bogdan Aurescu, „pentru a elimina orice suspiciune de negociere politică”, potrivit declaraţiilor lui Dacian Cioloş. În vârstă de 66 de ani, Comănescu (care a deţinut şi funcţia de ambasador în Germania) este diplomat de carieră, fost secretar de stat în MAE, doctor în relaţii internaţionale şi a lucrat în Ministerul Afacerilor Externe din 1972. Însă ceea ce puţini ştiu este faptul că Lazăr Comănescu este un apropiat al fostului premier Tăriceanu, acesta regăsindu-se la masa întâlnirilor de taină din perioada guvernării 2004-2008.
PSD, Grupul de la Cluj și controlul asupra banilor din noua guvernare
Vasile Dâncu de la PSD, văzut drept consilier din umbră al lui Liviu Dragnea, este considerat a fi omul SRI-ului, ca urmare a calităţii sale de profesor la Academia Naţională de Informaţii “Mihai Viteazul”. Membru al „grupării de la Cluj” din PSD (considerată ca fiind “pe blat” cu fostul PD/PDL şi cu Traian Băsescu), Dâncu a fost ministru al Informaţiilor Publice în guvernul Năstase, iar, în prezent, este directorul IRES şi profesor de sociologie la Babeş-Bolyai. Acelaşi Dâncu face parte din Colegiul editorial al Revistei române de studii de intelligence a SRI şi predă la Şcoala politică organizată de UNPR. De asemenea, Vasile Dâncu i-a consiliat pe Victor Ponta, pe fostul şef al SRI George Maior, pe Gabriel Oprea şi pe Liviu Dragnea.
Deşi este fost membru PSD Dancu, Cioloş şi-a motivat alegerea lui Dancu afirmând: „L-am ales pentru experienţa şi viziunea pe domeniul pe care l-am propus. În administraţie publică, vreau să venim cu un proiect pentru îmbunătăţirea procedurilor”. Dâncu obține astfel nu doar o poziție de maximă influență în noul guvern, cât mai ales, premisele pentru a deveni viitorul președinte al PSD, partid ce se va confrunta cu un enorm vid de putere, în urma unei potențiale condamnări a lui Liviu Dragnea.
Noul Sistem și oamenii din jobenul secret
Funcţionari europeni, directori de companii, diplomaţi sau profesori – toți aceștia par a fi exponenți ai societății civile, dar ochiul unui analist poate distinge firul roșul ce îi unește pe acești profesioniști de nouă generație.
Diplomatul de carieră Mihnea Motoc, actualul ambasador al României la Londra este una dintre cele mai interesante figuri ale acestei guvernări. Numit de Cioloş la Ministerul Apărării, Motoc este soţul judecătoarei CEDO, Iulia Motoc, apropiat al lui Cioloş şi Kovesi. El a condus reprezentanta României la Comisia între 2008-2015, anterior fiind ambasadoral României la ONU, calitate în care a şi reprezentat România în Consiliul de Securitate ONU.
Cu toate acestea există o întrebare ce nu a primit încă un răspuns coerent: ce caută un diplomat de carieră, cu excelente recomandări internaționale la conducerea unui minister extrem de tehnic, precum cel al Apărării Naționale ?
Un nume cu adevărat problematic din noul guvern este propunerea lui Dacian Cioloş la Ministerul Justiţiei.
Este vorba de Cristina Guseth, directoarea Freedom House, ONG finanţat de miliardarul George Soros. Guseth este o apropiată a ex-ministrului de Justiţie Monica Macovei şi a mers, recent, la consultările de la Palatul Cotroceni organizate de preşedintele Klaus Iohannis, din postura de reprezentant al societăţii civile. În 2005, Freedom House a primit 40.000 euro de la Ministerul Justiţiei condus de Macovei, pentru un audit folosit la restructurarea Parchetului Naţional Anticorupţie (PNA) şi transformarea lui în ceea ce este acum Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA). Nominalizarea Cristinei Guseth a provocat un val de consternare printre magistraţi, întrucât ea nu are studii în domeniul juridic, fiind deja contestată puternic de către organizațiile profesionale din domeniu. Guseth a absolvit în 1983 Facultatea de Electronică şi Telecomunicaţii a Universităţii Politehnică Bucureşti. Având în vedere acest fapt, nu putem decât să ne întrebăm cât de tehnocrată este şefa Freedom House, atunci când se va afla de partea cealaltă a baricadei.
În egală măsură, noul cabinet conține numele unor înalți funcționari, mai mult sau mai puțin contestați, dar de care se leagă speranțele românilor pentru următoarea perioadă:
– Anca Paliu Dragu (care a lucrat la Comisia Europeană, la FMI şi la BNR), acuzată de
presă că ar fi fost artizanul măsurilor de austeritate din anii 2010-2011;
– Achim Irimescu (actualmente consilier în Reprezentanţa Permanentă a României pe
lângă Uniunea Europeană);
– Adrian Curaj (fost consultant al Băncii Mondiale, al UNESCO şi al Comisiei Europene);
– Aura Carmen Răducu (expert în finanţări europene şi internaţionale al BERD);
– Cristina Paşca Palmer (fost funcţionar pe încălzire globală în Comisia Europeană);
– Vlad Alexandrescu (fost ambasador în Luxemburg).
Guvernul Ciolos este mai puțin „Guvernul Meu” și tot mai mult Guvernul Noului Sistem. Politicul și Noul Sistem împart frățește puterea în România, noutatea fiind adusă de faptul că, pentru prima dată în perioada post-1989, Sistemul îşi face intrarea, pe ușa din față, în scena politicii româneşti. El “muşcă” mai bine de jumătate din guvernul Cioloş, dinamica politică devenind secundară în jocurile de putere din România anului 2015.