Plecat-am 9 Din Vaslui

[Frida Kosofsky]

Scandaluriaș n Baroul de Avocați Vaslui după ce decanul Radu Bobrnat a propus construcția unui sediu pe terenul proprietate a baroului situat n apropierea magazinului Penny din municipiul Vaslui.

Discuțiile de genul acesta sunt discuții normale n Barou, chiar dacă unii au fost mai pătimași și au plecat. Am propus construcția unui sediu care să vină n sprijinul avocaților vasluieni, dar și un sediu care să producă venituri.

De asemenea, Bobrnat a declarat că banii necesari vor veni de la Casa de Asigurări a Avocaților, filiala Vaslui, n condițiile n care Casa Națională a Avocaților va aproba acest lucru. Dacă nu, spune decanul Baroului Vaslui, se va ndrepta către fondurile europene.

Le ședință au fost prezenți, fizic, 90 de avocați și 30 au fost on-line. După ce am pus n discuție propunerea mea, 20 au părăsit sala. Chiar și așa, am reușit să obțin numărul legal de voturi pentru ca propuerea să fie aprobată.

De asemenea, Decanul Baroului Vaslui a lămurit și problema legată de temerile unor avocați că vor rămne fără pensie. Bobrnat spune că acest lucru nu se poate ntmpla pentru că, n condițiile n care ar exista probleme de genul acesta, atunci va interveni Casa Națională.

Eroul principal al versurilor lui Alecsandri s-a născut la 1 martie 1854 la Vaslui, fiind singurul copil al lui Gheorghe Ţurcan şi al Mariei. A avut șansa ca, datorită unor rude mai nsărite din Huși, să meargă la școală, nvățnd să scrie și să citească.

n 1875, a intrat ca dorobanţ n rndurile Regimentului 13 Dorobanţi, iar la inceputul Razboiului de Independenţă avea gradul de caporal, pentru ca n august 1877 să ajungă sergent, conform adevărul.ro.

Aici avea să-l ntlnească pe poetul Vasile Alecsandri, care era nu doar o mare personalitate literară, ci şi un om politic care a trăit şi a participat la toate marile evenimente n urma cărora a luat fiinţă Romnia modernă.

Ulterior, avea să mai participe, tot ca voluntar, la alte două campanii militare, cea din 1916, din Primul Război Mondial și cea din 1919, din Ungaria, pentru nlăturarea guvernului comunist al lui Bela Khun.

Deşi oficial ntlnirea dintre Constantin Ţurcanu şi poetul Vasile Alecsandru a avut loc după bătălia de la Plevna, conform tot adevarul.ro, la Arhivele Naţionale se găsește un set de cărţi poştale scrise chiar de eroul din Vaslui, n care sunt consemnate scurte naraţiuni ce duc la o contradicţie ntre datele cunoscute de istoria literară şi afirmaţiile autorului lor.

La 1 Decembrie 1877 am plecat la Bucureşti cu 10.000 de prizonieri turci şi ntr-o zi, plimbndu-mă pe Calea Victoriei, m-am ntlnit cu un domn care m-a ntrebat de unde sunt, cum mă numesc, ce grad am şi dacă am fost rănit.

Ţurcanu s-a stins din viaţă pe 15 noiembrie 1932, la vrsta de 78 de ani. n memoria eroilor vasluieni care au luptat n Războiul de Independență și Primul Război Mondial, a fost construit, n anul 1934, Mausoleul Peneș Curcanul, situat n Cimitirul Eternitatea din Vaslui, realizat din marmură, piatră și bronz.

Pe lngă campania militară de la sud de Dunăre din 1877-1878, eroul vasluian a mai participat și la ncă patru campanii militare purtate de armata romnă și anume, pe lngă participarea n Războiul de Independență, a mai participat și la Al Doilea Război Balcanic din 1913, n Primul Război Mondial ntre 1916-1918 și n Campania Armatei Romne pentru eliberarea Ungariei din 1919, fiind decorat n fiecare din cele patru campanii, iar numărul decorațiilor sale ajung la 12.

Cu toate că oficial ntlnirea dintre Constantin Țurcanu și poetul Vasile Alecsandri a avut loc după bătălia de la Plevna, n Arhivele Naționale ale Romniei se găsesc un set de cărți poștale, datnd din 1925, scrise chiar de Constantin Țurcanu, n care sunt consemnate scurte narațiuni ce duc la o contradicție ntre datele cunoscute de istoria literară și afirmațiile autorului lor. n cărțile poștale, Constantin Țurcanu relatează că s-a ntlnit cu poetul Vasile Alecsandri pe Calea Victoriei, la București.

Constantin Țurcanu s-a născut n anul 1854 la Vaslui, fiind fiul lui Gheorghe și al Mariei Țurcanu. La vrsta de 7 ani, părinții l-au dus la Huși, fiind lăsat n grija unor rude mai nstărite. Acolo a urmat cinci clase primare, fiind printre primii copii din mahala care știa să scrie și să citească.

Era o perioadă tulbure, plină de conflicte, iar Principatele Romne doreau să-și obțină independența față de Imperiul Otoman. Astfel, s-a decis implicarea n Războiul Ruso-Turc, la care a participat și Regimentului 13 Dorobanți.

Constantin Țurcanu a murit n data de 15 noiembrie 1932. n amintirea sa și a celorlalți eroi vasluieni care au luptat n Războiul de Independență a fost construit, n anul 1934, Mausoleul Peneș Curcanul. Acesta se află n Vaslui, n interiorul cimitirului, fiind realizat din marmură, piatră și bronz.

La 1 Decembrie 1877 am plecat la București cu 10.000 de prizonieri turci și ntr-o zi, plimbndu-mă pe Calea Victoriei, m-am ntlnit cum un domn care m-a ntrebat de unde sunt, cum mă numesc, ce grad am și dacă am fost rănit. I-am răspuns că sunt din orașul Vaslui și mă numesc Constantin Țurcanu, am gradul de sergent și am fost rănit.

n anul 1881, eu fiind eliberat, am văzut poezia Plecat-am 9 din Vaslui și cu sergentul 10. n 1913 aveam servici ca picher de stat și eram plătit cu 150 lunar. Mi-am lăsat serviciul și m-am nscris ca voluntar n Regimentul 25 de a merge contra bulgarilor. Tot ca voluntar n 196, idem n 1918, idem n 1922, 1923 și de astăzi pnă la moarte n armată. fragmente din Amintirile lui Constantin Țurcanu despre participarea sa la campania militară din anii 1877-1878.

Constantin Ţurcanu, rămas n istoria literară ca Peneș Curcanul, s-a născut pe 1 martie 1854, iar nceputul războiului de la 1877 l-a găsit n armată, caporal n Batalionul 2 din regimentul 13 Dorobanţi. n ajunul declanşării luptelor pentru Războiul de Independență, a fost avansat la gradul de sergent și, alături de ceilalţi nouă ostaşi din ceata sa, s-a aruncat cu vitejie n bătălia declanşată la 27 august 1877 pentru cucerirea redanului din faţa Griviţei. Distingndu-se n luptă, a fost decorat cu Steaua Romniei cu spade. Ziua cea mai grea a fost pentru el 7 octombrie, cnd s-a declanşat marea bătălie pentru cucerirea redutei Griviţa 2. Sergentul Constantin Ţurcanu a căzut rănit, iar prietenul lui, Petre Păciucă, şi-a lăsat atunci goarna şi l-a transportat la o ambulanţă aflată n apropiere de linia frontului. n luptele din acea zi, au căzut eroic pentru neatrnarea patriei ultimii patru curcani care mai rămăseseră din grupa lui.

Dorobanțul a fost dus la spitalul militar din Turnu Măgurele. La patul său a sosit Vasile Alecsandri, pe care Ţurcanu l-a recunoscut imediat, pentru că l văzuse la Vaslui, nsoţindu-l pe Alexandru Ioan Cuza ntr-o vizită n oraș. Dialogul cu sergentul rănit l-a inspirat pe poet pentru nemuritorul poem Peneş Curcanul.

n vara anului 1916, s-a prezentat la biroul de mobilizare de la Vaslui un om n vrstă de 62 de ani, cernd să fie ncadrat n armată, pentru a pleca pe front ca voluntar. Era sergentul Constantin Ţurcanu, Peneș Curcanul. A făcut parte din plutonul de stat major al regimentului vasluian, purtnd şi acum căciula de dorobanţ cu pana de curcan, avndu-i sub comandă pe nepoţii tovarăşilor săi de arme de la 1877. A luptat eroic pentru apărarea Oituzului şi, atunci cnd toţi ofiţeri din companie au căzut n luptă, Constantin Ţurcanu a preluat comanda şi, mbărbătndu-şi ostaşii, i-a dus la victorie. A fost decorat cu Virtutea militară clasa I de război, i s-a acordat gradul de plutonier şi cinstea de a purta drapelul regimentului. După război, a cerut să fie menţinut n armată, a fost naintat la gradul de plutonier major şi onorat ca portdrapel al regimentului n cadrul căruia a rămas pnă la sfrșitul zilelor.

A murit la Vaslui zilele acestea eroul moşneag Constantin Ţurcanu -Mitru numit de către poetul Alecsandri Peneş Curcanul. Intrat de mult timp n legendă purtnd cuşma pe ureche şi schimbnd porecla n renume, la nmormntare, pe sicriul său, strălucea şi Crucea Sfntul Gheorghe, şi a Romniei stea.

Carul mortuar al sergentului a fost urmat, n afara de familie, de autorităţile militare şi civile n frunte cu comandanții Regimentului 25 infanterie, de primarul oraşului Vaslui, de ntregul corp al ofiţerilor superiori şi inferiori, de corpul subofiţerilor reangajaţi din garnizoană şi de un numeros public, care a ţinut să dea ultimul salut bravului Peneş Curcanul. La coborrea sicriului n mormnt, muzica militară a intonat imnul eroilor.

n arta plastică a sfrșitului secolului al XIX-lea, pictori precum Nicolae Grigorescu, Theodor Aman sau Octav Băncilă au imortalizat pe pnză eroismul ostașilor romni pe cmpurile de luptă. Printre aceștia s-a aflat și un artist romn mai puțin cunoscut astăzi, Nicolae Bran, care a realizat un tablou n ulei pe pnză, de mari dimensiuni, n care l-a surprins pe Peneș Curcanul.

Pictura ne prezintă interiorul unei case țărănești, cu toate elementele sale tradiționale (ștergare, costume, ceramică, sculptură n lemn), cadru n care un grup de săteni l ascultă pe eroul Peneș Curcanul povestind ntmplări de pe frontul independenței.

Pictorul Nicolae Bran, pe nedrept uitat, s-a născut la mijlocul secolului XIX ntr-o familie de țărani ce lucrau la celebrele podgorii Tokaj și a făcut studiile elementare la Satu-Mare de unde, după terminarea a patru clase gimnaziale, a plecat fără voia părinților la Budapesta, la Școala de Arte Frumoase. A fost adus acasă de fratele său și și-a ncheiat studiile la liceul romn din Beiuș. Artistul s-a ntors ulterior la Budapesta, la Școala de Arte Frumoase, pe care a terminat-o cu medalia de argint, apoi a primit o bursă pentru celebra Academie de pictură din Mnchen, unde a studiat cu profesori renumiți.

3a8082e126