Miron Kostyn był jednym z kontynuatorów rozpoczętej przez Grigora Urecha tradycji pisania kronik mołdawskich w języku mołdawskim. Jego Latopis Ziemi Mołdawskiej od panowania Arona Wojewody (rum. Letopisețul Țării Moldovei de la Aaron Vodă) napisany w latach 1675-1677 opisuje wydarzenia odgrywające się w przeciągu 66 lat od okresu rządów hospodara Arona do objęcia władzy przez hospodara Istrate Dabija i utraty autonomii przez Hospodarstwo Mołdawskie. Latopis zawiera wiele napisanych barwnym językiem opisów wydarzeń oraz znanych osobistości ówczesnej Mołdawii. Innym dziełem Mirona Kostyna jest niedokończona praca o tematyce historycznej O mołdawskim narodzie (rum. De neamul moldovenilor). Kostyn rozbudowuje w niej błędną teorię stworzoną przez Grigora Urecha o czysto rzymskim pochodzeniu Mołdawian.
Miron Costin [1633-1691] este, de departe, cea mai reprezentativă personalitate a culturii moldoveneşti din secolul al XVII-lea. Nici Varlaam Moţoc, nici marele poet Dosoftei nu i se pot asemui. Meritele lui Dosoftei pentru introducerea limbii româneşti în biserică, tipărind Liturghierulşi Molitvelniculsunt de subliniat, dar ele nu pot egala implicaţiile pe care le-a avut De neamul moldovenilor sau Cronica polonă în cunoaşterea de către străini a poporului român şi a Ţării Moldovei. Şi apoi, Miron Costin a fost el însuşi poet şi filosof. Cât priveşte ideea unităţii de neam, aceasta este prezentată şi în Letopiseţul său, chiar dacă n-a putut pricepe politica marelui voievod. [Fără să fi avut o înţelegere deplină asupra puterii fascinante a marelui general, şi fiind şi el om, ca şi tatăl său, de casa Movileştilor, Miron Costin a relatat, totuşi, destul de obiectiv calităţile lui Mihai. Era, de altfel, pentru Moldova, singura prezentare a faptelor şi personalităţii lui Mihai Viteazul.]
Sub raport compozitional, lucrarea "De neamul moldovenilor... "este alcatuita din sapte capitole in care autorul prezinta geneza poporului roman, de la intaiul "descalecat" al lui Traian, in Dacia. Pentru aceasta, Miron Costin impleteste date din istoria romanilor, cu date despre cucerirea Daciei de catre Traian, oferind argumente arheologice, lingvistice si etnografice in sprijinul tezei originii latine a poporului roman.
Ainsi, dans De neamul moldovenilor, din certara ieşit strămoşii lor (1687) il démontre son intérêt par les origines des Roumains. M. Costin est fier d'être Latin, d'appartenir aux peuples romains. L'auteur présente les toponymes des villes voisines et aussi des Moldaves, des Valaques et des Transylvaniens, en soulignant le rôle de la langue dans la formation de chaque ville.
Și așè cum amu dzis, cu vrémea ș-au schimbat graiul și s-au amestecat cu slovenescŭ, dațescŭ și cu alte care le-am pomenit dintru Topeltin. Pe această poveste cură și aflatul slovelor, cu care și scrisoarea de la sirbi o au luat-o, amu după a doa descălecătură de Dragoș-vodă aicè în țară și la munténi Negrul-vodă. (M. Costin, De neamul moldovenilor)
aa06259810