4 INTRODUCERE numea B. P. Hasdeu, popor care in ultimul timp, in special la noi In tat* a inceput sa se organizeze in diferite asociatii ce urma- resc ridicarea lor moral5. si materiala. In primul rand, tiganii au trezit in mine un interes deosebit prin numdrul lor insemnat din tara noastra, prin contactul zilnic pe care il avem fiecare cu ei, prin tiganusii care vand ziare, lustragii, flordresele, lautaril si alte multe ocupatii cu care se indeletnicesc ei si de care noi avem nevoie ; iar in al doilea rand m'a indemnat numarul apreciabil al documentelor noastre, in legatura cu tiganii, care se refera la tot felul de tranzactiuni : vanzari, cumparari, schimburi, danii, etc. si fiindca tiganii din Romania au fost, dupa statisticile cunoscute, mai numerosi cleat in orice tail din Europa, se intelege ca si documentele au fost in proportie cu numarul lor. Aceste documente cat si. curiozitatea de a sti rostul poporului care pentru mine forma un semn de intrebare, Med un r5spuns precis si satisfacator, m'au Indemnat a ma ocupa de ei. 0 a treia cauza pentru care am scris acest studiu, e ca cerce- t'arile asupra tiganilor din Romania au fost si sunt nesatisfacatoare. Mai mult decat Românii, s'au ocupat de ei, stfainii, care ne-au vizitat tara si. despre care am scris un capitol special in aceasta lucrare ; amintesc de o misiune stiintifica in Dobrogea, pus5 sub conducerea doctorului Eugene Pittard I), cel pomenit mai sus, care In vara anului 1901, a facut cercetari antropologice asupra diferi- telor populatii care locuesc acest tinut si. in special asupra tiga- nilor, a cdror cutie craniana variaza intre forma hiperdolicocefala si hiperbrahicefala. Scriitorii romani care s'au ocupat de tigani sunt urmatorii: Mihail Kogálniceanu intr'o mica brosura (a se vedea lucrarea fiecàrui autor amintit, la bibliografie) a cautat &à schiteze vieata tiganilor din Moldova, sa redea cateva notiuni istorice si un numar oarecare de cuvinte tiganesti. Aceasta lucrare swig in fraquzeste a fost tradusd in roma- neste la 1906, de Gh. Ghibanescu. Barbu Constantinescu, un distins profesor, care s'a ocupat multa vreme cu studiul tiganilor, a publicat: # Probe de limba si literatura tiganilor din Romania , interesanta din punct de vedere 1) Dr. Eugene Pittard, Anthropologie de la Roumania. (Contribution a l'étude des Tsigaines dits Roumains). Biblioteca Acad. Rom. II, 126.606. www.dacoromanica.ro
12 ORIGINEA I NUMELE TIGANILOR Intreband un tigan pe un altul dacà si el este un Sinde inseamn6 ca-1 intreab6 dacd este din Sindoi, populatia din India vesticà. Ca o explicare a acestei numiri de Sinte, Dimitrie Dan, in studiul sail reproduce dupa Dr. Schwicher, cloud povesti in care e vorba de un oarecare Sin rege al tiganilor. Acest rege avea o fiicA pe care o cerea de sotie regele Talani nevrand sd i-o dea, se isca un ràzboiu din care iesi invins Sin ei dupà aceia armata i intreg poporul lui a fost obligat sä fuga in toate partile lumii si in special in spre apus, numindu-se de atunci incoace Sinte, in amintirea regelui lor 1). Aceastà legendà care cuprinde, poate, un sâmbure de adevar fixeazd si mai mult locul de plecare al tiganilor. In afaril de aceasta ei nu intreabd niciodatà pe necunoscutul ()aches, dacA este din Egipt, ci ii pune urmdtoarea intrebare : Mo si tu Rom ? 2) nume care dacá s'ar cerceta serios de filo- logi poate cà ar duce la o preciziune si mai mare a originei ior. Budai Deleanu scriitorul dela inceputul secolului al XIX-lea, spune intr'o scrisoare càtre prietenul sdu Mitru Perea ; auzisem totdeauna si de obste sd zice ; cum ca, soiul nostru tiggnesc (autorul sà fi fost de aceeasi origine ?) sd trage dela Egipet i purcede din Faraonii cei siàviti 3). Având nevoie de oarecari documentdri pentru epopeia eroi- comicg pe care avea s'o dea la ivealà, s'a dus in Egipt sa\" se con- ving6 de visu de cele auzite, iar dupd ce se convinge de cele constatate poate sa spunA despre ei urmdtoarele: Este lucru dovedit ca iganii nu-s Egipteni, cum s'au tinut Oda acum: dar adevdrati Indieni, ce s'au dovedit prin Englezii ce negutáto- resc in pàrtile acelea si au aflat cà limba tigAneascd, sd vorbeste pand acum in Siam si in Malabar 4). In ceea ce priveste tratamentul lor dela populatia autochtonri tiganii nostrii si la Egipet tot aceiasi sunt ca i pe la noi, adich defalmati si de tot urgisiti 5). 1) Dimitrie Dan, Tiganii din Bucovina. Cernduti, 1892, p. 4. 2) A. Graur, 1. c., p. 184. Rom = Tsigaine. o C'est pour ainsi dire un o mot savant 11, car il a été introduit par des journalistes soucieux de ménager les Tsiganes s. 3) Budai Deleanu, Tiganiada. Bucure0i, 1925, p. 6. 4) i 5), Ibidem, p. 39 i 6. www.dacoromanica.ro
VOCABULAR 165 ligano-francez ; Wlislochi la 1884, cu un vocabular tigano-german si Jesina la 1866, cu un dictionar tigano-german i germano-tigan. Trebue ssa mai citez, ca români, pe langà Mihail Kog5lniceanu pe Barbu Constantinescu care a dat traducerea din tig5nete in româneste la o multirne de cuvinte, pentru a face sà se inte1eag6 cantecele i poeziile 1ig5nesti in limba româneasc5. Ultimul roman este Pop Serboianu care si-a tipArit studiul in frantuzcste, la Paris, &and i un dictionar tigano-francez. M'am hot5rit sil dau si eu un vocabular mai intins tigano-român (1556 cuvinte) i unul mai redus, romano-ligan (514 cuvinte) pentru a servi de aici inainte tuturcr acelora care se vor ocupa in mod serios de limba tiganilor. Totalul cuvintelor ligiinesti este alcAtuit din vocabularul lui M. Kogalniceanu (cu multe cuvinte stráine tiganilor din Romania) completat de Gh. Ghib5nescu; cuvintele traduse de Barbu Con- stantinescu si toate celelalte cuvinte adunate de mine dela diferiti tigani, printre care citez pe d-ra Florica Constantinescu, fosta secretarà a Uniunii Generale a Romilor i Costicd a Spoitorul din cartierul Tei Bucuresti. Cuvintele care provin din vocabularul lui Kog5Iniceanu sunt insemnate cu litera K.; cele din studiile tip6rite ale lui Barbu Constantinescu cu litera C. si cu C. ms. din manuscrisele aceluias ce se pàstreazg la Acad. Rom.; iar cele adunate de subsemnatul, pentru completarea celor de mai sus, cu litera P. Unele cuvinte dela un autor sau altul, le-am exclus, fiindcti nu sunt altceva deck, cuvinte române.sti cu o terminatie ligi7,- neascrt oarecare. www.dacoromanica.ro
aa06259810