jaesmyk applause compliment

[Berk Boyraz]

Victor Covalschi, student UTM, va vota pentru prima oara la 3 iunie 2007. Tinerii sunt o speranta pentru R. Moldova, iar participarea noastra la votare ar putea avea un impact considerabil, spune studentul care percepe politica drept o afacere. Iata de ce este important sa mergem la sectia de votare cu totii, pentru ca fiecare vot in parte conteaza. Trebuie sa alegem un primar care ne–ar conveni noua, nu lor, celor de la putere, considera Victor Bostan, tot student UTM. Ne–am saturat de cumetrismul din politica. E timpul ca in Primarie sa vina cineva care ar face cu adevarat ordine. Politica asta e o afacere. De fapt, e ca o piata. Toti se vand. Chiar si pe Rosca l–au cumparat comunistii.

Tatiana Castrasan, studenta USM, spune ca toate alegerile sunt importante, pentru ca acestea sunt in stare sa ne schimbe viata. In fiecare zi facem alegeri mai mult sau mai putin importante, dar nu stim in ce masura acestea ne vor influenta, putem doar sa presupunem, afirma ea. Cat priveste alegerile electorale, cand noi ne alegem conducatorii, este vorba mai mult de un compromis. De multe ori, se pare, niciunul dintre candidati nu raspunde asteptarilor noastre, dar il alegem pe cel mai bun dintre cei existenti, dar si care are mai multe sanse. Tatiana considera important votul in contextul in care mii de tineri gandesc la fel ca si ea. Pentru foarte multi politicieni care s–au perindat pe la putere cred ca politica a fost o afacere si va fi atata timp cat ea va avea legatura directa cu banii. Mai este o notiune numita etica si alta — morala. Este evident, fiecare vrea sa castige bani, dar conteaza si metodele prin care o face si limitele pe care le poate avea, spune studenta, aducand drept exemplu campania electorala din Franta, unde la alegeri au participat foarte multi tineri.

Pe de alta parte, candidatii mai tineri la functia de primar al capitalei considera ca absenteismul tinerilor la alegeri denota, in primul rand, o neincredere totala in clasa politica actuala.Tinerii se confrunta cu multiple probleme — studii contra plata, angajarea dupa absolvirea facultatii etc., probleme pe care Guvernarea nu le rezolva, spune Eduard Musuc, candidat PSDM. In consecinta, tinerii aleg sa plece din Moldova. Aceasta tendinta este confirmata si de sondajul Gallup, realizat in martie a.c. Potrivit acestuia, 3 din 4 tineri sunt gata sa plece peste hotare ca sa–si gaseasca de lucru sau chiar ar parasi R. Moldova pentru totdeauna. Musuc aminteste ca, la noi, clasa politica s–a format ca mentalitate si experienta in perioada sovietica si nu mai corespunde provocarilor timpului. Iata de ce ar trebui schimbata, astfel incat, la guvernare sa vina oameni noi cu viziuni moderne, capabili sa propuna strategii de dezvoltare pentru tara noastra si sa le implementeze, spune Musuc, argumentand ca aceasta schimbare este posibila doar daca tinerii se vor implica plenar in viata politica si sociala. Numai votul constient al tinerilor le poate asigura un viitor cert aici, acasa.

Si Dorin Chirtoaca, candidat PL, considera ca absenteismul tinerilor reprezinta reactia acestora la nepasarea autoritatilor fata de problemele lor. Din pacate, tinerii nu–si vad viitorul in R. Moldova, prin urmare ei nu au o motivatie sa participe la alegeri, spune el. Preocuparea tinerilor este, in mare parte, identificarea unor cai de plecare peste hotare, in lipsa de perspective, a unor locuri de munca si salarii decente aici, acasa. Tinerii inteleg ca statul nu creaza conditii pentru o viata mai buna si, dandu–si seama ca trebuie sa se descurce doar pe cont propriu, nu prea acorda atentie vietii politice. Guvernarii, insa, ii convine acest fenomen si chiar il stimuleaza prin politicile sale cu caracter retrograde, rupte de realitatile prezentului. Chirtoaca crede ca rolul tinerilor intr–un proces electoral este determinant. Tinerii pot rasturna situatia cu usurinta. Ei sunt in stare sa incline, peste noapte, balanta in directia sanatoasa si corecta pentru R. Moldova. Tinerii reprezinta sansa schimbarii si aparitiei premiselor pentru functionarea democratiei, dezvoltarea economiei si atingerea unui nivel de trai european.Pe de alta parte, in practica campaniilor electorale din R. Moldova nu sunt cunoscute careva statistici privind participarea tinerilor la alegeri, spune Paul Strutescu, presedintele Ligii pentru Apararea Drepturilor Omului din Moldova (LADOM). Nu s–a ocupat nimeni… Toti sunt prinsi in timpul campaniilor electorale, dar dupa acestea, se pare ca nimanui nu–i mai pasa. De fapt, candidatii ar trebui sa se ocupe individual de acest segment al alegatorilor. Ei ar trebui sa incurajeze tinerii sa participe la vot.

Acest tip de tabara vine in intampinarea copiilor si tinerilor, printr-o metoda nonformala, noua si inovatoare de intelegerea a rolului si scopului practicarii de exercitii fizice in aer liber si descoperire a propriilor limite. Justificarea alegerii acestor tipuri de activitati practice cu tematica sportiva, deriva din faptul ca acestea i ajută n creşterea ncrederii n propriile capacităţi, accentul punandu-se pe dezvoltarea abilitatilor, al fair-playul, al spiritul de competitie, a unui stil de viata sanatos si chiar lucru in echipa.

Tinerii vor descoperi beneficiile unui stil de viata sanatos prin activitati recreative-sportive fizice si a petrecerii timpul liber in mod placut in natura, dar si privind modul de nutritie si alimentatie sanatoasa.

Pentru atingerea obiectivelor, in cadrul taberei nationale ne propunem o serie de activitati sportive (instructie militara, airsoft, alpinism, orientare turistica) si recreative (tiroliana, drumetii montane, treasure hunt, cursuri de prim ajutor, educatie ecologica, seri distractive), pe urmatoarele module:

La sediul Direcției Județene pentru Sport și Tineret Vlcea, s-adesfășurat ultima etapa a Concursului local de Proiecte, ocazie cu care s-a ncheiat raportul de evaluare a O.N.G.-urilor declarate caștigătoare.

Elevii de liceu, dar si cei din scoliile profesionale, tineri care ajungeau in campul muncii, pana la 20 ani, erau inclusi in programul paramiliar a ceea ce era denumit programul de Pregatire a Tineretului pentru Apararea Patriei.

Primavara lui 1968, invadarea Cehoslovaciei de catre statele Pactului de la Varsovia, fara participarea Republicii Socialiste Romania si RPR Albania. Tancuri sovietice si aproape 7000 de soldati vor ocupa strazile din Praga in noaptea de 20 spre 21 august.

Sute de praghezi au fost raniti, iar 72 si-au pierdut viata. La Bucuresti, pe 21 august, de la balconul Comitetului Central al PCR, Nicolae Ceausescu va sustine discursul in care va critica invazia URSS in Praga, discursul care va fi considerat de romani drept o declaratie de independenta fata de URSS.

Tot atunci, Ceausescu face cunoscut faptul ca, sub conducerea Partidului Comunist Roman, populatia Romaniei se va organiza in structuri paramilitare - Garzile Patriotice. Dupa ce se risipeste amenintarea unei invazii a URSS, Garzile Patriotice vor deveni parte integranta a structurii comuniste a RSR.

In 1972, Monitorul Oficial publica Legea 14 din 28 decembrie privind organizarea apararii nationale a Republicii Socialiste Romania, legea va stabili ca acele Garzi Patriotice vor deveni parte integranta in organizarea militara si paramilitara. Mai mult, legea instituia programul de Pregatirea Tineretului pentru Apararea Patriei, cunoscut ca PTAP. Scopul infiintarii tuturor acestor garzi patriotice la toate nivele societatii, in care erau inclusi si tinerii si elevii, era acela de a asigura apararea suplimentara in cazul unui atac extern. Obsesia regimului Ceausescu.

Ideea acestor formatiuni paramilitare era insa una de sorginte sovietica, inca din 1944 cand functionau grupurile de comunisti inarmati. Pregatirea acestor grupari paramilitare s-a facut la acea vreme sub supravegherea temutei NKVD, iar comanda garzilor patriotice a fost data pe mana lui Emil Botnaras.

Garzile Patriotice au fost parte importanta in procesul de preluare a puterii, cu ajutorul acestora, comunistii preluand controlul asupra principalelor fabrici. Garzile Patriotice vor fi si pepiniera pentru agentii care vor fi instruiti si infiltrati in fortele de politie, in Serviciul Special de Informatii, dupa ce comunistii au preluat Ministerul Afacerilor Interne pe 6 martie 1945, odata cu instalarea primului guvern Petru Groza.

Astfel, dupa momentul 1968, ideea de organizare paramilitara va fi inclusa in Legea nr. 14 din 28 decembrie 1972 privind organizarea apararii nationale a Republicii Socialiste. Organizarea militara si paramilitara cuprindea pe toata lumea, iar Ministerul Apararii Nationale asigura organizarea, nefiind neglijat nici aspectul indoctrinarii care era parte integranta a procesului, asa cum se arata in Articolul 10 al legii:

• "b) asigura pregatirea militara a tuturor cetatenilor romani, organizeaza, conduce si indruma pregatirea operativa, de lupta, politica si tehnica in armata;
• d) asigura organizarea si desfasurarea muncii politico-educative a militarilor in vederea cunoasterii si infaptuirii politicii marxist-leniniste a P.C.R., educarii lor in spiritul patriotismului socialist si al internationalismului proletar, al dragostei netarmurite fata de patrie, popor si partid, al hotaririi de a apara cuceririle revolutionare, hotarele patriei, independenta, suveranitatea sa nationala si pacea;
• e) asigura armamentul, munitia, tehnica de lupta si alte materiale necesare garzilor patriotice si activitatii de pregatire a tineretului pentru apararea patriei".

De asemenea, nu doar MAN era implicat, dar si "consiliile locale de aparare care functioneaza la judete, municipii, sectoare ale municipiului Bucuresti, orase sau comune, pe timp de pace sau razboi" si care aveau printre atributii sa ia "masuri de pregatire a populatiei, garzilor patriotice, formatiilor civile de aparare antiaeriana, de pompieri, sanitare si a detasamentelor de tineret care se pregatesc pentru apararea patriei si urmaresc asigurarea lor din punct de vedere matrial, potrivit dispozitiilor legale". Legea 14 din 1972 prevedea ca "pregatirea militara a cetatenilor romani pentru apararea patriei se organizeaza pe baza conceptiei fundamentale a sistemului de aparare a R.S.R. stabilita de Consiliul Apararii si a ordinelor comandantului suprem al fortelor armate".

c01484d022