Lantul Cinematic

[Yahaira Petrov]

Curelelede distributie ca si elementele intregului lant cinematic (pinioanele de pe arborii cu came si arborele cotit, rolele de ghidare si de intindere) sunt piese de uzură care sunt supuse unor solicitari considerabile ntr-un autoturism. Din acest motiv, aceste componente trebuie nlocuite dupa o anumita perioada de functionare.

Bosch are in productie kit-uri de distributie pentru mai mult de 1.000 de tipuri de masini. Acest lucru nseamnă că peste 90% din toate vehiculele europene și asiatice pot fi echipate cu kit-uri Bosch. Acest lucru se datorează faptului că Bosch și actualizează constant gama de curele de transmisie și kituri. Fiind unul dintre cei mai mari dezvoltatori și producătorii de componente de automobil din lume, Bosch dispune de o bogata experiență de inginerie și materiale inovatoare care sa garanteze calitatea produselor sale.

Curelele de transmisie de la Bosch garanteaza performanță de top.Chiar daca sunt supuse unor sarcini mecanice, chimice și termice considerabile, acestea oferă siguranță in funcționare și fiabilitate.

Curelele dințate Bosch sunt fabricate din materiale care confera proprietăți optime. Amestecul de cauciuc cu fibre de sticla si acoperirea cu un strat de tesatura din poliamida la suprafata danturii asigura protectie si rezistenta la uzura. Important este si faptul ca din proiectare se stabileste un profil optim al danturii.

Lanturile cinematice auxiliare au rolul de a realiza o serie de operatii auxiliare, care desi nu sunt implicate direct in procesul de generare efectiva a suprafetelor sunt indispensabile bunei functionari a masinii-unelte, cum ar fi:

Lucrarea abordeaza problema cinematicii masinilor-unelte din perspectiva scopului pentru care sunt concepute acestea, acela de obtinere a suprafetelor de diferite forme si dimensiuni ale pieselor prelucrate prin aschiere, in anumite conditii de precizie si productivitate. In acest context, semnificative sunt cele spuse de profesorul Emil BOTEZ, intemeietorul Scolii romanesti de masini-unelte, care afirma in prefata la volumul Cinematica masinilor-unelte aparuta in 1961 la Editura Tehnica:

Prin prezenta lucrare se doreste efectuarea unui arc in timp asupra viabilitatii teoriei lanturilor cinematice in conditiile unui salt inimaginabil in evolutia masinilor-unelte referitoare la structura mecanica si cinematica, dar totodata a integrarii celor mai performante realizari din domeniile energeticii, automatizarii si informaticii, ceea ce a contribuit la devenirea acestora ca veritabile produse mecatronice.

Lucrarea este structurata in cinci capitole, cu continutul strict necesar pentru o dezvoltare cuprinzatoare a ceea ce a reprezentat si reprezinta masina-unealta pentru inginerii specialisti in constructia de masini, dar si pentru cei ce aspira la dezlegarea unui concept fascinant, in continua evolutie.

Sisteme de productie si masini-unelte este titlul primului capitol in care se stabileste pozitia masinii-unelte in sistemul de productie. Se continua cu definirea, clasificarea si evidentierea principalelor elemente de structura ale masinilor-unelte, prilej cu care se prezinta conceptele noi care domina masina-unealta ca produs de inalta tehnicitate.

In capitolul al doilea, intitulat Elemente de teoria lanturilor cinematice, dupa definirea si clasificarea acestora, se prezinta principalele mecanisme prin care se realizeaza functiile de primire, transmitere si transformare a miscarii de rotatie. In continuare, se stabilesc caracteristicile lanturilor cinematice si modul de asociere a acestora. Se defineste mecanismul Botez, specific lanturilor cinematice inchise, cu ajutorul caruia se dezvolta teoria asocierii mixte a acestor lanturi cinematice. Se argumenteaza valabilitatea acestei teorii, indiferent de portprogramul (rigid sau flexibil) folosit prin abordarea structurii cinematice atat a masinilor-unelte conventionale, cat si a celor cu comanda numerica.

Urmatoarele doua capitole (trei si patru) Lantul cinematic principal si, respectiv, Lantul cinematic de avans au o structura identica in care se trateaza: definirea, structura cinematica, caracteristicile definitorii si analiza diverselor posibilitati de constituire pe cale mecanica, hidraulica, electromecanica, hidromecanica sau electrica. Aceste capitole sunt amplu dezvoltate referitor la structura cinematica a masinilor-unelte cu comanda numerica prin abordarea si a unor aspecte cu privire la comportarea in regim static, dinamic si termic.

Ultimul capitol, Notiuni complementare. Aplicatii, are ca scop stabilirea principalelor caracteristici ale masinii-unelte, prezentarea unor studii de analiza si sinteza cinematica a acestora, algoritmi de alegere si verificare a unor elemente structurale ale lanturilor cinematice specifice masinilor-unelte cu comanda numerica.

Bibliografia contine lucrari in domeniu din literatura de specialitate din tara si strainatate: cursuri universitare, tratate, teze de doctorat, disertatii, articole din reviste cotate ISI etc. Semnificative, sunt lucrarile autorului, rod al unei cariere universitare si de cercetare in domeniu.

Intr-o editie revizuita si completata se vor dezvolta si problemele specifice cinematicii lanturilor cinematice generatoare complexe si lanturilor cinematice auxiliare din perspectiva evolutiei elementelor de actionare si a celor de transmitere a miscarii din structura lanturilor cinematice.

Prin structura, nivelul, selectarea materialului prezentat si continutul fundamentat pe teoria lanturilor cinematice, modul de tratare teoretic si aplicativ, stilul riguros, metodic si concis, lucrarea se subordoneaza rigorilor din tratatele de specialitate din domeniu, constituindu-se intr-un obiect de studiu si de aprofundare pentru cadrele didactice implicate in dezvoltarea sistemelor de productie si masinilor-unelte. In aceeasi masura este utila studentilor, doctoranzilor si specialistilor din domeniul tehnologiei constructiilor de masini, in general, si a celor din domeniul cercetarii, proiectarii, realizarii si exploatarii masinilor-unelte.

Autorul acestei lucrari, Nicolae PREDINCEA, s-a nascut la 30 ianuarie 1945. Este absolvent al Institutului Politehnic din Bucuresti, specializarea Masini-unelte, din anul 1972. In acelasi an obtine postul de asistent universitar la Catedra de Masini-Unelte si Scule, condusa de reputatul profesor Emil BOTEZ. A parcurs treptele carierei universitare de sef de lucrari in anul 1983, conferentiar in anul 1992 si profesor universitar in anul 1995, la catedra Masini si Sisteme de productie a Universitatii Politehnica din Bucuresti.

A devenit doctor inginer in anul 1991, prin sustinerea tezei de doctorat intitulate Studiul deformatiilor termice si elastice ale masinilor-unelte si al influentei acestora asupra parametrilor de performanta, conducator stiintific fiind prof. univ. dr. ing. Aurel OPREAN, membru titular al Academiei de Stiinte Tehnice. Lucrarea s-a remarcat prin abordarea unei teme interdisciplinare, de noutate in domeniul cercetarii comportarii termice a masinilor-unelte. Studiile teoretice si tehnicile experimentale de masurare a temperaturii prin metode cu si fara contact au fost apreciate atat de specialisti din mediul academic si de cercetare (ICSIT Titan), cat si de cei din domenii adiacente reprezentati de personalitati remarcabile, precum: Nicolae APOSTOLESCU, Vsevolod RADCENCO, Octavian MALANCOIU.

In cei 45 de ani de activitate didactica la Departamentul Masini si sisteme de productie a fost titularul unor discipline de referinta pentru specializarile Masini-unelte; TCM, Roboti industriali, Tehnologii si echipamente tehnologice, si anume: Proiectarea masinilor-unelte, Bazele aschierii si generarii suprafetelor, Procedee de prelucrare prin aschiere, Optimizarea structurilor mecanice, Masini si sisteme de productie, Cinematica masinilor-unelte, Masini-unelte.

La studiile de Master a initiat si sustinut cursuri cu o tematica de actualitate, folosi-toare pentru continuarea pregatirii absolventilor prin activitatea de doctorat, dintre acestea semnificative sunt: Comportarea termica a sistemelor tehnologice; HSC si masini-unelte HSM; Tehnici experimentale pentru studiul structurilor mecanice; Procese si arhitecturi virtuale ale fabricatiei HSC; Masini-unelte virtuale, Masini-unelte in conceptie integrata, Optimizarea proceselor de fabricatie HSC.

Competenta didactica a fost dublata de o activitate publicistica constituita din 11 monografii si 17 indrumare de laborator si indrumare de proiectare. Sunt de evidentiat tratatele la care a fost coautor: Masini-unelte. Mecanisme de reglare, Masini-unelte. Incercare si receptie, Masini-unelte. Lucrari practice, Comanda numerica a masinilor-unelte, Bazele generarii prin aschiere a suprafetelor sau ca prim autor: Procedee de prelucrare prin aschiere, Bazele generarii suprafetelor pe masini-unelte, Prelucrari prin aschiere. De referinta este si lucrarea in patru volume Teoria si proiectarea masinilor-unelte. Indrumar de proiectare.

Este conducator de doctorat din anul 2000, in domeniul de doctorat Inginerie industriala cu 8 teze finalizate si 6 doctoranzi in diferite stadii de pregatire. Dintre temele abordate se remarca cele referitoare la precizia tehnologica a masinilor-unelte si studiile procesului de aschiere in conditii HSC: Studii teoretice si cercetari experimentale privind comportarea statica si dinamica a arborelui principal de la centrele de prelucrare in conditiile cresterii vitezei de aschiere; Studiul comportarii dinamice a lanturilor cinematice de avans din structura centrelor de prelucrare prin frezare in conditiile cresterii vitezei de avans/pozitionare; Modelarea si simularea LC de avans/pozitionare in scopul imbunatatirii caracteristicilor functionale; Studiul comportarii termice a lantului cinematic de avans/ pozitionare; Studii teoretice si cercetari experimentale privind transferul de caldura in procesul de aschiere cu viteze de mari de aschiere.

Activitatea de cercetare stiintifica. Primul articol si primul contract de colaborare stiintifica s-au implinit sub coordonarea profesorului Emil BOTEZ. In timp, s-au adunat in jur de 200, dintre care 180 in reviste de specialitate (11 ISI si 10 BDI). La sesiuni stiintifice sustinute in tara sunt 70. Bogata este si activitatea de cercetare dezvoltata in granturi nationale, la 13 fiind director si coordonator, iar la 46 colaborator. Din toate acestea se desprind urmatoarele domenii de competenta:

- proiectarea cinematica si organologica a masinilor-unelte;

- precizia tehnologica a masinilor-unelte (rigiditate statica, precizie geometrica si cinematica, comportare dinamica si termica) in conditiile cresterii vitezelor de proces;

- studiul procesului de aschiere in conditii HSC.

3a8082e126