Re: Model De Caracterizare A Unui Personaj Literar
Tasha Feil
Subiectul al II-lea n cadrul examenului de bacalaureat după programa valabilă, este format dintr-un text la prima vedere, iar pe baza acestuia vom avea o cerință precum: relațiile dintre ideile poetice și mijloacele artistice, rolul notațiilor autorului n diferite fragmente, evidențierea a două sau mai multe trăsături ale unui curent literar, tipuri de perspectivă narativă, caracterizarea unui personaj, menționarea trăsăturilor unei anumite specii literare, explicarea rolului modurilor și timpurilor verbale ntlnite n text, etc
Textul liric/epic aparţine paşoptismului, deoarece scriitorul-poetul cultivă teme, precum (istoria, natura, libertatea de creaţie, aspiraţia spre absolut, spiritul rebel, patriotismul). Apar o serie de motive literare...(ex.) Principalul mijloc de expresivitate este antiteza...(ex.+comentarea).
Textul liric X de Y se centrează pe tema...(conditia poetului, natura, timpul, iubirea imposibilă istoria.) O primă trăsătură care ncadrează discursul liric n romantism o constituie prezenţa antitezei (ex. +comentat). Poetul apelează la vis/somn, care devin un factor al cunoaşterii de sine şi o formă de evadare din real. Este prezent sentimentul naturii, poetul preferă nocturnul şi are atracţie către straniu, neobişnuit, excepţional, ceea ce presupune mister şi fascinaţie (ex.) De asemenea, se manifestă interesul pentru specificul naţional, iar poetul respinge imitarea modelelor antice apreciate de clasicism. Nu n ultimul rnd, stilul este bogat n tropi ca antiteza, comparaţia, metafora, hiperbola (ex+ comentare).
Textul liric X de Y se centrează pe tema...(universul citadin-trgurile de provincie, fie marile oraşe-, singurătatea, moartea, condiţia poetului ntr-o lume meschină, descompunerea materiei, declinul). O primă trăsătură care ncadrează discursul liric n simbolism o constituie simbolul ...,care devine laitmotivul poeziei, şi are drept corespondenţe o serie de stări sufleteşti, precum: spleenul, nevroza, angoasa, sufocarea, neadaptarea. Sunt prezente o serie de motive literare: toamna, ploaia, odaia, parcul, cimitirul, marea, corabia, parfumul, culorile, florile, instrumentele muzicale. Totodată, textul se caracterizează prin armonia şi prin muzicalitatea versurilor datorită folosirii unor figuri de stil ale insistenţei: enumeraţia, repetiţia şi paralelismul sintactic. De asemenea, pune accent pe muzicalitate, pe nnoirea orizontului tematic. Nu n ultimul rnd, este prezent versul liber (ex.)
Textul liric X de Y se centrează pe tema...(cunoaşterii, contemplării, condiţiei poetului, arta poetică). Un prim argument care ncadrează textul X n modernism l constituie cultivarea principiului unor trăiri contradictorii (care?) De asemenea, ambiguitatea limbajului reiese din utilizarea unor metafore surprinzătoare (care?+comentare) Totodată, poetul preferă versul liber care?), tehnica ingambamentului şi metamorfoza (ex.) Nu n ultimul rnd, se observă intelectualizarea emoţiei (ideea?) ntreaga creaţie reprezintă o chintesenţă a mesajului poetic, astfel, Y transmite sentimente de...faţă de...care se află n deplin acord cu stările interioare.
N.B. n genul epic, se observă cultivarea romanului de analiză psihologică şi al experienţei, al dramei de conştiinţă şi de idei. Se pune accentul pe civilizaţia citadină, pe dezvoltarea analizei psihologice, pe interioritatea personajelor şi nu pe acţiune. Este ales un intelectual, frămntat de numeroase probleme de conştiinţă. Se foloseşte introspecţia, monologul interior, stilul indirect liber, tehnica fluxului de conştiinţă involuntară, pentru a evidenţia bogăţia sufletească şi complexitatea personajelor. De asemenea, este prezent personajul-narator, iar perspectiva narativă este subiectivă, cu relatarea ntmplărilor la persoana I (ex.) Totodată, nu se respectă cronologia faptelor, dispare limita dintre ficţional si nonficţional şi are un caracter deschis.
Textul liric X de Y se centrează pe tema...(copilăria, trecerea timpului, istoria, folclorul, lumea rurală). Un prim argument care justifică ncadrarea textului n tradiţionalism l constituie ntoarcerea n timp prin evocarea unor vremuri care au reuşit să impresioneze prin frumuseţea lor (care?). De asemenea, se promovează un text liric sensibil/interes şi pasiune pentru folclor/ promovează lumea satului, prezentat ca spaţiu reprezentativ pentru specificul etnic şi al datinilor străvechi. Nu n ultimul rnd, poetul apelează la formule stilistice (care sunt figurile de stil+ comentarea lor), care pun n evidenţă exuberanţa, frenezia, dar şi dezlănţuirea eului liric.
Textul fragmentar selectat din opera X de Y se centrează pe tema (moravurile unei epoci, ale unui mediu-care? legăturile individului cu contextul istoric, politic şi social, evoluţia sau involuţia personajului-care?). O primă trăsătură o constituie preocuparea pentru obiectivitate, care se manifestă la scriitorul realist prin adoptarea unei viziuni omnisciente şi omnipotente, nararea faptelor făcndu-se la persoana a III-a (verbe si pronume la persoana a III-a). Naratorul este neimplicat, impersonal, omniscient, apelnd la observaţie şi la analiză, pentru descrierea fidelă a aspectelor de viaţă surprinse (care?) Totodată, se creează tipologii de personaje (care?) Stilul operei este sobru, impersonal, tinznd către precizie şi concizie, iar compoziţia este circulară, simetria operei. Nu n ultimul rnd, scriitorul adoptă o atitudine critică faţă de aspecte nfăţişate, faţă de personaje, fără idealizarea sau caricaturizarea lor. Prin toate aceste trăsături, textul fragmentar al operei literare x, este o creaţie impresionantă pentru perioada realismului.
Textul fragmentar, selectat din opera X de Y aparţine genului epic, iar o trăsătură esenţială o reprezintă perspectiva narativă care este: obiectivă ( persoana a III-a)/ subiectivă (persoana I), acţiunea/ ntmplările fiind relatate de un narator obiectiv (persoana a III-a)/ subiectiv (persoana I), semnificativi fiind indicii morfologici utilizaţi (verbe şi pronume la persoana I/ a III-a-exemple).
n textul...scris de...perspectiva narativă este una ...(subiectivă/obiectivă), ntruct narațiunea este...(homodiegetică/heterodiegetică) fiind scrisă la persoana...(I/III-exemple de verbe și de pronume)
-LIRIC, deoarece sentimentele sunt exprimate, n mod direct, prin intermediul vocii eului liric, care şi face simţită prezenţa prin mărcile lexico-gramaticale (pronume/verbe la persoana I/a II-a- exemple). Totodată, modul predominant de expunere este descrierea, care se mbină cu monologul liric, confesiv/adresativ. Nu lipsesc resursele expresive (exemplu de 3-4 figuri de stil).
-EPIC, deoarece sentimentele sunt exprimate, n mod indirect, prin intermediul vocii naratorului, principala instanţă a comunicării şi şi face simţită prezenţa prin indici morfologici la persoana I, pronume şi verbe, fiind un narator subiectiv/la persoana a III-a, fiind un narator obiectiv. De asemenea, sunt prezente personajele (care sunt?), implicate, ntr-o acţiune (ce se prezintă?). Nu lipsesc indicii de spaţiu şi de timp (ex.)
-DRAMATIC, deoarece sentimentele sunt exprimate, n mod indirect, este o reprezentare scenică; textul este selectat din actul/ scena (care?). Apare conflictul dramatic interior/exterior (care?). Numele personajelor, naintea replicilor, iar modul predominant de expunere este dialogul dramatic. Nu n ultimul rnd, apar indicaţiile scenice (care sunt şi ce rol au?)ebacalaureat.ro
Astfel, ( evidenţiezi figurile de stil şi le comentezi). Asadar, sintetizez prin a sublinia că titlul operei...de...reprezintă o chintesenţă a ntregului mesaj poetic, punnd n lumină o creatie lirică pe tema..., de o surprinzătoare forţă expresivă.
n textul fragmentar selectat din opera X, verbele la timpul prezent (ex.) au rolul, dacă este naraţiune, de a reliefa rapiditatea şi dramatismul acţiunii, de a imprima un ritm vioi acţiunii şi de a conferi un relief stilistic deosebit situaţiei; De asemenea, dă impresia că acțiunea se desfășoară sub ochii receptorului, crend autenticitate, exactitate și renvie faptele trăite de narator (care?); Dacă este text liric, acestea exprimă intensitatea trăirii ntr-o durată scurtă, concentrată (care?)
n textul fragmentar selectat din opera X, verbele la timpul imperfect (ex.) au rolul de a nfățișa o succesiune de evenimente ale trecutului și arată o acțiune neterminată n trecut, simultaneitatea și permanența, deschide o perspectivă dinspre trecut spre viitor. De asemenea, fiind un timp al istorisirii, impune o perspectivă subiectivă. n descrieri conferă acestora un caracter dinamic n opoziție cu decupajul static determinat de utilizarea prezentului.
n textul fragmentar selectat din opera X, verbele la timpul perfect simplu (ex.) arată o acţiune trecută, de scurtă durată şi terminată de curnd, exprimnd , n naraţiune, un moment de mare concentrare epică, situat ntr-un trecut recent. De asemenea, marchează derularea rapidă a evenimentelor, caracterelor punctual, momentan, al acţiunii sau al stării. n descriere, situează o anumită secvenţă n prim-plan, prin contrast cu celelalte secvenţe descriptive realizate prin verbe la imperfect. Totodată, are o funcţie dinamică, oferind vivacitate imaginilor ale căror elemente sunt prezentate ntr-o succesiune alertă.
n textul fragmentar selectat din opera X, verbele la timpul perfect compus (ex.) arată o acţiune trecută, terminată mai demult, fără a se şti precis cnd şi fixează evenimentele ntr-o durată trecută, nchisă, finită. De asemenea, marchează un trecut ireversibil şi contribuie la nararea unor evenimente n succesiunea lor cronologică, avnd şi rol de evocare, marcată de o anumită notă de subiectivitate.
7fc3f7cf58