ERORI DE ARGUMENTARE
.Argumentarea este o organizare de propoziţii cu ajutorulraţionamentelor în vederea întemeierii altei propoziţii pentru aconvinge interlocutorul cu privire la adevărul sau falsitatea ei .
SOFISME SI PARALOGISMESofismul
este eroarea comisa in mod intentionat, iar
paralogismul
este o eroarecomisa in mod neintentionat.Pe langa erorile formale
(care se produc datorita nerespectarii regulilor devaliditateale inferentelor deductive), exista si erori materiale
(erori de continut, legate desensul si semnificatia termenilor si a propozitiilor din componenta lor).
Sofismele materiale sunt grupate in 5 clase:
1.sofismele de limbaj
(ale ambiguitatii) sunt determinate de folosirea gresita atermenilor:
-echivocatia
se datoreaza folosirii intr-un mod ambiguu a unui termen
-amfibolia
apare atunci cand o expresie sau o propozitie dintr-un argumenteste ambigua din punct de vedere sintactic
-accentul
se produce datorita sublinierii improprii a unui cuvant sau a uneiexpresii dintr-un argument
-diviziunea
apare atunci cand un termen este folosit in mod colectiv in premisa , in timp ce in concluzie e folosit in mod diviziv (distributiv)
-compozitia
apare atunci cand un termen e folosit distributiv in premisa siin concluzie colectiv
2.sofismele circularitatii
(argumentele circulare) sunt determinate de presupunerea a ceea ce urmeaza a fi argumentat:
-argumentul circular
se produce atunci cand se argumenteaza ca o propozitie este adevarata pentru ca este adevarata
-expresiile circulare
presupun ca ceea ce este de demonstrat a fost déjàdemonstrat
-intrebarea complexa
apare atunci cand este pusa o intrebare care presupune raspunsul la o alta intrebare, dar care nu a fost pusa
-afirmarea repetata
se produce atunci cand cineva incearca sa impuna oidée prin repetarea ei
3.sofismele supozitiei neintemeiate
sunt argumentele care se bazeaza pesupozitii false:
-bifurcatia
apare atunci cand se presupune ca sunt posibile doar douasolutii, cand de fapt sunt mai multe posibile
-falsa dilema
se datoreaza unei bifurcatii, intemeindu-se pe supozitii false
-inconsistenta
se produce in baza unor premise inconsistente, din acestea putand fi derivata orice concluzie
4.sofismele de relevanta
se produc atunci cand premisele, desi sunt adevarate,nu sunt relevante pentru stabilirea concluziei:.
SOFISME
Sofisme de relevanţă –
ignoratio elenchi
– se ocoleşte teza de demonstrat, argumentarea ducându-se în favoareaaltei teze şi concluzionându-se că teza iniţială a fost demonstrată. Acest tip de sofisme se mai numesc de relevanţă pentrucă premisele nu sunt relevante pentru adevărul acesteia sau
sofismul omului de paie
deoarece se „fabrică” un adversar usor de combătut, acesta este „desfiintat”, în final susţinându-se combaterea adversarului sau tezei puse în discuţie.
1.argumentum ad hominem-
Atacul la persoană apare atunci când pur şi simplu se insulta oponentul, dar poate implica şi acuzarea unor defecte ale sale (de caracter). Această este o eroare pentru că evidenţierea defectelor personale ale oponentului nusubminează logica argumentelor sau afirmaţiilor sale, nefacând, de fapt, nici o referire la ele. -
argumentum ad hominem circumstantiae
Obiecţia bazată pe circumstanţe constă în respingerea argumentului oponentului dacă acesta e într-o situatie carel-ar determina să susţină ceea ce susţine (se spune "şi normal că susţii asta" sau "era de asteptat"). Eroarea constă înfaptul ca obiecţia nu face nimic împotriva premiselor, inferenţei sau concluziei argumentului, deci nu aduce nici o atingerelogicii lui. Motivele personale pentru care cineva înaintează un argument nu au a face cu corectitudinea argumentului sauvaloarea de adevăr a concluziei.Exemplu: "Păi normal că susţii acordarea de ajutoare pentru veterani, de vreme ce eşti şi tu veteran! Nu găsescpropunerea acceptabilă, venind din partea ta."-
argumentul "si tu" ( argumentum ad hominem tu quoque
Argumentul ipocriziei are loc atunci când se respinge o afirmaţie a oponentului pentru că nu se potriveste cucelelalte afirmaţii ale sale sau cu acţiunile sale. Constituie o eroare pentru ca o afirmaţie anume poate să fie adevarată chiar dacă oponentul susţine unele (false) care o contrazic sau dacă nu se comportă în concordanţă cu ea. Se numeşte şiargument "şi tu" pentru că apare cel mai adesea în situatii de genul celei în care un fumator susţine că fumatul trebuie evitatpentru că distruge sănătatea şi i se respinge argumentul pentru că
şi el
fumează (deci nu "practică ceea cepropovaduieste"). Este clar că îndemnul de a evita fumatul este bine fundamentat chiar dacă proponentul lui este fumător şică obiecţia "şi tu" e incorectă.
2.argumentum ad ignorantiam
Acest argument pretinde că dacă ceva este încă inexplicabil sau de neconceput, atunci nu poate fi adevarat. În altevariante, argumentul cere să considerăm o propoziţie falsă doar pentru că nu a fost demonstrată ca adevarată, sau să oconsiderăm adevarată pentru că nu i s-a demonstrat falsul. Există cazuri în care adevarul unei propozitii trebuie neapărat săaiba efecte vizibile, iar lipsa acestor efecte chiar demonstrează falsul propozitiei. Dar dacă despre o anumită propoziţie nuse arăta mai întâi că este de acest fel, ea nu poate fi considerată falsă doar pe baza lipsei unei demonstraţii care să osusţină.Exemplu: "Am afirmat că Soarele nu există şi nimeni n-a venit încă să-mi demonstreze că nu este aşa. Prin urmare,Soarele nu există.