padurile romaniei - arii protejate
Raluca Iancu
PĂDURILE ROMÂNIEI – ARII PROTEJATE
Pădurile una din podoabele cele mai de preţ ale planetei noastre reprezintă un cordon verde în jurul munţilor, dealurilor, câmpiilor şi malurilor apelor. Acest brâu verde poate fi constituit atât o zona turistica, un tablou încântător asupra ochiului dar în egala măsura şi un scut de protecţie împotriva poluării.
Componenta acestor păduri este variabila cuprinzând atât specii rar întâlnite, specifice fiecărei zone în parte cat şi zone cu păduri de foioase, brazi, molizi. Multe dintre aceste suprafeţe ocupate de pădurile cu specii rare sunt constituite ca fiind zone de protecţie sau rezervaţii naturale.
Conform definiţiei specialiştilor în domeniu aria naturala protejata reprezintă o zona terestra, acvatica şi /sau subterana, cu perimetrul legal stabilit şi având un regim special de ocrotire şi conservare, în care exista specii de plante şi animale sălbatice, elemente şi formaţiuni biogeografice, peisagistice, geologice, paleontologice, speologice sau de lata natura, cu valoare ecologica, ştiinţifica sau culturale deosebita.
Potrivit legislaţiei în vigoare la ora actuala în România exista câteva suprafeţe ocupate de păduri considerate arii naturale protejate, cum ar fi:
· Pădurea Alexeni – judeţul Ialomiţa
· Pădurea Plesu – judeţul Caras - Severin
· Pădurea Cetate – judeţul Constanţa
· Pădurea Canton Hatis - judeţul Ialomiţa
· Pădurea Resca - judeţul Olt
· Pădurea Troianu – judeţul Teleorman
· Pădurea Babadag – Codru - judeţul Tulcea
· Pădurea Lunca - judeţul Arad
· Pădurea Socodor – judeţul Arad.
Padurea Alexeni
Descrierea limitelor
· nordică - drumul de exploatare agricol 37/4, de la canalul de desecare principal până la punctul cunoscut sub numele de "puţul lui Păun Chiriac"
· sudică - terenul agricol proprietate privată (posesor actual-Iacob Dumitru-2004)
· vestică - drumul de exploatare agricol 3/1, de la "puţul lui Păun Chiriac" până la limita islazului comunal
· estică- drumul de exploatare agricol nr. 51, de la limita islazului comunal în sud-est, până la borna cadastrală-fermă oi.
Descrierea suprafeţei
Monumentul naturii Pădurea Alexeni, este reprezentat de 56 de stejari seculari, dintre care 25 cu vârste de peste 200 ani, situaţi pe tarlaua 15, parcelele 46 şi 47 de pe izlazul comunei Alexeni. Parcelele cadastrale sunt preluate din planurile cadastrale întocmite în anul 2000.
Pădurea Pleşu
Descrierea limitelor
· nordică - porneşte de la borna 146, situată pe culmea Nădragului şi continuă pe limita dintre pădure şi păşunea Padeş, la bornele 133, 132, 129 şi 128. De aici, limita urmăreşte culmea ce separă cele două unităţi de producţie (UP. II Pleşu Negri şi UP IV-Stânga Ruschiţa) trecând prin bornele 126, 125 continuă pe Culmea Boului la bornele 114, 110, 96 până la borna 87 situată pe Vârful Boului
· sudică - porneşte de la borna 73 şi urcă pe Valea Pleşu până la borna 100. De aici, continuă pe Dealul Negrii prin bornele 188, 181, 175, 173 şi 171
· estică - porneşte de la borna 87, continuă pe Culmea Cireşului până la borna 74 după care se continuă pe o culme secundară la bornele 75, 82, 81 şi 73
· vestică - porneşte de la borna 171 şi continuă pe Culmea Nădragului la bornele 166,162,147 şi 146.
Descrierea suprafeţei
Rezervaţia naturală Pădurea Pleşu cuprinde parcelele 47-106 în suprafaţă de 1980,70 ha din UP II Pleşu Negrii, Ocolul Silvic Rusca Montană. Parcelele silvice sunt preluate din amenajamentul silvic întocmit în anul 1990 fiind incluse şi pe harta silvică ce face parte integrantă din amenajament.
Pădurea Cetate
Descrierea limitelor
Limita rezervaţiei este reprezentată de linia de contact între unităţile amenajistice cuprinse în rezervaţie şi următoarele terenuri sau repere, descrise mai jos, toate aparţinând Ocolului Silvic Băneasa, UP VI Oltina şi/sau comunei Oltina, în conformitate cu hărţile 1:20000 anexate amenajamentul Ocolului Silvic Băneasa
· limitele nordice şi nord - estice – cu orientare nord-estică, sunt constituite din limita fondului forestier situată de-a lungul malului fluviului Dunărea şi încep la borna 2, ocolesc spre sud u.a.2, ajungând la borna 4, apoi continuă de-a lungul Dunării intersectând bornele 6 şi 8 şi se termină pe malul Dunării, la capătul nord-estic al u.a. 5B
· limitele estice şi sud-estice - au orientare generală sud-vestică (cu excepţia zonei u.a. 5D unde limita face un ocol spre vest) sfârşindu-se la borna 9. Pe acest traseu se învecinează cu fondul forestier al UP VI Oltina ( u.a. 8 şi u.a. 5D, E, F) şi cu terenurile agricole aparţinând comunei Oltina
· limita sudică - continuă spre nord-vest, până la borna 8, apoi spre sud-vest, până la borna 7, învecinându-se cu u.a.4 . În continuare limita ocoleşte spre vest u.a.3B, de unde se îndreaptă spre sud-vest, limitrof u.a.3A, până la borna 5, pe acest traseu învecinându-se cu terenurile agricole ale comunei Oltina. Limita intră în fondul forestier, având un traseu sinuos, spre nord-vest (învecinându-se cu u.a.2A, B, E), apoi spre vest (învecinându-se cu u.a. 2E, H) şi din nou spre sud-est (învecinându-se cu u.a.2E, D, B, C) până ajunge la culmea cuprinsă între bornele 4 şi 3, la nord-vest de ultima bornă menţionată. De aici, limita se îndreaptă spre sud-vest, intersectând două obârşii de văi, oprindu-se la cea mai vestică dintre acestea (învecinându-se cu u.a. 1C)
· limita sud - vestică - ocoleşte spre nord-vest, apoi spre sud-est partea vestică a parcelei 1C şi intersectează linia parcelară dintre bornele 1 şi 2
· limita vestică - se îndreaptă spre nord-vest, pe linia parcelară dintre u.a.1B şi u.a. 10;
· limita nord-vestică : ocoleşte pe la est u.a. 1A şi se termină la borna 2
Descrierea suprafeţei
Rezervaţia naturală Pădurea Cetate cuprinde parcelele şi subparcelele 1B, 3C, 3E, 3F, 3N, 5B, 5N, 2G, 2J, 2K, 2L, 3D, 5A, 5C din U.P.VI Oltina-O.S. Băneasa. Parcelele şi subparcelele silvice sunt preluate din Amenajamentul Silvic al Ocolului Silvic Băneasa, U.P.VI Oltina.
Pădurea Canton Haţieş
Descrierea limitelor
Zona aflată în fond forestier aparţinând Ocolului Silvic Feteşti este limitată la nord, nord-est şi sud de fluviul Dunărea, iar la vest de digul de apărare vestic al Bălţii Borcea.
Descrierea suprafeţei
Rezervaţia naturală Canton Hăţiş face parte din parcela 1 din UP11, incinta Borcea. Parcelele şi subparcelele silvice sunt preluate din amenajamentul silvic întocmit în anul 1997, fiind incluse şi pe harta silvică ce face parte integrantă din amenajament.
Pădurea Troianu
Descrierea limitelor
· nordică -porneşte de la borna silvică 28, se continuă pe drumul de exploatare De209 prin borna silvică 27 până la borna silvică 33 situată la intersecţia drumului de exploatare De 209 cu drumul judeţean DJ 658B
· estică - porneşte de la borna silvică 33, se continuă prin bornele 32 şi 31, delimitată de DJ 658B, după care coboară prin borna 30 până la borna 29 delimitată de limita fondului forestier din vecinătatea construcţiilor asociaţiei agricole
· sudică - porneşte de la borna silvică 29, se continuă până la borna silvică 22 fiind delimitată de limita fondului forestier din vecinătatea extravilanului comunei Troianu
· vestică - porneşte de la borna 22, se continuă prin borna 23 până la borna silvică 24 delimitată de limita fondului forestier, după care urcă prin borna silvică 25 până la borna silvică 28 delimitată de drumul de exploatare De 208 din vecinătatea intravilanului satului Vatra.
Pădurea Babadag
Descrierea limitelor
Limitele rezervaţiei sunt reprezentate prin linia de contact între parcelele incluse în rezervaţie şi următoarele terenuri sau repere, descrise mai jos, conform hărţilor anexate amenajamentelor ICAS-Staţiunea Tulcea, sc. 1:10000, precum şi hărţilor topografice sc. 1:25000, L-35-118-A-d şi L-35-118-C-d.
· nordică-începe de la calea ferată Medgidia-Tulcea, urmează spre nord şoseaua Tulcea-Constanţa până la borna 57, de unde intră, spre est, în fondul forestier al UP I Gara Codru ajungând la bornele 58 şi 59 în Culmea Şeremetului. De aici spre est, rezervaţia se învecinează cu fondul forestier al Ocolului Silvic Babadag, limita fiind reprezentată de Culmea Şeremetului, cu excepţia zonei unităţii amenajistice ( u.a.) 9B şi 10B unde limita trece pe conturul sudic al acestora. Limita nordică este marcată prin bornele 59, 87, 89, 86, 91, 105, ultima dintre acestea fiind în apropiere de vârful dealului Dadovar
· estică - se continuă spre sud pe teritoriul UP I Gara Codru, învecinându-se cu fondul forestier al O.S. Babadag, pe traseul bornelor 108, 109, 110, (pe dealurile Chiuciuc Bair şi Hiucliuc Bair), continuă aproximativ până la borna 48, după care trece prin interiorul terenurilor I.C.A.S., parcurgând bornele 46 şi 49, pe dealul Lupilor, până la borna 43 de unde urcă spre nord până intersectează calea ferată. De aici, limita se continuă pe terenurile aparţinând O.S. Babadag, U.P.VI Codru. În continuare limita coboară spre sud, fiind relativ apropiată de calea ferată şi parcurge bornele 26, 28, apoi se îndreaptă spre sud-vest până la borna 24, de unde continuă pe un traseu sinuos spre sud, nord, est, nord şi din nou est, până intersectează un drum de pământ în colţul nord-estic extrem al parcelei 13 B, continuă apoi de-a lungul acestuia spre sud-est, până ajunge la intersecţia dintre drumul respectiv şi linia parcelară ce porneşte din borna 32. Limita continuă de-a lungul acestei linii parcelare spre sud-vest, până când ajunge în punctul extrem sudic al parcelei 14 D, după care se îndreaptă pe un traseu meandrat spre nord-vest, de-a lungul liniei ce separă u.a. 14 A de u.a. 14 D. De la intersecţia acesteia cu linia parcelară dintre 13 D şi 14 A, aceasta se îndreaptă spre sud-vest până la borna 29. De aici continuă spre sud, trece prin borna 21, se îndreaptă spre sud-est, nord-est, apoi sud-est, intersectând linia parcelară dintre u.a. 15 A şi 14 A, după care se îndreaptă spre est şi nord-est, ocolind apoi spre sud neproductivul 16 N1 (inclus în rezervaţie). Linia parcelară se îndreaptă în continuare pe un traseu meandrat aproximativ spre sud-est, pe limita dintre u.a. 17 C, respectiv 17 D şi E, apoi spre sud-vest, până ajunge în borna 37. De aici trece spre sud, ajungând la borna 36
· sudică - se învecinează cu fondul forestier al Ocolului Silvic Babadag, începe la borna 36, în apropierea vârfului Acairac Bair (142,0 m), se îndreaptă spre vest, apoi ocoleşte spre nord, sud şi vest u.a. 16B şi 16C. În continuare limita se învecinează cu terenurile agricole şi păşunile aparţinând comunei Ceamurlia de Jos, fiind marcată prin bornele 35, 22 şi 19. Toate suprafeţele menţionate în cadrul limitei sudice aparţin O.S. Babadag, U.P.VI Codru
· vestică - cu direcţie generală nord-sud, este marcată de şoseaua Tulcea-Constanţa, între bornele 19, 20, 15, 23, 13, situate pe versanţii vestici ai dealului Caracuş, după care se îndepărtează la mică distanţă de această cale de transport, pe care o întâlneşte din nou începând cu borna 27, până la intersecţia cu calea ferată. Toate suprafeţele din rezervaţie menţionate la limita vestică aparţin O.S. Babadag, U.P.VI Codru
Pădurea Lunca
Descrierea limitelor
· nordică- începe din punctul situat la 135 m de limita parcelară dintre parcelele 2 şi 6 şi de la 140 m de limita parcelară dintre 5 şi 6, se continuă paralel cu această limită pe o distanţă de 100 m
· estică - porneşte de la 235 m de limita parcelară dintre parcelele 2 şi 6, şi de la 140 m de limita parcelară dintre 5 şi 6, se continuă paralel cu prima linie parcelară pe o lungime de 200 m
· sudică- porneşte din punctul situat la 235 m de limita parcelară dintre parcelele 2 şi 5, şi de la 60 m de limita parcelară dintre 5 şi 6, se continuă paralel aceasta pe o lungime de 100 m
· vestică - începe de la 135 m de limita parcelară dintre parcelele 2 şi 5 şi de la 60 m de limita parcelară dintre 5 şi 6, se continuă paralel cu prima limită parcelară pe o lungime de 200 m
Pădurea Socodor
Descrierea limitelor
· nordică- începe de la marginea parcelei 10 din UP I Socodor, de la intersecţia acestei margini cu limita subparcelară dintre V10 şi 10B şi se continuă pe această limită până la limita dintre parcela 10 şi terenul de vânătoare V72
· estică - porneşte de la intersecţia limitei subparcelare dintre V10 şi 10B cu, şi se continuă pe limita dintre parcela 10 şi terenul de vânătoare V72 până la intersecţia cu limita subparcelară dintre 10B şi 10A
· sudică - se continuă pe limita subparcelară dintre 10A şi 10B până la intersecţia cu marginea pădurii; Limita vestică: continuă pe marginea pădurii până la intersecţia cu limita subparcelară dintre V10 şi 10B.
Astea sunt câteva exemple de astfel de rezervaţii naturale / arii protejate de lege existente în România. Însă nu este necesar că o pădure să fie considerată arie rezervaţie naturală să fie protejată de lege sau de către alte organe sau de către oameni.
Situaţia din ziua de astăzi referitoare la încălzirea globală trebuie să fie un semnal de alarmă pentru noi toţi.