octamert quinnlan allambey
Mirtha Hinrichs
Acopera coroana dentara. Este cel mai dur tesut din organismul uman fiind alcatuit dintr-o retea minerala de cristale care contine extrem de putina apa (2%). Nu contine nici vase de sange si nici nervi. De aceea, lezarea smaltului este nedureroasa.
Este translucid ( permite trecerea luminii ) insa nu este transparent. Desi smaltul se afla la exterior, stratul de sub acesta -- dentina -- este responsabil de culoarea dintilor. Smaltul poate fi patat de cafea, ceai, tutun precum si alti coloranti alimentari in special in cazul unei igiene orale deficitare.
Acopera radacinile dentare. Este cu mult mai putin dur decat smaltul, stratul de cement fiind si mai subtire decat cel de smalt. Are o culoare mai inchisa, iar pe suprafata lui se observa mici orificii la nivelul carora radacinile se prind de osul maxilar prin ligamentele periodontale.
Este situata sub smalt si cement atat la nivelul coroanei cat si a radacinilor, inconjurand pulpa dentara. Alcatuieste cea mai mare parte a dintelui, avand o culoare gri-alba sau galbuie. Are o duritate mai mica decat smaltul si cementul, la nivelul ei ajungand atat vase de sange cat si nervi din pulpa dentara prin niste canalicule dentinare microscopice.
Este situata in centrul dintelui atat la nivelul coroanei dentare cat si a radacinilor. Pulpa dentara asigura vitalitatea si nutritia dintelui. Este formata din vase de sange si nervi care impreuna alcatuiesc un pachet vasculo-nervos. In functie de pozitie, este impartita in 2 zone :
Este situata in coroana dentara, sub dentina, intr-un spatiu inchis, cu pereti duri, numit camera pulpara. Dintii mai voluminosi ( de exemplu molarii ) au o camera pulpara mai mare. Pulpa coronara este continuarea pulpei radiculare ( situata in radacini ) trimitand prelungiri si in dentina, prin canaliculele dentinare.
Camera pulpara este inconjurata de pereti duri, inextensibili; in consecinta, presiunea in interiorul ei va creste foarte mult. Este motivul pentru care inflamatiile pulpare sunt de obicei insotite de dureri foarte mari.
Daca infectia pulpara nu este tratata, aceasta difuzeaza mai departe in canale radiculare, distrugand in totalitate pachetul vasculo-nervos. Ulterior, infectia poate difuza in osul alveolar prin foramenul apical producand, treptat, distrugeri ale ligamentelor alveolare si ale osului in sine.
Este tesutul situat sub dinte, in continuarea radacinilor, comunicand cu pulpa dentara prin foramenul apical. Este format din osul alveolar de sub dinte, ligamente periodontale care ajuta la implantarea dintelui, vase si nervi.
Inflamatia parodontiului apical, numita parodontita apicala, se produce prin patrunderea microbilor de la nivelul pulpei dentare, prin foramenul apical, in cazul unei infectii pulpare netratate.
De obicei, la inceput, inflamatiile parodontiului apical sunt extrem de dureroase si pot fi insotite de abcese dentare sau mobilitatea dintelui. In timp, infectia trece in osul alveolar producand distrugeri ireversibile ale acestuia care vor aparea si pe radiografiile dentare : granuloame, chisturi dentare.
Aceste procese se produc intr-un timp indelungat si, de cele mai multe ori, nu sunt insotite de dureri sau alte simptome. Tratamentul acestor afectiuni este cu atat mai eficient cu cat se face mai repede.
O bună nțelegere a anatomiei dentare este esențială pentru menținerea unei sănătăți orale optime. Fiecare dinte are propriile sale caracteristici și funcții unice, contribuind n mod fundamental la procesul complex al mestecării și vorbirii. De la molari la incisivi, denumirea dintilor poate părea complexă, nsă familiarizarea cu aceasta este crucială pentru ngrijirea orală adecvată.
Dintii de lapte apar n perioada copilăriei și sunt nlocuiți cu dinții permanenți n jurul vrstei de 6-12 ani. Aceștia sunt mai mici și mai slabi dect dinții permanenți și au o culoare mai deschisă.
Dintii permanenți sunt cei care rămn n cavitatea bucală pe tot parcursul vieții. Denumirea dintilor se referă la modul n care sunt clasificați și identificați n cavitatea orală. n mod obișnuit, dinții sunt mpărțiți n patru tipuri principale, n funcție de forma și funcția lor:
Cunoașterea denumirii dintilor este crucială pentru a identifica problemele dentare și pentru a comunica eficient cu profesioniștii din domeniul stomatologiei. Mai mult, nțelegerea corectă a fiecărui tip de dinte ajută la menținerea unei igiene dentare corespunzătoare și la prevenirea afecțiunilor orale.
We also use third-party cookies that help us analyze how you use this website, store your preferences, and provide the content and advertisements that are relevant to you. These cookies will only be stored in your browser with your prior consent.
Necessary cookies are required to enable the basic features of this site, such as providing secure log-in or adjusting your consent preferences. These cookies do not store any personally identifiable data.
In articolul de mai jos, vei descoperi cateva informatii utile si extrem de interesante cu privire la dentitia omului, la rolul celei de lapte si a celei permanente, vei afla cati dinti are un om in gura, care este structura unuia, cum se previne aparitia diferitelor afectiuni, dar si despre tratamentele dentare si alte servicii stomatologice la care poti apela in cazul in care te confrunti cu unele probleme.
Dentitia este procesul fiziologic de formare si aparitie a dintilor, acestia fiind aranjati intr-o anumita ordine. Ei sunt de un real folos omului, pentru ca il ajuta la masticatie, vorbire, aspect general sau pentru mentinerea sanatatii la cel mai inalt nivel.
Omul are doua seturi de dinti de-a lungul vietii sale. Primul dintre ele este temporar, iar al doilea este permanent. Dintii de lapte sunt primii, care apar la copii pana la varsta de 3 ani si sunt in numar de 20, cate 10 pe fiecare arcada (2 canini, 4 incisivi, 4 molari). Dezvoltarea lor incepe inca din burtica mamei si nu mira pe nimeni faptul ca unii bebelusi se nasc cu unul sau cu doi in gura, spre uimirea generala a parintilor.
Dintii de lapte incep sa cada de la 6 ani pana la varsta de 21 de ani, omul matur avand in gura 32 de dinti, 16 sus si 16 jos (8 incisivi, 4 canini, 8 premolari, 12 molari). De regula, acest numar ramane intact daca persoana are mare grija de ei. In cazul in care nu se intampla acest lucru, atunci apare un dezechilibru ce afecteaza sanatatea in general.
Acestia sunt structuri dure ale organismului uman, alcatuiti din doua parti principale: coroana dentara si radacina. Prima este acea parte care se vede si care este situata deasupra gingiei. Ea difera in functie de tipul de dinte si sufera modificari de-a lungul vietii omului (modificari fiziologice și patologice).
Modificarile fiziologice apar pe masura ce omul imbatraneste, de exemplu, abrazia sau alungirea, cauzata de retractia gingivala, iar cele patologice se refera la disparitia coroanei dentare din cauza cariei netratate, care duce la distrugerea acestei parti.
Fiecare dinte poate avea una sau mai multe tipuri de radacini, a caror forma si marime depinde de dinte. Ligamentele periodontale o prind pe aceasta de osul maxilar.
Dintele are urmatoarea structura:
El nu contine vase de sange si nici nervi, iar lezarea lui nu presupune instalarea vreunei dureri. Este dur, alcatuit dintr-o retea de minerala de cristale, permite trecerea luminii, dar nu este transparent. Dentina este stratul de sub smalt care ofera culoare dintelui.
Aceasta parte a dintelui este mai subtire si mai putin dura decat smaltul. Cementul acopera radacinile dentare. Cand are loc retractia gingiei si radacinile sunt dezgolite, zonele acoperite de acesta sunt sensibile la stimuli externi;
Este situata in centrul dintelui, are un pachet vasculo-nervos si este impartita in pulpa coronara (sta sub dentina, in camera pulpara) si pulpa radiculara (asazata la nivelul radacinilor, in canalul radicular);
Este un tesut situat sub dinte si comunica cu pulpa dentara. Acest lucru se realizeaza datorita foramenului apical. Inflamatia acestei parti a dintelui este extrem de dureroasa, putand duce la distrugeri ireversibile ale acestuia.
Rolul dintilor de lapte este foarte important, dar unii parinti trec cu vederea acest lucru. Acestia asigura o nutritie sanatoasa, ajuta la vorbire, la dezvoltarea muschilor si a maxilarului facial, ofera o infatisarea atractiva, pregatesc spatiile pentru dantura permanenta, in asa fel incat acestia sa se pozitioneze corect.
Rolul dentitiei definitive este si el urias, pentru ca reprezinta al doilea set, care nu se va mai schimba pe viitor. Toate tipurile de dinti permanenti vor fi esentiale in asigurarea masticatiei corecte (procesul de digestie nu trebuie sa fie ingreunat), in realizarea unui aspect estetic extrem de placut (forma si marimea lor definitiveaza personalitatea unui individ) si in vorbirea curenta (lipsa lor poate afecta modul cum pronunta cuvintele persoana in cauza).
este o activitate pe care fiecare persoana trebuie sa o efectueze in fiecare zi, in asa fel incat sa nu apara probleme de sanatate. Mentinerea in cele mai bune conditii a dentitiei umane poate fi realizata corect prin spalarea dintilor dupa fiecare masa principala sau macar de 2 ori pe zi, dimineata si seara, impiedicand depunerea placii dentare, gingiei sau a lucrarilor stomatologice. Daca bacteriile si resturile alimentare raman in cavitatea bucala prea mult, atunci se vor calcifica si apoi se vor transforma in tartru.
Dintii de lapte nu trebuie neglijati. Multe mamici considera ca maselele de lapte se schimba oricum si nu e nevoie sa isi bata capul prea mult cu igiena orala a micutului, din moment ce in jur de 6 ani isi vor face aparitia dintii permanenti. Specialistii le recomanda, insa, sa se gandeasca de doua ori si sa nu neglijeze niciuna dintre regulile de mai jos pentru mentinerea sanatatii celor primari:
Dintii definitivi sau permanenti trebuie ingrijiti cu multa grija, deoarece, asa cum le spune si numele, ei nu se mai schimba niciodata pana la sfarsitul vietii. Din acest motiv, specialistii recomanda tuturor sa fie atenti la modul in care au grija de igiena dentara.
c01484d022