
Vesmantul in care sunt imbracate Moastele Sfintei Parascheva de la Iasi este schimbat de cinci ori pe an, nu pentru ca sfanta ar avea nevoie de acest lucru, ci pentru ca dragostea noastra fata de ea este atat de mare, incat nu putem sa nu-i daruim acest smerit dar, ca un prinos de multumire si recunostinta adus pentru darurile revarsate de Dumnezeu asupra noastra, pentru rugaciunile ei.
Calatoria Sfintei Parascheva
Cuvioasa Parascheva s-a nascut in localitatea Epivat, din Tracia, in prima jumatate a secolului al XI-lea. Inca mica fiind, sfanta a parasit casa parinteasca si a intrat in monahism, la o manastire din apropierea cetatii Constantinopol. Dupa ce s-a inchinat in Ierusalim, sfanta s-a asezat intr-o manastire de maici din pustiul Iordanului, unde s-a nevoit pana la varsta de 25 de ani.
Cunoscand voia lui Dumnezeu, Cuvioasa Parascheva s-a intors in satul natal, unde s-a mai nevoit duhovniceste vreme de doi ani, pana la varsta de 27 de ani, cand a trecut la cele vesnice. Sfanta Parascheva a fost inmormantata in cimitirul satului.

Dupa o vreme, in urma unei minuni, cinstitele ei Moaste au fost descoperite si asezate in Biserica Sfintii Apostoli, din Kallicrateia. Apoi, in anul 1238, la cererea imparatului Ioan Asan al II-lea, Sfintele ei Moaste au fost aduse in cetatea Tarnovo, unde se afla capitala imperiului si resedinta patriarhala.
In anul 1393, cand sultanul Baiazid a cucerit cetatea Tarnovo, cinstitele Moaste au fost duse in orasul Vidin, unde au stat vreme de cativa ani. In anul 1396, in urma luptei de la Nicopole, cinstitele Moaste au fost recuperate de tarina Milica si aduse in cetatea Belgrad. Apoi, intre anii 1521-1641, cinstitele Moaste au fost pastrate intr-o biserica din Constantinopol.
In anul 1641, domnitorul moldovean Vasile Lupu, in semn de multumire pentru ajutorul material acordat patriarhului Constantinopolului, va primi Moastele Sfintei Cuvioase Parascheva. Acestea au ajuns in Iasi in ziua de 13 iunie 1641. Pana la incendiul din data de 26 decembrie 1888, cinstitele Moaste au stat in Manastirea Sfintii Trei Ierarhi, iar dupa aceea au fost asezate in Catedrala Mitropolitana.
Cand se schimba vesmantul Sfintei Parascheva ?
Vesmantul sfintei nu este tot timpul la fel, ci el difera de la o perioada liturgica la alta, in functie de marile sarbatori. El este schimbat de cinci ori intr-un an liturgic.
Prima schimbare se face cu o seara mai inainte de pelerinajul traditional "Calea Sfintilor", inainte de praznuirea sfintei, iar apoi dupa inchinarea tuturor pelerinilor, spre a se pastra curat mai multa vreme. A doua schimbare se face mai inainte de sarbatoarea Nasterii Domnului, in semn de bucurie pentru marele Dar pe care ni l-a facut Dumnezeu.

A treia schimbare se face la inceputul Postului Mare, cand cinstitele Moaste sunt imbracate intr-un vesmant de culoare inchisa. A patra schimbare se face in ajunul Invierii Domnului, cand sfanta este imbracata intr-un vesmant alb si stralucitor. Acesta din urma se va pasta pana dupa sarbatoarea Pogorarii Duhului Sfant, cand va avea loc a cincea schimbare. Acest ultim vesmant se va pastra pana in octombrie, cand este praznuita Sfanta Paracheva.
Cum se schimba vesmantul Sfintei Parascheva ?
Vesmantul Sfintei Paracheva se schimba, de fiecare data, in cadrul unei slujbe traditionale, la care participa doar slujitori ai Sfantului Altar. Numarul preotilor care participa la acest moment deosebit nu este unul limitat. Tuturor, insa, li se cere o pregatire speciala. Pentru acest moment, preotii obisnuiesc sa se pregateasca asa cum se pregatesc pentru Sfanta Liturghie.
In ultima vreme a fost intocmita o condica speciala, in care se precizeaza cand s-a schimbat vesmantul Sfintei Parascheva, cine a participat la aceasta slujba deosebita si daca s-au semnalat nereguli cu privire la cele petrecute.
Pe toata durata acestei randuieli deosebite, care se petrece cu doua ceasuri mai inainte de miezul noptii, Catedrala Mitropolitana ramane inchisa. Credinciosii de rand nu participa, ci asteapta cu multa evlavie ca Sfanta Parascheva sa fie scoasa spre inchinare.
Cel mai mare dintre slujitorii catedralei da binecuvantarea pentru inceputul slujbei, iar preotii slujitori incep sa cante Acatistul Sfintei Cuvioase Parascheva. La vreme, ceilalti preoti canta raspunsul: "Bucura-te, Sfanta Parascheva, mult folositoare!"
Cand se canta troparul Sfintei Parascheva, toti preotii se inchina si saruta cu evlavie Sfintele Moaste. In acest timp, alaturi de cinstita racla, se aseaza doua mese curate, special pregatite pentru aceasta ocazie, pe care sunt asezate Sfintele Moaste.
Acum, preotii desfac agrafele cu care este prins vesmantul. Cinstitul Trup al Sfintei Parascheva ramane invesmantat doar in vesmantul original, asezat in anul 1641, si intr-un vesmant mai nou, asezat ca protectie peste cel vechi.
Sfintele Moaste sunt imbracate intr-un vesmant nou. Apoi, se curata cinstita racla, in care se pot gasi flori uscate, urme de praf si pomelnice. Dupa ce s-a terminat de cantat Acatistul Sfintei Parascheva, preotii canta troparul sfintei si aseaza in racla cinstitele ei Moaste.
In ce sunt imbracate cinstitele Moaste ?
Vesmantul cel mai vechi al cinstitelor Moaste este sigilat cu pecete, de catre domnitorul Vasile Lupu, si cu blestem, de catre Sfantul Ierarh Varlaam, mitropolitul Moldovei. Acest vesmant vechi, asezat in anul 1641, este lucrat din panza de in si are inscris pe el urmatorul blestem: "Blestemat sa fie cel care va imprastia vreodata Moastele Sfintei Cuvioase Parascheva."
Noile vesminte care imbraca Moastele Sfintei Parascheva sunt lucrate dupa un ritual special, in atelierele Arhiepiscopiei Iasilor sau in unele manastiri vechi. Doar cateva manastiri din tara noasta au privilegiul si bucuria de a confectiona aceste noi vesminte. Acestea sunt: Manastirea Galata si Manastirea Sfantul Atanasie - Copou, din Iasi; Manastirea Varatec, din judetul Neamt; Manastirea Pasarea si Manastirea Tiganesti, din judetul Ilfov.
Mainile celor care intocmesc sfintitele vesminte trebuie sa fie impodobite, pe langa pricepere, si cu curatia sufletului. Pentru aceasta, cand se croieste acest vesmant special, cei care lucreaza postesc si fac rugaciuni catre Sfanta Cuvioasa Parascheva.

Astazi, cinstitele Moaste sunt imbracate in trei randuri de vesminte, fiecare vesmant purtand pe el o pecete-sigiliu. Cel mai vechi vesmant este asezat si sigilat in secolul al XVII-lea, cand Moastele Sfintei Parascheva au fost aduse in Moldova. Cel mai vechi sigiliu ar fi fost pus in ceara rosie, precum spun unele documente vechi.
Urmatorul vesmant a fost asezat peste cel original in secolul al XIX-lea. Despre sigiliul care pecetluieste acest vesmant nu se cunosc insa suficiente date. Acesta a fost asezat imediat dupa momentul arderii raclei Sfintei Parascheva, pe cand se afla in Manastirea Sfintii Trei Ierarhi, din Iasi. Din pricina acestui al doilea sigiliu, din ceara, cel vechi nu se mai poate vedea.
Al treilea rand de vesminte a fost asezat in zilele noastre, in vremea pastoririi Inalt Preasfintitului Teofan. Acest vesmant este sigilat cu un sigiliu din bronz, care se afla in zona picioarelor Sfintei Parascheva. Abia peste acest al treilea vesmant se aseaza cel nou, care este schimbat de cinci ori in fiecare an liturgic.
Vesmantul care este atins si sarutat de credinciosi, care, mai apoi, se scoate si se daruieste unei biserici, este croit dintr-un material special sau din catifea brodata. El are forma unei cruci: bratul lung al crucii are lungimea de 2,50 metri, iar bratul scurt al crucii are lungimea de 1,5 metri; amandoua bratele au latimea de un metru. Apoi, in mijlocul crucii, in dreptul cinstitelor maini ale Sfintei Parascheva, vesmantul are cusuta o Sfanta Cruce sau monograma Hristos (XP).
Coroana si pernutele Sfintei Cuvioase Parascheva
Pe capul Sfintei Parascheva, peste ultimul rand de vesminte, se afla asezata o coroana de mare pret. Aceasta coroana incununeaza cinstitul trup al Sfintei Parascheva ca semn al recunostintei si dragostei noastre.
Prima coroana cunoscuta, lucrata din argint masiv, era impodobita pietre pretioase. Nu se cunoaste cu exactitate momentul si persoana care a realizat aceasta coroana. Se crede ca ea s-a intocmit in vremea mitropolitului Iosif Naniescu (1875-1902), odata cu cinstita racla. Aceasta coroana este pastrata in patrimoniul Mitropoliei Moldovei si Bucovinei.
Urmatoarea coroana a fost donata de o crestina din orasul Piatra Neamt, mai inainte de anul 2007. Aceasta coroana este din aur masiv, dar foarte subtire si fragila. Fiind schimbate de mai multe ori vesmintele, coroana s-a fisurat in mai multe locuri. Astazi, aceasta coroana este asezata in patrimoniul Mitropoliei, alaturi de alte obiecte de pret.

Actuala coroana a fost donata de o credincioasa din Bucuresti, numita Mariana, in semn de nespusa recunostinta fata de Sfanta Parascheva, care a mijlocit catre Dumnezeu pentru implinirea rugaciunilor ei. Coroana a fost lucrata in data de 10 iulie 2007, la Monetaria Statului. Cu aceasta ocazie, a fost dusa in Bucuresti vechea coroana, din argint, spre a se copia acelasi model.
Coroana Sfintei Parascheva este realizata din aur masiv de 18 karate si are greutatea de 1.7 kilograme. Aceasta coroana a fost turnata de doua ori, prima varianta fiind prea putin flexibila, deci supusa intr-o mare masura fisurarii. Coroana este acoperita cu pietre pretioase. Valoarea totala a acesteia este de un miliard opt sute de milioane de lei (vechi).
In cele doua capete ale raclei, sub cinstitul Cap si sub cinstitele Picioare ale Sfintei Parascheva, sunt asezate perne brodate, frumos si atent lucrate, ca si vesmantul. Aceste doua pernute se schimba, ca si vesmantul, si sunt daruite ca daruri duhovnicesti unor biserici.
Sfanta Parascheva are vesmantarul ei !
Unii dintre crestinii care vin sa se inchine Sfintelor ei Moaste, drept multumire pentru ajutorul primit, ii aduc acesteia vesminte sau alte podoabe deosebite. Unii dintre ei chiar au marturisit ca Sfanta Parascheva li s-a aratat in vis si le-a spus: "Sa-mi aduci un vesmant!"
Aceste daruri de vesminte sunt pastrate in vesmantarie Catedralei Mitropolitane, intr-un loc aparte. Exista cateva zeci de vesminte brodate pentru Cuvioasa Parascheva care sunt pastrate in vesmantar. La momentul potrivit, cinstitele Moaste sunt imbracate in cate un astfel de vesmant.

Unele vesminte sunt brodate, iar altele sunt impodobite cu pietre pretioase sau semipretioase. In anul 2009, un credincios din Constanta, vrand sa multumeasca Sfintei Parascheva in mod deosebit pentru un ajutor primit, a comandat la o manastire din Rusia un vesmant brodat cu fir de aur, pietre scumpe si perle. Acest vesmant, daruit sfintei, valoreaza nu mai putin de zece mii de euro.
Cui sunt daruite vesmintele Sfintei Parascheva ?
Cand cinstitele Moaste sunt asezate intr-un nou vesmant, cel vechi se impatureste frumos si se duce in resedinta mitropolitana. Aici, secretarul mitropolitan cerceteaza o lista intocmita cu binecuvantarea Inalt Preasfintitului Teofan, in care sunt trecute parohiile care urmeaza sa primeasca cinstitul vesmant, si face demersurile necesare implinirii acestei sarcini.
Vesmintele Sfintei Parascheva sunt oferite crestinilor din parohiile diferitelor regiuni ale tarii, precum si unor parohii din strainatate, ca binecuvantare si ca mangaiere in necazuri, spre intarirea credintei. Aceasta traditie a daruirii vesmintelor sfintite catre anumite parohii a inceput dupa anul 1989.
Intre anii 1989-2007 nu se cunoaste exact traseul sfintitelor vesminte, insa dupa anul 2007, acestea au inceput sa fie inregistrate intr-un inventar concret. Vesmantul Sfintei Parascheva din toamna anului 2006 a fost daruit Manastirii Sfanta Treime, din insula Eghina, in semn de recunostinta pentru binecuvantarea de a fi primit in vizita, la Iasi, cinstitele Moaste ale Sfantului Ierarh Nectarie Taumaturgul.
Teodor Danalache




Rugaciune
Doamne Dumnezeul nostru, Tu cel ce ai zis si s-a facut toata faptura,
nu întoarce fata Ta de la noi pacatosii ca sa nu vina asupra-ne mânia
cea groaznica si înfricosatoare a durerilor, care este rodul pacatelor
noastre, ce în toata ziua, nenumarate, cu nesocotinta dobitoceasca le
savârsim. Noi suntem pacatosi, netrebnici si plini de rautate; iar Tu
esti izvorul vietii si al milostivirii. Nu ne lasa, Doamne! Nu trece
rugaciunea noastra a pacatosilor, nici nu ne rasplati noua dupa
nelegiuirile noastre, ci pentru ca nu suntem vrednici a câstiga
milostivirea prin sârguinta cea de toate zilele, daruieste-ne-o Tu ca un
îndurat si mult milostiv.
Doamne, pentru rugaciunile Cuvioasei Maicii noastre Parascheva,
daruieste-ne noua sanatate si viata ferita de toata rautatea si ne
întareste cu Duhul Tau cel stapânitor, ca din adâncul inimilor, cu
bucurie, sa slavim preasfânt numele Tau în veci. Amin.
http://www.doxologia.ro/radio-doxologia

14 October 2013 3 Comments

An de an, pe 14 octombrie, Biserica Ortodoxă de pretutindeni o sărbătoreşte pe Sfânta Cuvioasă Parascheva. Întrucât de 365 de ani moaştele acesteia se află la laşi, sărbătoarea Sfintei Parascheva are o însemnătate cu totul aparte pentru români, sute de mii de credincioşi venind să se închine la racla celei pe care o ştiu „mult folositoare”. Cum a devenit tânăra Parascheva o sfântă cinstită de milioane de credincioşi? Unde s-a născut, cum a trăit şi cum au ajuns sfintele sale moaşte în ţara noastră?
Din ştirile pe care le avem cu privire la viaţa Sfintei Parascheva, aflăm că ea s-a născut în localitatea Epivata (astăzi Selim Paşa), în Tracia, pe ţărmul Mării Marmara, în apropiere de Constantinopol (azi Istanbul), fosta capitală a Imperiului Bizantin.
Numele mamei Sfintei Parascheva nu este cunoscut, însă ştim că pe tatăl ei îl chema Nichita. De asemenea, Parascheva a mai avut şi un frate care a ales şi el foarte de tânăr să-şi dedice viaţa lui Dumnezeu, călugărindu-se şi primind numele de Eftimie. Foarte apreciat de cârmuitorii bisericeşti ai vremurilor de atunci pentru învăţătura şi vieţuirea sa sfântă, Eftimie a ajuns chiar episcop, în localitatea Madite.
„Pentru mine vorbeşte Hristos!”
Un moment de răscruce în viaţa tinerei Parascheva s-a petrecut în jurul vârstei de 10 ani când, aflându-se într-o biserică, a auzit la Sfânta Evanghelie cuvintele: „Vinde-ţi averea ta, dă-o la săraci şi urmează Mie” (Matei 19, 21), pe care Mântuitorul le adresase odinioară tânărului bogat, care voia să moştenească împărăţia cerurilor. „Pentru mine vorbeşte”, a gândit Parascheva care, luând foarte în serios această poruncă, schimbă hainele sale frumoase cu hainele rupte ale unei fete sărmane, imediat după ce ieşi din biserică. În ciuda tuturor mustrărilor pe care le-a primit de la mama sa, Parascheva a repetat de mai multe ori această faptă, ca o dovadă a sufletului ei sfânt şi iubitor de semeni.
Cerută în căsătorie
Parascheva crescu şi ajunse la vârsta la
care începu să fie peţită pentru căsătorie. Şi se spune că foarte mulţi
tineri bogaţi şi cu funcţii înalte au cerut-o de soţie, atraşi nu numai
de sufletul ei curat, dar şi de frumuseţea ei copleşitoare. Părinţii o
îndemnau să aleagă pe unul dintre tinerii care-i este ei mai drag şi să
se căsătorească, temându-se ca ei să nu moară, iar iubita lor fiică să
rămână orfană şi neajutorată. Însă dorul Paraschevei era în altă parte…
De aceea, odată chiar le-a spus părinţilor ei: „Tatăl Ceresc trăieşte,
le vede şi le ocroteşte pe toate. Când cineva crede şi trăieşte urmând
sfaturile şi poruncile Lui, cum ar putea să rămână orfan? De ce vă
gândiţi la moartea voastră? Zilele omului sunt în mâna lui Dumnezeu.
Sunteţi în floarea vârstei şi tu, mamă, pari a fi o soră de-a mea mai
mare”.
Nu doar părinţii, dar nici prietenele ei cele mai apropiate nu puteau să
înţeleagă dorul ei după viaţa dăruită lui Hristos şi, adesea, o
îndemnau şi ele să se căsătorească. „Ce se va întâmpla cu marea ta
bogăţie, dacă vei rămâne singură?”, întrebau prietenele Paraschevei. Dar
Parascheva le arăta săracii şi suferinzii din jur şi le întreba astfel
despre rostul bogăţiei: „Există oare atâta bogăţie încât să ajungă să
acopere toate nevoile şi lipsurile atâtor fiinţe nefericite?”
Pe urmele Mântuitorului
Înainte de a împlini 20 de ani,
Parascheva plecă din casa părintească, urmând dorinţa ei mai veche de a
merge la locurile sfinte ale creştinismului. Mai întâi s-a oprit la
Constantinopol, unde a trecut pe la bisericile pe care le avea atunci
cetatea cea mare a Imperiului Bizantin, închinându-se moaştelor
sfinţilor de odinioară. Binecuvântată şi sfătuită de părinţii
duhovniceşti pe care i-a întâlnit, Parascheva îşi continuă pelerinajul
său, stând un timp la Calcedon (actualul Kadikoy, în Turcia), mergând
apoi în Heracleea Pontului, într-o mănăstire închinată Maicii Domnului.
După cinci ani, Cuvioasa Parascheva hotărăşte să meargă la Ierusalim,
dorind să-şi petreacă restul vieţii acolo unde au trăit Mântuitorul şi
Sfinţii Apostoli. După ce s-a închinat la Locurile Sfinte, a mers în
pustiul Iordanului, la o mănăstire de maici, acolo unde trăiseră Sfântul
Ioan Botezătorul şi Cuvioasa Măria Egipteanca. Textele vechi, care
relatează viaţa sfintei, povestesc eforturile duhovniceşti şi viaţa
aspră dusă de sfântă.
Parascheva cea bogată şi înconjurată de mulţime de slujitori în casa
părintească avea acum doar o haină veche şi ruptă, iar ca aşternut avea o
rogojină. În ciuda acestor amănunte exterioare, Cuvioasa Parascheva nu
era deloc tristă, ci îşi dorea fierbinte să-L cunoască tot mai mult pe
Dumnezeu şi să trăiască aşa cum au trăit odinioară sfinţii care l-au
iubit pe Hristos mai mult decât lucrurile oferite de viaţa în lume.
O altă sfântă tinereţe, mai din zilele noastre
Tot legat de oraşul Iaşi se leagă istoria celei mai mari mişcări de trăire şi mărturisire românească şi duhovnicească, Mişcarea Legionară. Sute de mii de tineri, cam de aceeaşi vârstă cu Sfânta Parascheva, s-au înrolat în armata Sfântului Arhanghel Mihail, jertfindu-şi tinereţile pure pe altarul ţării, aflată sub jugul comunist. Ei au ştiut să urmeze pe Hristos şi să aducă prinos de jertfă pentru generaţiile viitoare, devenind noii sfinţi ai neamului românesc. Ce jertfă mai frumoasă şi mai plăcută lui Dumnezeu este alta, dacă nu cea oferită de tineri, care au luptele şi ispitele cele mai grele? Iată aceşti tineri, generaţia lui Corneliu Zelea Codreanu, Ionel Moţa, Vasile Marin, Valeriu Gafencu, apoi cea a Părinţilor Arsenie Papacioc, Justin Pârvu au ştiut să urmeze pe Cuvioasa Parascheva renunţând la propria persoană şi dându-şi tot ce aveau celor săraci şi aflaţi în suferinţă. Cu siguranţă, Domnul are în Împărăţia Sa ceata Sfinţilor Tineri, care străluceşte cu putere datorită purităţii lor sufleteşti şi tăriei cu care au rezistat sub chinurile torţionarilor.
Sfântă Cuvioasă Parascheva dimpreună cu Noii Sfinţi Mărturisitori din închisorile comuniste, rugaţi-vă ca Domnul să aibă în grijă neamul românesc şi toată lumea Sa.
Părintele JUSTIN Pârvu: La
ora aceasta, nimic nu-i supără pe toţi duşmanii noştri şi ai neamului
nostru, mai mult decât Mişcarea Legionară! Noi trăim prin această
mişcare! Dar orice s-ar întâmpla, niciodată nu vom avea altă soartă
decât a celor care trebuie să fie maltrataţi şi persecutaţi! Că toate
conflictele acestea economice, financiare, nu sunt altceva decât
consecinţa stăruinţei poporului nostru în credinţă faţă de Mişcarea
Legionară!
Legionarismul nu a fost o sectă; el s-a supus întru totul Bisericii
Apostolice, învăţăturilor de credinţă ortodoxă şi a slujit Biserica lui
Hristos cu multe jertfe, cu preţul vieţii multor martiri care şi-au
închinat toată viaţa Bisericii şi neamului. Oameni pe care i-am cunoscut
personal în închisoare şi care îşi dădeau bucata lor de pâine şi haina
de pe ei celor mai neputincioşi, neputând să vadă suferinţa fraţilor
lor; mai bine mureau ei, decât fraţii lor; aveau atâta forţă în
mărturisirea credinţei, nu alta decât cea ortodoxă, încât mulţi dintre
gardieni se îmblânzeau de puterea dragostei lor şi rămâneau muţi în faţa
tăriei credinţei lor.
http://www.apologeticum.ro/2013/10/cuvioasa-parascheva-si-sfanta-tinerete/
================






http://www.doxologia.ro/vietile-sfintilor/sinaxar/viata-sfintei-cuvioase-parascheva
http://www.doxologia.ro/ceaslov/paraclise/paraclisul-sfintei-cuvioase-parascheva

http://www.cuvantul-ortodox.ro/category/pentru-tineri/


