Curierul Judiciar, Nr. 8/2012

[Diana Ionescu]

Revista Curierul Judiciar se delimitează în peisajul presei juridice din România ca o veritabilă revistă de actualitate juridică, «moştenitoare» a revistei cu aceeaşi denumire, consacrată cu succes în perioada interbelică. Nucleul dur al revistei este alcătuit din cele patru rubrici permanente: Dreptul afacerilor, Drept privat, Drept public şi Drept penal, însă cititorul poate găsi în mod constant informaţii privind noutăţi legislative de interes, excepţii de neconstituţionalitate admise, recursuri în interesul legii, sinteze de jurisprudenţă, breviarul legilor promulgate de Preşedintele României, probleme din actualitatea juridică europeană şi internaţională, precum şi scurte comentarii ale unor decizii de actualitate prin care România a fost condamnată la CEDO.
Revista Curierul Judiciar oferă juriştilor informaţie la zi din toate domeniile dreptului. 

Numărul de august al Revistei Curierul Judiciar debutează cu rubrica Curier legislativ care subliniază cele mai importante modificări legislative din perioada 23 iulie - 20 august 2012, incluzând deciziile Curţii Europene a Drepturilor Omului şi excepţiile şi obiecţiile de neconstituţionalitate admise şi publicate, precum şi o selecţie a actelor publicate în Monitorul Oficial al României.
Lector univ. dr. Radu Chiriţă comentează decizia CEDO în cauza Găitănaru c. România, hotărâre care se alătură celor pronunţate în cauzele Ieremeiov, Dănilă sau Popa şi Tănăsescu, venind să dea o puternică lovitură instanţelor penale de recurs prin denunţarea unei practici abuzive a instanţelor care ignoră cu desăvârşire prevederile Codului de procedură penală ce dispun că, atunci când instanţa de recurs casează o hotărâre recurată şi reţine cauza spre rejudecare, se deschide posibilitatea unei noi judecăţi pe fond, care trebuie să se desfăşoare după regulile unei proceduri pe fond.
Rubrica Jurisprudenţă străină - reper al Noului Cod civil cuprinde decizii de speţă pronunţate sub imperiul legislaţiilor străine, surse de inspiraţie ale legiuitorului român pentru redactarea Noului Cod civil. În numărul de august, avocat Bogdan Ionescu comentează o decizie a Curţii din Québec în cauza Poirier c. Parent privind condiţiile pretinse creanţei creditorului pentru introducerea acţiunii pauliene (cunoscută şi sub denumirea de acţiune revocatorie ori în inopozabilitate).
• Drept privat 
- articolul semnat de conf. univ. dr. Emőd Veress arată că Noul Cod civil nu instituie un drept legal de preempţiune în favoarea locatarului (chiriaşului) unui bun imobil cu destinaţia de locuinţă sau destinat exercitării activităţii de către un profesionist, un astfel de drept putând fi însă constituit pe cale convenţională, în temeiul acordului de voinţe dintre părţile contractante. Noul Cod civil însă introduce, ca un element de noutate, dreptul de preferinţă al chiriaşului la închiriere.
• Drept public 
- articolul semnat de prof. univ. dr. Cristian Ionescu cuprinde unele consideraţii privind atribuţia Curţii Constituţionale de a examina constituţionalitatea hotărârilor Camerelor legislative şi ale Parlamentului, autorul arătând că aceasta este, pe fond, o atribuţie neconstituţională. 
- articolul semnat de drd. Simona Şandru analizează noul act normativ adoptat de România pentru transpunerea Directivei europene privind reţinerea datelor, autorul subliniind că orice demers de a obţine declararea neconstituţionalităţii acestuia (spre deosebire de situaţia vechiului act normativ în materie, declarat neconstituţional în 2009), va avea un efect limitat, legiuitorul român optând să acorde prioritate de aplicare prevederilor obligatorii unionale, în detrimentul drepturilor fundamentale al căror apărător s-a dovedit Curtea Constituţională. 
• Drept penal
- comentariul unei sentinţe a Tribunalului Bucureşti, Secţia I penală, realizat de avocat dr. Andra Roxana Ilie, notează că persoană juridică poate răspunde penal pentru săvârşirea infracţiunilor de sprijinire a unui grup infracţional organizat, trafic ilicit de droguri şi tentativă la trafic ilicit de droguri de mare risc, legea neprevăzând ca şi condiţie a răspunderii penale comiterea infracţiunii de către o persoană care exercită voinţa societară.
- articolul semnat de avocat Daniel-Cătălin Velicu prezintă principiul egalităţii armelor în duelul judiciar penal, autorul considerând că legiuitorul poate să aibă în vedere, într-o reglementare viitoare, conţinutul de sine stătător al principiului, căruia jurisprudenţa CEDO îi acordă o deosebită importanţă, procedura penală română dobândind, astfel, veritabile trăsături noi şi asigurând concilierea între interesul general şi interesele individuale sau particulare. 
Rubrica de Sinteze de jurisprudenţă îşi păstrează structura, dar şi actualitatea: CC, CEDO, CJUE şi IPI – mai-iunie 2012. 
În cadrul rubricii Instrumente, prep. univ. drd. Teodora-Maria Bantaş realizează o analiză detaliată a regimului jurisdicţional instituit de Regulamentul Consiliului European care are ca obiect determinarea instanţelor din statele membre ale Uniunii Europene având competenţa jurisdicţională de soluţionare a cererilor întemeiate pe creanţe de întreţinere, creanţe ce decurg din raporturi juridice de familie, rudenie, căsătorie sau alianţă.