TIPURI DE ERORI IN ARGUMENTARE

[vasile georgiana]

TIPURI  DE  ERORI IN ARGUMENTARE

Erorile in argumentare sunt des intalnite. Aceste erori pot fi comise cu voie sau fara voie. Atunci cand eroarea se comite intentionat, se comite un sofism, iar cand eroarea este comisa fara intentie se produce un paralogism.

1.Sofisme de limbaj: -echivocatia

                                -amfibolia

                                -accentul

                                 -diviziunea

                                 -compozitia

2.Sofismele circularitatii: -argumentul circular

                                      -expresiile circulare

                                      -intrebarea complexa

                                      -afirmarea repetata

3.Sofismele supozitiei neintemeiate: -bifurcatia

                                                     - falsa dilema

                                                      -inconsistenta

4.Sofismele de relevanta: -argumentum ad hominem

                                       -argumentum ad ignorantiam

                                       -argumentum ad vercundiam

                                       -argumentum ad populum

                                       -argumentum ad nisericordiam

                                       -argumentum ad buculum

5.Sofismele dovezilor insuficiente: -sofismul dovezilor insuficiente

                                                   -cauza falsa : -post hoc ergo propter hoc

                                                                        - efecte comune

                                                                        -efecte reciproce

                                                                         -confruntarea cauzei si a conditiei

                                                                         -confundarea cauzei si a efectului

Noi propunem spre studiu urmatoarele erori:

-Diviziunea -apare atunci cand un termen este folosit in mod colectiv in premiza argumentului respectiv, in timp ce in concluzie este folosit in mod distributiv.

ex:  Sportivii din Romania au fost cei mai buni la concurs, ceea ce inseamna ca si Andrei a fost cel mai bun la concurs.

-Intrebarea complexa- apare atunci cand este pusa o intrebare care presupune raspunsul la o alta intrebare, dar care nu a fost pusa.

ex:  Cum a fost la teatru?

-Argumentum ad hominem- se produce atunci cand se ataca persoana care sustine un argument si nu se examineaza argumentul insusi.