cursul din 26octombrie

[Dana Jalobeanu]

Dragi colegi si studenti,

Ce cred ca am aflat azi este ca la intrebarea: Ce s-a intamplat in
secolul al XVII-lea? se poate raspunde luand in considerare problema
separarii, amestecului si transformarilor disciplinelor. Nu doar ca nu
avem o revolutie stiintifica pentru ca nu avem stiinta, dar e greu de
spus in care disciplina s-a produs ceva revolutionar. Mai degraba
disciplinele insele se amesteca intre ele, se incurca unele pe altele.
Apar discipline noi si dispar granitele dintre cele vechi. Metafizica,
departe de a mai fi o scientia separata, ajunge sa 'joace' la toate
nivelele.

Si apare sau se dezvolta mai departe ceva numit filosofie naturala
care, in afara universitatilor, tot creste si tot creste pana inghite
o serie de alte discipline, pana atunci autonome.

Daca este asa, insa, modelul kuhnian al revolutiilor stiintifice
devine cu totul inaplicabil. El presupune existenta unei discipline,
criza si revolutionarea sa.

Am vorbit despre paradigma aristotelica si inlocuirea ei cu paradigma
carteziana. Unde se petrece aceasta inlocuire? In ce disciplina?

Ce parere aveti?

Dana Jalobeanu

[Andrei Teodor Orasanu]

"Am vorbit despre paradigma aristotelica si inlocuirea ei cu paradigma
carteziana. Unde se petrece aceasta inlocuire? In ce disciplina? "

Personal, consider ca in niciuna in mod special, ci se incearca
schimbarea in cunoasterea lumii (nu stiu daca pot echivala cu "toate
stiintele"). Putem vedea la Descartes, in "Lumea", dovada ca a
incercat sa isi aplice metoda in stiinte extrem de diverse, de la
medicina la matematica, optica (materie care combina anterioarele doua
mai mult sau mai putin), fizica, biologie si, daca nu ma inseala
memoria, in astronomie. Cel putin faptul ca pana sa fie arestat la
domiciliu Galilei, Descartes considera heliocentrismul valabil,
coerent si cu metoda sa si non-contradictoriu cu religia ("Discurs
asupra metodei" partea a VI-a) merita remarcat.

Daca ne referim numai la paradigma carteziana putem spune ca ea nici
nu se poate aplica unor anumite stiinte - particulare ("vechi"), din
simplul motiv ca metoda in sine duce la dizolvarea unor parti ale
vechilor stiinte (cele care nu concorda cu rezultatele metodei) si
intersectarea altora (cele care se dovedesc a fi de fapt, prin metoda,
bazate pe aceleasi adevaruri/idei clare si distincte). Un exemplu bun
gasim, cred, tot in Discurs asupra metodei, in partea a II-a,
referitor la algebra (matematica folosita pentru profit/tehnica) si
geometrie.

Poate ca cei pe care azi îi numim reformatori ai stiintelor (ma voi
referi strict la Descartes) nu au avut ei insisi in plan sa
revolutioneze "stiintele" ci cunoasterea, modul de a intelege intreaga
lume care ii inconjura (si care era in interiorul lor - metafizica).
Daca dupa demersurile lor "arborii" stiintelor seamana mai mult sau
mai putin cu vechiul arbore aristotelic/scolastic, daca raman stiinte
atat din vechiul cat si in noul arbore (medicina?) aceasta se
datoreaza numai rezultatelor aplicarii metodelor de cunoastere
diferite/revolutionare.

Andrei Orasanu

[Dobre Mihnea]

"Am vorbit despre paradigma aristotelica si inlocuirea ei cu paradigma carteziana. Unde se petrece aceasta inlocuire? In ce disciplina? "

si

"Personal, consider ca in niciuna in mod special, ci se incearca schimbarea in cunoasterea lumii (nu stiu daca pot echivala cu "toate stiintele")."

Transformarea "paradigmei" Aristotelice la inceputul sec. al XVII-lea este tema 'sensibila' pe care am atins-o saptamna trecuta si care urmeaza sa fie discutata in continuare si saptamana aceasta. Problema lui unde se petrece inlocuirea este destul de sensibila, deoarece Aristotelismul pe care l-am prezentat la curs are o structura destul de bine determinata, iar disciplinele sunt toate filosofice. In acest sens, transformarea trebuie sa le atinga pe toate. Totusi, exista o serie de transformari punctuale, care se aplica numai la unele discipline. Un exemplu deja discutat la curs este cel al astonomiei Coperincane. Tinand cont de observatiile din emailul lui Andrei privitoare la metoda lui Descartes si a felului in care celebrul filosof francez aplica aceasta metoda in diferite discipline, va invit sa incercam maine sa raspundem la urmatoarele intrebari: Ce se schimba odata cu Bacon si cu Descartes? Ce discipline sunt importante pentru schimbarea din sec. al XVII-lea? Care sunt noile conexiuni dintre discipline? Cum se schimbă componenta instituţională a disciplinelor  şi structurile de transmitere a cunoaşterii? Pe maine, Mihnea Dobre --- On Wed, 10/27/10, Andrei Teodor Orasanu <tao...@gmail.com> wrote: