Manualul Judecatorului Pe Cauze Penale

[Asdrubal Dagreat]

Defapt, articolul menționat anterior, are scopul principal doar de sancționarea acțiunilor evazioniste, dar, n realitate, ar trebui completată și cu alte prevederi, cu privire la modul de prevenire, sau este necesară elaborarea unui act legislativ care să reglementeze modul, metodele și instrumentele de prevenire a infracțiunii de evaziune fiscal a instituțiilor, organizațiilor și ntreprinderilor.

Caracterul preventiv trebuie să nsemne n primul rnd cointeresarea contribuabilului suspect de evaziune fiscală de a acoperi prejudiciul, ca acţiune imediată, din proprie iniţiativă, şi reducerea rolului organelor judiciare n acest proces la minimum, cu beneficii din partea ambelor părţi.

n ceea ce priveşte caracterul preponderent sancţionator al legii, observăm n primul rnd că nu a determinat reducerea semnificativă a fenomenului de evaziune fiscală. Este un aspect ngrijorător, pentru că acesta duce n primul rnd la prezumţia că scopul primordial al actului normativ n vigoare, care s-ar fi dorit o variantă mbunătăţită a legii anterioare, nu a fost atins.

Fenomenul nu este reproşabil magistraţilor, chemaţi doar, pe de o parte, să aplice actul normativ, iar pe de altă parte, n procesul creativ al deliberării şi pronunţării, să aducă unele interpretări sintagmelor folosite de legiuitor.

Faptul că infracțiunea de evaziune fiscal nu este cercetată n cadrul procesului penal cu o deosebită diligență, creează concluzii diferite, ncepnd cu concluzia că astfel de infracțiuni sunt foarte complexe și n ultimă instant, totuși nu există un interes de prevenire și combatere.

Reieșind din complexitatea cercetării fenomenului de evaziune fiscală, Cercetătorii romni, fiind impuși ntr-un fel sau altul și de Uniunea Europeană au cercetat din mai multe aspect infracțiunea și au concluzionat că, evaziunea fiscală se poate prezenta sub următoarele forme [2, p.4]:

Cercetnd sursele disponibile (Hotărrile Instanțelor de Judecată) am concluzionat că, formele și modalitățile de săvrșire a infracțiunilor de evaziune fiscală a ntreprinderilor sunt mult mai limitate și, practic sunt aceleași n majoritatea cazurilor.

Cercetătorii din Republica Moldova, au identificat mai puține forme de săvrșire a infracțiunii, astfel, prima variantă-tip a evaziunii fiscale a ntreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor, specificată la alin.(1) art.244 Cod penal RM, se exprimă n evaziunea fiscală a ntreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor fie prin includerea n documentele contabile, fiscale sau financiare a unor date denaturate privind veniturile sau cheltuielile, a unor cheltuieli care nu au la bază operaţiuni reale ori care au la bază operaţiuni ce nu au existat, fie prin tăinuirea unor obiecte impozabile, dacă suma impozitului care trebuia să fie plătit depăşeşte 1500 unităţi convenţionale.

Cea de-a doua variantă-tip a evaziunii fiscale a ntreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor, prevăzută la lit.b) alin.(2) art.244 CP RM, constă n evaziunea fiscală a ntreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor fie prin includerea n documentele contabile, fiscale sau financiare a unor date denaturate privind veniturile sau cheltuielile, a unor cheltuieli care nu au la bază operaţiuni reale ori care au la bază operaţiuni ce nu au existat, fie prin tăinuirea unor obiecte impozabile, care a condus la neachitarea impozitului n proporţii deosebit de mari [3,p.822-823].

Un exemplu elocvent al faptului că organele de drept competente n cercetarea infracțiunilor de evaziune fiscală, este și anunțul publicat de către Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale [4], n care este menționat că la data de 13 septembrie 2019 a expediat n Instanța de Judecată materialele cauzei cu privire la săvrșirea de către o persoană juridică, a cărei gen de activitate economică permitea desfășurarea activității de jocuri de noroc, persoanele responsabile de administrarea acesteia și de evidența contabilă, prin diminuarea impozitului pe venit reținut, au prejudiciat Bugetul Public Național cu circa 12 milioane lei.

Necătnd la faptul că potrivit Raportului Procurorului General pentru anul 2018, Procuratura a avut una din prioritățile activităţii de exercitare a urmăririi penale a constituit asigurarea recuperării prejudiciului cauzat prin infracţiune, inclusiv prin prisma desfăşurării investigaţiilor paralele. n acest sens, n perioada de raport, la etapa exercitării urmăririi penale, datorită acţiunilor procesuale pro active, procurorii au recuperat efectiv la bugetul de stat suma totală de 50 643 302 lei, rezultate din achitări benevole a prejudiciului cauzat, de exemplu:

Analiznd situația prezentată n Raportul Procurorului General, se identifică că, scopul preventiv al Codului penal nu are impact asupra persoanelor juridice care desfășoară activitate economică, nsă numărul cauzelor investigate demonstrează că autoritățile au conștientizat pericolul social al infracțiunii de evaziune fiscal

De menționat că, Germania a nregistrat progrese n prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale. Principiul care se aplică preponderent este cel al caracterului preventiv, ceea ce face ca foarte mulţi contribuabili potenţiali suspecţi de fraudă fiscală să se denunţe, pentru a scăpa de consecinţele unei proceduri judiciare penale, cauzele acestei atitudini fiind, printre altele: buna organizare a aparatului administrativ fiscal, capabil să depisteze frauda fiscală şi să ia, nentrziat, măsurile necesare pentru blocarea activelor persoanei n cauză (de la conturi bancare pnă la bunuri mobile şi imobile, aspect simplificat de o evidenţă clară a tuturor contribuabililor după numărul de identificare fiscală unic), o practică judiciară consacrată, care face ca persoana să aibă din timp reprezentarea sancţiunii pe care ar putea să o primească la finalul procesului, cheltuieli considerabile ale unei astfel de proceduri care trebuie achitate de persoana găsită vinovată, atitudinea opiniei publice, a colectivităţii n general, de condamnare a unor astfel de conduite de nerespectare a dispoziţiilor legale [2, p.34 ].

Amintim aici şi iniţiativa autorităţilor germane de a cumpăra baze de date cu persoane care deţin conturi n străinătate (Elveţia) pentru a verifica dacă aceste active au fost declarate legal, ceea ce a dus la cteva anchete de răsunet, dar, şi mai important, la creşterea numărului de denunţuri, ntărindu-se ideea că statul are toate mijloacele necesare pentru a afla orice informaţie despre veniturile unei persoane şi felul n care aceasta şi le declară, rezultatele fiind chiar peste aşteptările oficialilor germani.

Proiectul, finanțat cu 500.000 de euro din fonduri europene, a fost coordonat de Parlamentul European și Comisia Europeană, fiind implementat de către o companie romnească. Acesta se adresează copiilor, adolescenților și tinerilor adulți și vizează educația fiscală prin mijloace digitale. Inițiativa de a dezvolta educația fiscală a tinerilor prin transmiterea de informații despre taxe și impozite sub formă de jocuri, materiale de e-learning și clipuri pentru micro-nvățare i-a aparținut ministrului Victor Negrescu, n timpul mandatului său de europarlamentar.

3a8082e126