Ce comori ascunde Palatul CEC din Bucuresti...

[fel...@iec.co.il]

Unele dintre cele mai frumoase palate al Bucureștiului sunt palatele băncilor. Mă refer, desigur, la vechile instituții bancare. E ușor să îți dai seama de frumusețea construcțiilor doar trecând pe lângă ele, dar e greu, pentru un trecător, să intuiască ce comori sunt în interior. Și nu au legătură cu aurul sau banii. 

Clădirea a fost finalizată în anul 1900, arhitectul ei este Paul Gottereau. O mare parte din materialele folosite au fost româneşti: fațada și intrarea principală sunt realizate din piatră masivă de Dobrogea, mozaicul din holul central şi scările de la etaj sunt realizate din marmură de Dobrogea, iar candelabrele mici din bordura scărilor au fost realizate la Bucureşti.

Construcția are cinci cupole de sticlă, patru simetrice, poziționate la colțuri, iar a cincea, în mijloc, acoperă holul central.Înainte de construirea Palatului Parlamentului, cupola centrală a Palatului CEC era cea mai mare din țară. Din vârful cupolei e o priveliște unică asupra Bucureștiului, însă accesul astăzi e extrem de limitat
Cupolele au și un alt rol, ajută în acustica specială a holului central, acolo unde erau ghișeele. Sunetul se propagă pe verticală, nu pe orizontală, astfel încât ceea ce se discuta la ghișee între clienți și funcționari nu putea fi auzit de alte persoane. În hol puteau să încapă și 400 de clienți. Ghișeele au funcționat aproape o sută de ani, din mai 1900 și până în noiembrie 1999.

Candelabrele mari din holul central au fost aduse de la Viena și au mecanisme cu scripeți pentru înlocuirea becurilor. Încălzirea centrală a fost realizată cu participare franţuzească, de către firma Koerting & Freres, dar aceasta a fost demontată în primul război mondial şi luată de armatele germane, ca pradă de război. Banca mai avea, la momentul construcției, și una dintre cele mai performante centrale telefonice din aceea vreme.

Cea mai frumoasă și elegantă încăpere a palatului este Sala de consiliu, care și-a păstrat și astăzi destinația. Are o înălțime de opt metri și estedecorată cu lambriuri din lemn de nuc și cireș sculptat și panouri de mătase verde cu motive vegetale în țesătură. A fost pictată de Mihail Simonidi, pictor român de origine greacă, născut la Brăila şi stabilit la Paris.

Pictura mare din plafon „Fortuna distribuind binefacerile ei românilor după Independenţă" a fost lucrată pe pânză maruflată, adică pânză care se lipește pe zid.A câştigat medalia de argint la Expoziţia Universală de la Paris din anul 1900.

Palatul CEC a rămas intact după cutremurele din noiembrie 1940 şi martie 1977, bombardamentele sovietice din anii 1941 şi cele anglo-americane din 1944.

 

Găsiți aceste informaţii şi în aplicaţiaPalatul Cec disponibilă în App Store şi Google Play. Sper că v-ați bucurat de această vizită virtuală, deoarece Palatul CEC nu este deschis pentru public.

_